Judecata universala

Proiect realizat de Balalau Melania

Croitoru Catalin
Perioada dintre judecata
particulara si cea universala de la
sfarsitul timpurilor este inca una
de provizorat in ceea ce priveste
soarta sufletelor: nici dreptii nu
primesc inca fericirea deplina ca
rasplata a vredniciei lor, dar nici
pacatosii pedeapsa propriu-zisa.
 "Exista o deosebire de grad, zice pr.
Staniloae, intre fericirea de dupa
judecata particulara, cand inca nu ne
vom intalni cu toti oamenii care au trait
pe pamant in credinta in Hristos, si cea
de dupa judecata universala, cand ne
vom intalni cu totii. Dupa invatatura
ortodoxa, un element care face mai mica
fericirea dreptilor de dupa judecata
particulara decat cea de dupa judecata
universala este ca ei vor primi fericirea la
judecata universala impreuna cu toti cei
ce vor crede. Nu poate fi cineva deplin
fericit de bunatatile primite de la
Dumnezeu, daca nu se bucura de ele
 Acelasi provizorat si in privinta situatiei celor
pacatosi. Marcu Eugenicul, mitropolitul
Efesului, spune si el: "Sufletele celor plecati
cu pacate de moarte sunt inchise in iad ca
intr-o inchisoare, dar inca nu sunt chinuite de
pe acum in focul general, ci avandu-l pe
acesta inaintea ochilor, sufera amarnic de
vederea lui in asteptarea caderii sigure in el.
Astfel, chiar si pacatosii extremi, desi se
chinuiesc in parte, n-au cazut chiar in
chinuri".
Cu totul alta va fi situatia dupa judecata
universala. Cei drepti vor cunoaste
atunci, in sfarsit, pe toti cei care au trait
inaintea lor ca si dupa. Atunci li se vor
descoperi toti virtuosii, toti cei vrednici
din intreaga istorie umana impreuna cu
care vor mosteni si vor gusta fericirea
vesnica a Imparatiei lui Dumnezeu.
Referindu-se la aceasta recunoastere a
tuturor de catre toti, Sfantul Ioan Gura
de Aur spune: "Nu vom cunoaste numai
pe cunoscuti acolo, ci vom privi si pe cei
ce n-au ajuns niciodata la vederea
noastra."
 Inschimb, cei pacatosi vor cunoaste, in
sfarsit, adevarata pedeapsa, chinul integral.
Atunci se va descoperi adevarata rautate a
fiecaruia. Sfantul Vasile zice: "Stand de-jur-
imprejurul tau, cei nedreptatiti de tine vor
striga catre tine, caci oriunde ti-ai intoarce
ochii vei vedea chipurile faptelor tale rele.
Aici orfanii, dincolo vaduvele, acolo saracii
doborati de tine, slujitorii pe care i-ai
azvarlit, vecinii pe care i-ai suparat".
"Fata de aceasta fixitate a iadului
si fata de derularea automata
reprezentata de purgatoriu in
raportul dintre Dumnezeu si
suflete dupa judecata particulara,
invatatura ortodoxa se
caracterizeaza printr-o anumita
fluiditate in care libertatea isi
pastreaza un rol, intrucat isi
pastreaza un rol si iubirea.
 Toate aceste acte de iubire ale celor inca vii,
ca si ale sfintilor si ale Maicii Domnului,
pentru cei morti, nu fac decat sa
pregateasca marea interventie divina de la
sfarsitul timpurilor, de la judecata finala,
interventie care nu este altceva decat
expresia suprema a iubirii si milei
dumnezeiesti pentru slabiciunile si
neputintele umane.
 De aceea soarta definitiva a tuturor
sufletelor depinde exclusiv de mila lui
Dumnezeu, iar nu de mecanisme expiatorii
bazate pe un echilibru matematic intre
merite si datorii, cum crede teologia romano-
catolica.