Rujeola - Definiţie

• Rujeola este o boală eruptivă acută, deosebit

de contagioasă, endemică şi epidemică,
determinată de virusul rujeolic, caracterizată
prin : febră, catar oculo-nazal şi bronşic,
enantem particular şi exantem maculo-
papulos generalizat

1
 Epidemiologie
• Sursa de infecţie: bolnav
• Căi de transmitere: aerogenă, prin secreţii nazo-
faringiene
• Poarta de intrare- nazo-faringiană şi
conjunctivală
• Receptivitate- generală, excepţie sugari sub 4 luni
• Imunitatea postinfecţioasă- solidă şi permanentă
• Gravidele care fac rujeolă în trimestrul III
transmit infeceţia transplacentar

2
 Manifestări clinice
• Perioada de incubaţie este de 10-14 zile
• Stadiul prodromal – durează 3-4 zile, se caracterizează:
– Febră, astenie
– Tuse, coriză)
– Conjunctivită, fotofobie
– Semnul Koplik este patognomonic pentru rujeolă
• Apare cu 2 zile înainte de apariţia erupţiei
• Localizat pe mucoasa jugală, la nivelul molarilor inferiori
• Leziuni de 1-2 mm, proeminente, albicioase pe o bază eritematoasă
• Dispar rapid în 1-3 zile
– Gingivita eritematoasă: depozite fine, alb-albăstrui, în dreptul caninilor
– Enantemul “stropit”: pete congestive/ hemoragice pe vălul palatin şi
pe peretele posterior al faringelui

3
 Perioada de stare
• Exantemul – persistă 6-7 zile
– Apare la 3-4 zile după debut
– Leziunile sunt maculopapule, roz (se albesc la presiune), ulterior
devin confluente
– Erupţia debutează retroauricular şi în regiunea cervicală
superioară posterioară, apoi pe frunte şi obraji
– Se extinde centrifug, astfel în a 3 a zi este prezentă pe : faţă, gât,
trunchi, extremităţi superioare şi inferioare
– Începe să “pălească” după 4-6 zile de evoluţie (în aceeaşi ordine
în care a apărut) şi se transformă într-o pigmentaţie brună
– La dispariţia exantemului rămâne o fină descuamaţie (absentă pe
tegumentele palmare şi plantare)
– Febra persistă până în a 3-4 zi de erupţie
– Rujeola tipică are o durată de evoluţie de 7-10 zile.
– Infecţia este contagioasă 5 zile înainte şi 5 zile după apariţia
4
erupţiei
 Complicaţii

Complicaţiile pot fi consecinţa infecţiei virale sau secundare unei

infecţii bacteriene:
– Otita medie, mastoidita
– Complicaţii respiratorii:
• laringita,
• laringotraheita,
• bronhopneumonia,
• pneumonia lobară.
Suprainfecţiile se datorează de regulă H.influenzae, Streptococcus
pyogenes, Staphylococcus aureus
– Complicaţii neurologice:
A. Encefalomielita postinfecţioasă
B. Encefalita rujeolică cu incluzii - imunodeprimati, >6 luni
C. Panencefalita sclerozantă subacută(PESS)

5
 Diagnostic de laborator

• Examene serologice
– ELISA
– Testul de inhibare a hemaglutinării
Anticorpii apar la 1-3 zile de la apariţia erupţiei şi
ating nivelul maxim 3-4 săptămâni mai târziu, deci,
serurile recoltate la interval de 7-14 zile permit
decelarea unei creşteri de 4 ori a titrului
anticorpilor

6
• Prognostic – rezervat la copilul sub 2 ani. Letalitatea este de
0,5-1,5%
• Tratament
– Repausul la pat : cel puţin 8-10 zile după apariţia erupţiei
– Simptomatic
– În suprainfecţii bacteriene : antibiotice
• Prevenţie
– Imunizarea pasivă cu imunoglobuline umane, i.m., în intervalul de 6
zile după expunere, este recomandată copiilor sub 1 an, la
persoanele cu boli cronice, gravide şi persoane imunodeprimate
(utilizare limitată)
• Imunizare activă
– Se recomandă 2 doze de vaccin la toţi copiii.
– După cele două episoade epidemice din 2004 şi 2005 se recomandă
începerea vaccinării la vârsta de 7 luni
7
 Rubeola
• Rubeola este o afecţiune febrilă acută determinata de virusul
rubeolic, care afectează copiii şi adulţiii tineri,
• Caracterizată :
– Exantem maculo-papulos generalizat
– Limfadenopatie
– Catar respirator moderat
• Evoluţie benignă, dar survenită în primul trimestru de sarcină determină
anomalii severe ale fătului

8
 Rubeola dobândită

• Epidemiologie
– Rubeola afectează în principal copii aparţinând grupei de vârstă 5-14
ani
– Infecţia survine în toate anotimpurile, cu un vârf al incidenţei
primăvara.
– Infecţia se transmite pe cale respiratorie
– Nu este la fel de contagioasă ca rujeola

9
 Diagnostic clinic
• Incubaţia : 2-3 săptămâni
• Perioada prodromală
– Debut: astenie, febră moderată, coriză şi chiar cu exantem maculopapular,
ce survin în aceeaşi zi
– Limfadenopatia poate precede exantemul cu 2-7 zile
– enantem: macule mici pe palatul moale
• Perioada de stare
– Exantemul debutează la faţă, apoi trunchi şi extremităţi (se generalizeaza
intr-o zi) şi durează 1-5 zile
– Adenopatia : ggl.retroauriculari, cervicali posteriori, suboccipitali
• Complicaţii - foarte rare: purpură trombocitopenică, miocardita,
sindrom Guillain-Barre, aplazia medulară şi encefalita, artrita

10
 Diagnostic de laborator

• Izolarea virusului nu este o metodă de rutină

• Teste serologice
– Test de inhibare a hemaglutinării (IH)- test standard
– Test ELISA – permite detectarea IgM specifici şi a IgG.
– Anticorpii IgM persistă maximum 6 săptămâni.
– IgG persistă toată viaţa şi sunt transferaţi de la mamă la făt, care este
astfel protejat timp de 4-6 luni.

11
 Rubeola congenitală

– În cursul vieţii, viremia asociată rubeolei poate determina infecţia

placentei şi a fătului.
– Mama poate fi asimptomatică sau simptomatică.
– Consecinţele infecţiei fătului sunt:
• Hipoplazia organelor cu anomalii structurale ale nou-născutului
• Rezorbţia embrionului (în infecţia foarte precoce)
• Avort spontan sau naştere prematură

12
 Rubeola congenitală

– Infecţia în cursul primului trimestru de sarcină este cea mai critică

(90% din fetuşi sunt infectaţi)
– Infecţia rubeolică a gravidei :
• Săpt. 2-6 : malformaţii oculare
• Săpt. 5-7 : leziuni cardiace şi otice
• Săpt. 8-9 : malformaţii dentare
• Săpt. 11-12 : leziuni otice
• Dacă infecţia maternă survine după a 18-a săpt.de sarcină, malformaţiile
sunt extrem de rare.
Infecţia intrauterină este asociată cu persistenţa cronică a virusului la nou-
născut, dar nivelul excreţiei virale scade cu vârsta.

13
 Manifestări clinice
• 1. Efecte tranzitorii la nou-născut
• 2. Manifestări permanente ce pot fi decelate de la naştere sau
pot fi recunoscute în cursul primului an de viaţă:
– Afecţiuni cardiace congenitale
– Scăderea acuităţii vizuale total sau parţial
– Surditate
– Întârzierea creşterii, micrognaţie
– Hepatosplenomegalie
– Purpură trombocitopenică, anemie
– Osteită şi meningoencefalită
• 3. Anomalii care apar şi progresează în perioada copilăriei şi
adolescenţei:
– Retard mental moderat/sever, deficienţe motorii, balans permanent,
panencefalită progresivă rubeolică, ciroză hepatică, deficite
imunologice
14
• Prognosticul copiilor cu deficienţe este bun. Din cei cu rubeolă
congenitală 35% mor în primul an de viaţă prin purpură trombocitopenică,
insuficienţă cardiacă, sepsis
• Diagnostic de laborator
– Demonstrarea prezenţei anticorpilor IgM la nou-născut permite
stabilirea diagnosticului de rubeolă congenitală.
– Anticorpii IgM nu traversează placenta, deci prezenţa lor semnifică
sinteza acestora de către nou-născut, in utero.

15
• Tratament
– Nu există tratament specific pentru rubeola congenitală
– Numeroase defecte pot fi corectate chirurgical sau răspund la terapia
medicamentoasă
• Prevenţie
– Pentru eliminarea rubeolei şi a rubeolei congenitale este necesară :
• Imunizarea copiilor
• Imunizarea femeilor de vârstă fertilă
• Testarea serologică a persoanelor care prezintă afecţiuni eruptive în
primul trimestru de sarcină.
– Avortul terapeutic : diagnostic al rubeolei în primele 3-4 luni de
sarcină
– Vaccinul induce imunitate la cel puţin 95% din cei vaccinaţi şi asigură
protecţie cel puţin 10 ani.

16
 Varicela
vărsatul de vânt
• Varicela
– Boală acută, benignă, foarte contagioasă, specific umană, determinata
de virusul varicelo-zosterian
– Clinic: exantem vezicular generalizat
– Evoluţie autolimitantă, cu excepţia cazurilor apărute la
imunodeprimaţi, gravide, nou-născuţi, care pot evolua sever, uneori
fatal

17
 Epidemiologie
• Sursa de infecţie
– Bolnavii cu varicelă: sunt contagioşi prin secreţii nazofaringiene şi mai
puţin prin conţinutul veziculelor
– Bolnavii cu herpes zoster: prin conţinutul leziunilor cutanate
• Calea de transmitere
– Aerogenă
– Verticală (transplacentar)- risc maxim trimestrul II
• Contagiozitatea - 85-95%
– Durata: ultimele zile ale incubaţiei, cu 48 ore înaintea apariţiei
veziculelor, până în faza de cruste (14 zile)
– Copiii din colectivităţi necesită izolare 3 săpt.- până la căderea
completă a crustelor
• Receptivitatea
– Generală pentru contacţii receptivi (neimunizaţi)
– De la 6 luni (anticorpi materni)

18
 Manifestări clinice
• Perioada de incubaţie 15 zile (10-20 zile)
• Perioada preeruptivă (1-2 zile): febră, disconfort, cefalee, inapetenţă
• Perioada eruptivă (≈ 3 săpt.)
– Exantemul apare în prima săpt., în 2-5 valuri eruptive care se succed la
interval de 1-3 zile, fiecare val fiind însoţit de un croşet febril.
• Vezicula – element caracteristic:
– Superficială
– Conţinut clar “picătura de rouă”
– Înconjurată de o areolă hiperemică
– Nu confluează
• Caracterele exantemului
– Polimorf (pluristadial)
– Generalizat
– Centripet
– Evoluţie rapidă a leziunilor (8-12 h)
– Număr mediu = 250-500, mai numeroase la copiii mari
– Enantem vezicule pe mucoase, rapid decapate - ulceraţii
19
 Forme clinice severe
• Grupe de risc
– Imunocompetenţi – nou-născuţi, sugari, copii cu astm bronşic
corticodependent sau eczeme cronice, adolescenţi şi adulţi, femeia
gravidă, cazurile secundare şi terţiare dintr-un focar epidemic.
– Imunodeprimaţi – deficite imune congenitale sau dobândite
Forme severe cu afectare cutanată extensivă şi determinări
multiviscerale:
1. Forma necrotico- hemoragică: evoluează spre necroză Forma
gangrenoasă – suprainfecţii cutanate cu bacterii anaerobe
2. Forma buloasă
3. Forma visceralizată

20
 Varicela la femeia gravidă

• Consecinţele varicelei asupra gravidei: riscul apariţiei pneumoniei

variceloase severe, cu detresă respiratorie acută Survine preferenţial în
trim. III de sarcină (mortalitate 3-10%).
• Consecinţele varicelei asupra sarcinii: avort spontan, moarte in
utero, risc de naştere prematură (mai frecv.în primele 20 săpt.de sarcina)
• Consecinţele varicelei asupra fătului
– Varicela congenitală (afectare cutanată, neurologică, scheletică,
oculară, retard de creştere)
– Varicela neonatală
– Herpes zoster în primii ani de viaţă

21
 Varicela neonatală

• Risc maxim – când erupţia maternă apare cu 5 zile înaintea

naşterii şi 2 zile după naştere
• Clinic:
– Erupţie cutaneo-mucoasă gemeralizată (uneori cu elemente ulcero-
necrotico-hemoragice)
– Afectare cerebrală, pulmonară

– Mortalitate de 0-30 %

22
 Complicaţii

1. Complicaţii bacteriene
– Cele mai frecvente
– Bacterii implicate: streptococ grup A, stafilococ
– Foliculite, erizipel, celulite (faciale, periorbitare), abcese, flegmoane.
Aceste leziuni se pot complica cu sepsis cu risc de instalare a şocului
septic.
2. Pneumonia variceloasă primară
– Frecvent are evoluţie favorabilă

23
 Complicaţii

3. Complicaţii neurologice
– Cerebelita
– Encefalita variceloasă
– Mielita transversă
– Sindromul Reye – encefalopatie acută şi degenerescenţă hepatică acută
4. Sindrom hemoragipar- trombocitopenie
5. Hepatita
6. Alte complicaţii rare: GN, pancreatită, artrită, oculare

24
 Diagnostic de laborator

• Diagnostic virusologic
– Cultura VZV din vezicule
– Evidenţierea VZV prin imunofluorescenţă pe frotiu, cu Ac monoclonali
specifici antiVZV marcaţi cu fluoresceină (rapid: 2-3 ore)
– PCR cu evidenţierea ADN-VZV (în afectări neurologice)
• Diagnostic serologic: IgM antiVZV şi IgG antiVZV

25
 Tratament
• Tratament antiviral:
– Indicaţii
• Copil > 12 ani
• Copii cu boli cronice cutanate sau pulmonare
• Copii aflaţi sub trat.cronic cu aspirină/ corticoizi
• Cazuri sec.de boală dintr-un focar epidemic
• Adolescenţi, adulţi
– Aciclovir 5-7 zile,
Tratament simptomatic
– Antitermice : paracetamol (NU aspirină ! )
– Antihistaminice
– Aplicaţii locale cu alcool mentolat 1%/ sol.clorhexidină
– CI !: talc, creme antiprurit, topice cu antibiotice
– Igiena unghiilor: profilaxia suprainfecţiilor

26
 Profilaxie

• Vaccinul antivaricelic viu atenuat este bine tolerat,

• Determină seroconversie după 6 săpt.de la vaccin, la peste
95% din copiii sănătoşi (administrat >1 an)
• În SUA se recomandă vaccinarea universală a copiilor sănătoşi
între 12 luni şi 12 ani şi a adolescenţilor şi adulţilor fără
antecedente de varicelă
• În alte ţări se recomandă vaccinarea copiilor cu risc de a
dezvolta forme severe (imunodeprimaţi).

27
 Scarlatina

• Scarlatina este o boală infecţioasă caracterizată prin febră,

angină, vărsături şi exantem urmat de descuamare.
• Determinată de orice tulpină capabilă de a produce una sau
mai multe toxine eritrogene A, B, C.
• Mortalitatea a scăzut de la 72% în era preantibiotică la 7-
27% după utilizarea antibioticelor.

28
 Manifestări clinice

• Perioada de incubaţie - 3-6 zile

• Debutul brusc
– Febră
– Cefalee
– Disfagie
– Vărsături cu durata de aprox. 3 zile
• Examen fizic
– Faringe intens hiperemiat
– Hipertrofie amigdaliană
– Adenopatie subangulomandibulară

29
Perioada de stare

• Simptome generale- febră, cefalee, astenie

• Exantem
– Apare la 12-48 ore de la debutul bolii şi durează 7-9 zile
– Iniţial la baza gâtului, pe zona anterioară a toracelui
– Se generalizează în câteva ore
– Micropapule congestive, macule, microvezicule cianotice (scarlatina
astacoidă)
– La palpare, erupţia este aspră; pielea este uscată
– Exantemul este pruriginos cu urme de grataj
– “respectă” faţa, palmele şi plantele
– La nivelul pliurilor de flexie: semnul lui Pastia
– Faciesul din scarlatină: masca lui Filatov

3
Enantemul

• Angină:
– Intens eritematoasă, roşie ca “flacăra”, cuprinzând :
• Istmul faringian
• Oprindu-se brusc la limita palatului dur: angina “vopsită”
– Angina pultacee
– Angina psudomembranoasă

3
Ciclul glositei exfoliative

• Ziua I – limba saburală

• Ziua II-III-a – dublul “V” lingual
• Ziua IV-V – limba zmeurie
• Ziua VI-VII – limba lăcuită
• Ziua X-XII – revenire la aspectul normal
Descuamarea

• Începe după 7-14 zile de boală şi poate dura 2-4 săpt.

• Cel mai frecvent afectează palmele şi plantele.
• Recăderile constau în reapariţia simptomelor în primele 6
săpt.de convalescenţă.
• Survin în 0,5% din cazuri.
• Reîmbolnăvirile datorate unei noi infecţii cu streptococ beta
hemolitic (după luni-ani de la prima îmbolnăvire) se constată
mai ales la cei trataţi cu antibiotice (1,5-5%)

33
Diagnostic de laborator

• Cultura exudatului faringian – pozitivă pt.streptococi grup A

• Teste de detecţie rapidă a Ag streptococice în exudat
• Hemoleucograma : leucocitoză, hipereozinofilie, neutrofilie
• VSH crescut
• Titrarea antistreptolizinelor ASLO în ser, în dinamică (la 10 zile
şi la 21 zile de boală); o creştere de cel puţin 4 ori a titrului
este semnificativă

34
Complicaţii

• Toxice în I-a săptămână

– Miocardita
– Nefrita
– Hepatita
– encefalita
• Supurative:
– Abces periamigdalian, abces retrofaringian
– Otită medie, mastoidită, sinuzită acută
– Limfadenită supurativă cervicală
– Angina Ludwig
– Meningită, abces cerebral
• Nesupurative
– Glomerulonefrită acută,
– Reumatismul articular acut 35
 Tratament

• Penicilina G, timp de 7 zile, urmate de :

• 3 administrări de benzatin penicilină la 7 zile
• În caz de alergie la penicilină – macrolide
• În formele toxice sau septice :
– Penicilină 5-10 milioane UI/zi, timp de 2-4 săpt.
– Eventual imunoglobuline

36