Manastirea Crasna

Asezare
Manastirea este situata la 50 km N de Ploiesti pe soseaua Ploiesti-Brasov prin Valenii
de Munte-Cheia, pe raza comunei Izvoarele, fiind construita in padure, pe malul
stng al prului Crasna, la poalele muntelui Ursoaia, ntr-o poian aflat la 750 metri
altitudine. Se afl pe teritoriul aparinnd nti comunei Homorciu i, dup unificare,
administraiei din Izvoarele.
Acces: Drumul care duce la Crasna se desprinde din DN1 A, Bucureti Vleni
Cheia Braov, n dreptul satului Homorciu, comuna Izvoarele Prahova. In
comuna Izvoarele inainte de bariera se face stanga. Apoi DJ120 pana la Schiulesti, 6
km. De la marginea satului Schiulesti inca 3 km pana la manastire (ultimii kilometri
de drum sunt neasfaltati).
Traseu
La ieirea din sat, in punctul terminus al asfaltului este o parcare cu plata, un prim
loc unde poti lasa masina pentru a continua pe jos nc 3-4 km de drum forestier.
Se poate continua cu masina daca este uscat si daca oferul este dibaci in a
conduce pe un drum forestier, acoperit cu pietre destul de mari si care alunec dac
accelerezi prea tare, accidentat si cu cateva pante care testau i ele dibacia soferilor.
La un moment dat se intra in padure, unde poate fi mai noroios. Dupa putin timp la o
bifurcatie de drumuri, te intampina un panou vizibil cu mesajul ca de aici pot continua
numai masinile cu traciune 4x4. Prin urmare, un al 2-lea posibil loc de parcare.
De aici intr-adevar drumul devine si mai greu. In panta accentuata si curbe pe
aceleasi pietre mari si alunecoase si unele ascutite.
Mainile cu traciune cu 4x4 pot continua fie pana la baza pantei, un al 3lea loc de
parcare sau chiar pana la manastire pe un drum ocolitor foarte sinuos i accidentat.
De la al doilea loc de parcare se merge pe jos, pe pietroaiele de pe caldaram la
inceput, apoi parasim drumul auto in dreapta si traversam un parau pe o punte
suspendata pe cabluri (lata si bine ancorata, poate fi trecuta fara probleme si de cei
mai fricosi). De aici incepe un urcus pieptis de cca 200 m dar care se parcurge n 1020 minute prin padure si care solicit intens muschii picioarelor. Poteca, cu numeroase
trepte formate de rdcinile copacilor invecinai,
este presarata cu bancute
amenajate pentru odihna strajuite de copaci, pe scoarta carora stau scrijelite cruci si
initiale mistice, imaginand la tot pasul troite si mici altare vegetale. In varful dealului
ne intampina intrarea in curtea manastirii Crasna.
Istoric
Cu un efort de imaginaie, s recompunem un tablou de acum 194 de ani: cetele
eteriste ale lui Ipsilanti jefuiesc tot ce le iese n cale, se opun pandurilor lui
Vladimirescu, l ucid pe acesta n 1821, armata turc e derutat i vine tvlug peste
sate... Oamenii i prsesc averile i fug nici ei nu mai tiau din calea cui, a
eteritilor, a turcilor, a nebuniei istoriei pur i simplu. De furia otilor nestpnite se
ascund n muni mai muli locuitori ai comunei Izvoarele, punnd bazele unui ctun
anume numit astfel, Bjenari. Bejenie, Bjenari.
Noua aezare de la poalele Muntelui Ursoaia era avutul marelui postelnic
Constantin, zis Dinu Potlogescu, intrat deja n monahism din 1807, din prea mult
pribegie sufleteasc. i-atunci i-a zis s aduc n inima pdurii, lng ceilali frai
dezrdcinai de la vatra casei lor, o sfnt aezare. Pe temelia bisericii de-atunci se
nal Mnstirea Crasna de astzi.
Marele postelnic Dinu (Constantin) Potlogescu, nscut n preajma anului 1755, fiul
preotului Radu din Izvoarele. Dup ce s-a cstorit cu Ecaterina, fiica vtafului Mare
i nepoata ctitorului bisericii din Homorciu, Ene vtaful, vine pe lume, n 1777, fiul
Nicolae. Bucuria de avea un motenitor este pe jumtate frnt de moartea soiei
Ecaterina. i soia fiului Nicolae, Maria, fata protopopului din Fundeni, moare la nou
ani de la cstorie, motiv pentru care cei doi, tat i fiu, se clugresc la distan de

29 de ani. Dinu intr n 1807 ca frate la Mnstirea Cheia i este tuns n monahism n
1822, la Ghighiu, sub numele de Chesarie monahul, acolo unde mersese s-l ajute pe
monahul Arsenie, venit de la Cernica, s reconstruiasc biserica.
Inceputurile vietii monahale in tinuturile Prahova - Teleajen sunt mai putin
cunoscute, mai ales pentru secolele XIV-XV. Cu toate acestea, sihastri izolati s-au
nevoit in zona subcarpatica pe Valea Prahovei si a Teleajenului inca din secolul XIV,
insa abia la inceputul secolului XV s-au constituit in mici comunitati monahale.
La nceputul secolului al XVIII-lea ctiva sihastri, veniti probabil din Valeni, au
ntemeiat acest loc de nchinaciune.
Prima atestare documentara, un act de donatie in care se arata ca aici era un schit
de calugari avand o biserica de lemn, dateaza din anul 1745. Biserica de lemn cu
hramul "Sfintii Imparati Constantin si Elena", asezata intr-o poiana singuratica, era
inconjurata de cateva chilii pustnicesti.
Manastirea,se numea pe atunci Izvoarele, dupa numele comunei din apropiere,
Izvorani.

Proprietarul acestor locuri, postelnicul Dinu Constantin Potlogea, fiul preotului

Radu Potlogea din Izvoarele, mpreun cu un cumnat, polcovnicul Panca, din Vleni,
hotaraste zidirea actualei biserici ca biserica de mir pentru satul Bajenari, unde se
refugiasera locuitorii din imprejurimi dupa 1821, din cauza navalirii turcilor.
Constructia inceputa in 1824 a durat pana in 1828 cand s-a facut sfintirea bisericii si
episcopul Chesarie al Buzaului a sugerat ca acesta asezare monahala sa devina schit,
cu hramul Sf. mprai Constantin i Elena i Izvorul Tmduirii. Primul staret a fost
chiar ctitorul Constantin Potlogea, calugarit cu numele de Chesarie. Acesta doneza
schitului ntreaga sa avere, vreo 200 de pogoane de pmnt arabil, fnea, pune,
livezi cu pomi i vie, Muntele Ursoaia, cldiri, hanuri, crciumi, mori etc. A construit
chilii din lemn pe care le-a populat cu calugari adusi de la Cheia, Ciolanu.

In 1836, Nicolae, singurul fiu al staretului, se calugareste cu numele de Nil

Schimonahul si doneaza si mosia lui schitului. Acesta a inlocuit tabloul votiv al
ctitorilor de la intrare cu intruchiparea unor ingeri, ce Il slavesc in genunchi pe
Dumnezeu. Staretul a infiintat aici o scoala pentru copiii din satele vecine, care, in
timpul cursurilor, stateau in internatul schitului pe cheltuiala acestuia.
Anul 1864 aduce mare suprare peste obtea de 50 de clugri. Secularizarea
averilor manastiresti, din acest an, a dus la decderea vieii din schit i muli monahi
au fost nevoii s plece de aici.
Cei 2-3 calugari care au mai ramas au inchinat schitul manastirii Cheia si i-au
schimbat numele din Izvoarele n Crasna.
n anul 1916 (dup unii, 1920), cand mai avea un singur calugar, a fost jefuit de
ocnaii scpai de la Salina Slnic.
n 1917 ocupanii germani au luat clopotele.
n 1920 un incendiu puternic a distrus chiliile i streia cu arhiva.
n 1922 a venit ca stare ieromonahul Nicon Covrig, care semneaz o scurt
perioad de nflorire, rectignd unele dintre bunurile schitului i reconstruind
biserica. Munca lui este continuat de ali doi clugri, protosinghelul Ilarie Stnescu
i ieromonahul Damaschin Duru.
n 1958, cel care resfinea lcaul reconsolidat dup cutremurul din 1940 avea s
fie episcopul vicar patriarhal Teoctist Botoneanul, nimeni altcineva dect
Preafericitul Patriarh Teoctist de mai trziu, care avea s oficieze i sfinirea noii
biserici, n anul 1998.
Viata duhovniceasca continu s sufere i mai trziu, in cea de a doua jumatate a
secolului trecut, din cauza reformelor. Astfel n 1960, prin aplicarea decretului 410,
calugarii sunt scosi din manastire, obstea este desfiintata, iar locasul ncepe sa
figureze ca biserica izolata pe lnga parohia Izvoarele.
n 1961, printr-un decret al regimului comunist, schitul a fost transformat n
biseric izolat, monument istoric Crasna, aparinnd Parohiei Izvoarele. i a rmas
astfel vreme de apte ani, cu un singur vieuitor, fratele Pavel Angelescu, alias
protosinghelul Pantelimon, paznic si stapan peste ierburi si salbaticiuni ale padurii,
care a trit n pustietate i a ngrijit bunurile pn cnd Patriarhul Justinian Marina i
trimite aici, n 1964, pe ieromonahii Ghedeon Bunescu (stare ntre anii 1967-1976) i
Nicodim Dimulescu (stare din 1999 pn n 2010). Chiliile erau ruinate, gardul era
pravalit si biserica pravalita i ea pe-o parte. Cei doi, crora li s-au adugat, mai
trziu, stareii Galaction Stng i Sebastian Pacanu, au renceput o uria munc de

reconstrucie i extindere, fiind considerai autorii renaterii celei mari a mnstirii,

reparnd streia veche, construind chilii noi, o gospodrie-anex, ateliere i un imobil
administrativ.
Si-au impartit frateste lucrarea - unul, cu partea spirituala; celalalt, cu partea
materiala. Intreaga lor avere incapea toata intr-un saculet - Ghedeon purta cu sine
Filocalia si Cartile Sfinte; Nicodim avea in traista bulbi si radacini de flori. Asa simteau
ei ca e bine - sa inceapa biserica si chiliile dinspre gradina spre altar. Pentru parintele
Nicodim, fiecare floare si fiecare copacel din livada are o poveste. Magnolia alba a
adus-o in spate de la serele din Ploiesti. Narcisele, luate din sat, le-a pus in pamant,
asa cum pun taranii ceapa, udandu-le apoi cu apa sfintita ca sa le mearga bine, in
timp ce bulbii de ghiocei i-a coborat ca un alpinist tocmai de pe Muntele Rosu,
strecurandu-se printre rapi si stanci ascutite. In aprilie 1967, chiar de Florii, am
savarsit prima slujba in fata a patru femei.
n 1967 Patriarhul Justinian redeschide manastirea ca schit apartinnd Manastirii
Sinaia. De atunci n cadrul acestui asezamnt s-a dus o activitate nentrerupta.

ntre anii 1987-1994 s-a ridicat cldirea central de chili iar artistul Ion Chiriac a
restaurat ntreaga pictur din biserica veche.
ntre 1990 i 1998 se construiete biserica nou, cu hramul Acopermntul Maicii
Domnului, sfinit de Patriarhul Teoctist.
In anul 2001 asezamantul recapata statutul de manastire.
Din 2010 stare a fost numit ieromonahul Nectarie Petre.
Biserica veche a schitului este in forma de cruce, cu ziduri groase din caramida si
piatra. Frumuseea ei este sobra, fara alte ornamentatii exterioare n afara ferestrelor
si a unui bru simplu, care o mparte n doua registre inegale, cea inferioar mai lat
dect cea superioar. Pridvorul se deschide spre gradina splendid amenajata,
frumusetea locurilor sporind-o pe cea a locasului. Naosul este despartit de pronaos
prin 4 coloane care sustin o arcada a boltei. Usa de la intrare in pronaos este din lemn
sculptat. Catapeteasma lucrata la Viena, are o sculptura demna de admirat, n lemn
de tei, acoperita cu foita de aur; sunt de admirat si cele doua icoane de Irineu
Protcenco. Pridvorul inchis, mai jos decat restul constructiei, lasa impresia ca a fost
adaugat mai tarziu. Nu este pictat ci varuit in alb. Are o singura turla mare pe naos.
In exterior zidurile sunt simple, varuite in alb. Acoperisul este din sindrila, iar
pardoseala din placi de piatra. Pictura a fost facuta in 1832-1834, de Costache Eliade,

dup unii sau de un necunoscut, dup alii, n maniera Tatarascu. Are hramul Sfinilor
mprai Constantin i Elena.

Clopotnita, la 40 m de biserica, este construita din caramida si piatra, acoperita

cu sindrila. Gangul mai nou este pictat de Ioan si Daniela Moldoveanu.
Intre clopotnita si biserica este construit din piatra si caramida un frumos
aghiasmatar cu un acoperis de tabla.
In 1983 biserica a fost renovata, iar in 1991 s-a repictat de Ioan Chiriac prin grija
Prea Fericitului Patriarh Teoctist. Ca restauratorii sa refaca tavanul, a trebuit sa
decupeze pictura si s-o pastreze in ceara, pentru a o repune apoi la locul ei si a o
reface bucata cu bucata, ca un urias mozaic. Intr-un final, tavanul a costat cat toata
biserica, dar a meritat. Pictura lui Tatarascu si-a recapatat valoarea si stralucirea de
altadata.
Dupa revolutia din 1989, prin stradania PC staret Galaction Stanga (actualul
Episcop al Alexandriei si Teleormanului), ajutat de obste si credinciosi, s-a construit un
monument al eroilor pictat de Ioan si Daniela Moldoveanu, o cladire pentru
oaspeti, cu etaj, iar alaturi de ea o alta cladire masiva din caramida si piatra, cu doua
etaje, cu chilii pentru calugari i un cabinet medical.
S-a ridicat biserica noua, din caramida si beton, acoperita cu tabla. Este o
constructie dubla, care are si un paraclis. Ea mbina elementele traditionale cu cele
moderne. Se remarca astfel scarile largi de la intrare, coloanele svelte, acoperisul n
mai multe ape si eleganta turlelor, dar si caldura picturii interioare. n pictura bisericii
noi se regsete zodiacul. La 18 octombrie 1998, a fost sfintita biserica noua. Are
hramul Acopermntul Maicii Domnului (1 octombrie). Biserica nou gazduiete i
biblioteca, cu peste 5000 de volume.
S-au mai construit Altarul de Vara si Paraclisul Sfintii Romani.
La Crasna se afla singurul paraclis inchinat sfintilor romani, singura intruchipare in
imagini a Acatistului Maicii Domnului si una din rarele icoane ale sfantului Ioan Rusu
ori ale lui Dimitrie Basarabov, pictat cu un picior descult - pedeapsa luata de el insusi,
dupa ce, din neatentie, a calcat un cuib de pasarele.
Curtea ansamblului monahal este foarte ingrijita, plin de flori. Aleile sunt
pietruite, exista multe bancute pentru odihna.
Din pragul trapezei, un tanar rasofor pofteste pe toata lumea la masa. E obiceiul
nestramutat al manastirii - nimeni nu are voie sa plece din Crasna flamand, neomenit.
Pentru calugarii de la Crasna, frangerea painilor si bucatele binecuvantate reprezinta o
a doua impartasanie - amintirea agapelor crestine si a comuniunii cu Cristos.In timpul
mesei, parintele Miron sau alt frate cu darul vorbirii tine o predica despre virtutile si

invatatura crestina, despre infranare si mila. Ca sa fie deplina, hrana trupului trebuie
sa treaca prin cuget, prin ascutisul gandului si al meditatiei, implinind astfel vorbele
intelepte din Pateric: "Cand spiritul meu se inalta, trupul cade in genunchi".
Cei 33-50 de clugri care slujesc aici sunt binevoitori, primitori i
permisivi. Dintre cei care au trecut pe aici trebuie amintii civa. Blandul Ghedeon,
mereu cu cartea in mana si rugaciunea pe buze. Inteleptul Pantelimon, retras la
Ciocanu. Parintele Petru Sovejeanu, fost profesor universitar de geologie, care a editat
foarte multe carti, petrecandu-si intreg amurgul vietii migalind Acatistele tuturor
sfintilor de peste an. S-a mutat la Domnul intr-o seara. Avea 73 de ani, dar era inca in
putere. S-a stins lin si fara zbatere, ca o candela cand nu mai are ulei. Preasfintitul
Galaction Stanga, pe atunci un tanar firav si tacut. Student la teologie fiind, Galaction
venea la Crasna in vacante, oferindu-se sa fie ghid si cantaret la strana, pentru ca in
timpul liber sa participe la inaltele convorbiri duhovnicesti ce aveau loc intre calugari
si invitatii manastirii - duhovnici si profesori de teologie.
Monahii de la Crasna sunt aparte; sunt intelectuali si oameni invatati. Mai toti parintii
au scoli inalte. Sunt doctori in teologie ori au mas terate in strainatate, la Strasbourg
sau Atena, si, poate nu intamplator, de aici au fost alesi, in ultimii ani, sase episcopi sase ierarhi tineri si intelepti.

Biserica nou
Foto: Gabriel
Avramovici

Biserica nou
Foto: internet

Biserica veche
Foto: internet

Biserica nou
Foto: Gabriel
Avramovici

Vedere
Foto: Voluntar

Printre copaci
Foto: Gabriel
Avramovici

Biseica veche
Foto: Gabriel
Avramovici

Vedere panoramic
Foto: Gabriel
Avramovici

Trun
Foto: Gabriel
Avramovici

Trun
Foto: Gabriel
Avramovici

Chilii
Foto: Gabriel
Avramovici

Fntn
Foto: Gabriel
Avramovici

Paraclis
Foto: Gabriel
Avramovici

Paraclis
Foto: Gabriel
Avramovici

Paraclis
Foto: Gabriel
Avramovici

Alee
Foto: Gabriel
Avramovici

manastirea veche .

manastirea noua.

clopotnita , care acum era in reparatie

izvorul de langa clopotnita (cititi ce scrie pe crucecalugarul ne-a indicat sa luam

apa de aici !)

alte imagini :

lacul cu nuferi.

ai mei pe una din aleile manastirii

drumul de intoarcere la iesirea din manastire .

paraul Crasna .

si cateva imagini interioare :

Cam acestea au fost imaginile cu manastirea Crasna , sper ca v-au placut !

P.S. Drumul catre manastire ne-a epuizat foarte tare , eu chiar am avut o durere de
cap crancena si o stare generala de rau dar in momentul in care am baut din apa
de izvor , sincer va marturisesc ca mi-au trecut toate instantaneu