Proveniența profiturilor și a pierderilor" de Ludwig von Mises

A. Natura economică a profiturilor și a pierderilor

1. Proveniența profiturilor și a pierderilor
Rezumat
În sistemul capitalist, antreprenorii joacă un rol crucial în determinarea direcției producției. Ei sunt
subordonați suveranității consumatorilor și trebuie să furnizeze bunuri în mod eficient și la prețuri
accesibile. Dacă nu reușesc să facă acest lucru, suferă pierderi și pot fi înlocuiți de antreprenori mai
eficienți.
Dacă toți actorii economici ar anticipa corect evoluția pieței, nu ar exista nici profituri, nici pierderi.
Antreprenorii ar cumpăra factorii de producție la prețuri care reflectă de la început prețurile viitoare ale
produselor, eliminând astfel spațiul pentru profit și pierdere.
Profitul apare atunci când un antreprenor estimează mai corect prețurile viitoare și cumpără factorii de
producție la prețuri prea mici. Diferența dintre costurile totale și prețurile obținute pe produse reprezintă
profitul. Pe de altă parte, pierderile apar atunci când estimările antreprenorilor sunt greșite, cumpărând
factorii de producție la prețuri prea mari, depășind astfel prețurile de vânzare.
Profiturile și pierderile sunt rezultatul abilităților antreprenoriale în corelarea activităților productive cu
cererile consumatorilor. După realizarea acestei corelări, profiturile și pierderile dispar, iar prețurile
factorilor de producție se aliniază cu prețul produsului. Schimbările continue în datele economice conduc
la apariția constantă a discrepanțelor, necesitând ajustări continue pentru a menține echilibrul pe piață.

Idei Principale
1. Rolul antreprenorilor în sistemul capitalist:
 Antreprenorii joacă un rol esențial în direcționarea producției într-un sistem
capitalist. Ei sunt supuși suveranității consumatorilor, iar succesul lor depinde de
capacitatea de a furniza bunuri solicitate eficient și la un preț accesibil.
2. Pierderile și eliminarea antreprenorilor ineficienți:
 Dacă antreprenorii nu reușesc să furnizeze bunuri în mod eficient și la cererea
consumatorilor, ei suferă pierderi și pot fi eliminați din pozițiile lor. Alți
antreprenori eficienți le iau locul pentru a satisface nevoile consumatorilor.
3. Absența profiturilor și pierderilor în cazul anticipării corecte:
 Dacă toți actorii economici ar anticipa corect evoluția pieței, antreprenorii nu ar
obține niciun profit și nicio pierdere. Prețurile factorilor de producție ar reflecta
de la început prețurile viitoare ale produselor, eliminând astfel spațiul pentru
profituri și pierderi.
4. Generarea profitului prin anticiparea corectă a prețurilor viitoare:
 Profitul apare atunci când un antreprenor estimează corect prețurile viitoare ale
produselor și cumpără factorii de producție la prețuri considerate prea mici.
 Diferența dintre costurile totale și prețurile obținute pe produse reprezintă profitul
antreprenorial.
5. Generarea pierderii prin anticiparea greșită a prețurilor viitoare:
 Pierderile apar atunci când un antreprenor estimează greșit prețurile viitoare ale
produselor și achiziționează factorii de producție la prețuri considerate prea mari.
Diferența dintre costurile totale și prețurile de vânzare reprezintă pierderea
antreprenorială.
6. Necesitatea ajustărilor constante:
 Profiturile și pierderile sunt prezente pe piață datorită schimbării continue a
datelor economice, ceea ce necesită ajustări constante pentru a corela activitățile
productive cu cerințele consumatorilor.

2. Distincția între profituri și alte încasări

Capitolul abordează erorile comune referitoare la natura profiturilor și pierderilor, evidențiind
distincții importante în înțelegerea conceptelor de mai jos. Textul subliniază astfel importanța
înțelegerii corecte a profiturilor și a rolului crucial al antreprenorilor în alocarea eficientă a
resurselor economice.

Idei Principale
1. Dobânda și Dividendele:
Se explică că dobânda pe capitalul utilizat nu este considerată o componentă a profitului, iar dividendele
unei corporații nu reprezintă profituri, ci reprezintă dobânda pe capitalul investit, la care se adaugă
profitul sau din care se scade pierderea.
2. Câștigurile de Monopol
Se subliniază că câștigurile de monopol, generate atunci când o întreprindere deține un factor de producție
cu prețuri monopoliste, nu sunt profituri propriu-zise, ci afectează dividendele corporațiilor.
3. Confuzia cu Activitatea Tehnologică:
Se aduce în discuție confuzia frecventă între activitatea antreprenorială și inovațiile tehnologice. Se
explică că antreprenorul nu este doar cel care experimentează noi tehnologii, ci și cel care alege și
implementează acele tehnologii care să furnizeze bunuri la prețuri competitive.
4. Rolul Decizional al Antreprenorului
Se subliniază că esența activității antreprenoriale constă în luarea deciziilor, în determinarea scopurilor
pentru care sunt utilizați factorii de producție, și nu doar în gestionarea administrativă și tehnică a
afacerilor.

5. Testarea Antreprenorială
Se evidențiază o regulă simplă pentru a distinge antreprenorii de non-antreprenori: antreprenorii sunt cei
care suportă pierderile pe capitalul investit.

3. Conducerea non-profit a afacerilor

Capitolul evidențiază diferențele esențiale dintre conducerea afacerilor orientate către profit și
organizațiile non-profit, precum și gestionarea afacerilor guvernamentale. Textul evidențiază
importanța înțelegerii diferențelor între modelele de conducere și subliniază dificultățile legate
de administrarea publică în absența unui sistem bazat pe profituri și pierderi.

Idei Principale:
1. Democrația Pieței și Firmele de Afaceri
Se subliniază că firmele orientate către profit sunt subordonate suveranității publicului
cumpărător, în cadrul unui sistem ce poate fi numit "democrația pieței". Acestea sunt motivate să
satisfacă nevoile consumatorilor pentru a obține profit.
2. Suveranitatea Organizațiilor Non-Profit
Organizațiile non-profit au suveranitate asupra propriului lor patrimoniu și pot, în limitele
disponibilității de capital, să ignore dorințele publicului, având o autonomie mai mare în luarea
deciziilor.
3. Gestionarea Afacerilor Guvernamentale
Se discută despre cazul aparte al gestionării afacerilor guvernamentale, precum aparatul social
de coerciție și opresiune. Obiectivele acestora, precum protejarea vieții și sănătății, nu pot fi
vândute sau cumpărate și, prin urmare, nu au un preț pe piață. Activitățile guvernamentale sunt
supuse unui management birocratic, fiind dependente de reguli și reglementări impuse de
suveran.

4. Votul Pietei

Capitolul analizează conceptul de "vot al pieței" și modul în care consumatorii, prin

achiziționare sau evitare, aleg antreprenorii și influențează direcția pieței. Textul susține
ideea că votul pieței, exprimat prin deciziile consumatorilor, este o formă eficientă de
selecție în economia de piață, influențând comportamentul antreprenorilor și orientând
producția către satisfacerea nevoilor consumatorilor.
Idei Principale
 1. Votul Pieței ca Plebiscit Zilnic:
Consumatorii, prin actul de cumpărare sau abținere, efectuează un fel de plebiscit zilnic,
alegând antreprenorii care merită să posede și cât de mult merită să dețină.
2. Experiența și Raportarea la Trecut:
Similar cu alegerea unei persoane, votul consumatorilor se bazează pe experiență și se
raportează întotdeauna la trecut, deoarece nu există o experiență a viitorului.
3. Feedback Instantaneu și Corectarea Zilnică:
Alegerea consumatorilor poate fi corectată zilnic. Antreprenorii care dezamăgesc sunt
retrogradați imediat, iar fiecare vot al consumatorilor extinde sau restrânge sfera de acțiune a
celor aleși.
4. Raritatea Factorilor de Producție:
Antreprenorii trebuie să gestioneze raritatea factorilor de producție și să aleagă proiecte care
satisfac nevoile cele mai urgente ale consumatorilor, având în vedere limitările de capital.
5. Competiție și Erori Antreprenoriale:
Antreprenorii realizează profituri pentru că sunt mai apți să îndeplinească funcțiile necesare. Ei
nu sunt perfecți, dar sunt mai puțin predispuși la erori decât alții. Criticile aduse pentru
presupoziția de imperfecțiune a competiției sunt respinse.
6. Despre Preferințe Personale și Critici
Criticii pot considera alegerile consumatorilor ca fiind condamnabile din perspectiva lor
filozofică. Totuși, evaluarea valorilor este subiectivă, iar consumatorii aleg ceea ce cred că îi va
satisface în cel mai înalt grad.

5. Funcția socială a profiturilor și a pierderilor

Rezumat:
Textul analizează funcția socială a profiturilor și a pierderilor în cadrul economiei de piață.
Autorul, Ludwig von Mises, argumentează că profiturile sunt recompensa pentru eliminarea
discrepanțelor între producția actuală și cea ideală, având în vedere resursele disponibile.
Profiturile sunt considerate ca rezultat al deciziilor antreprenoriale și al abilităților de anticipare a
configurațiilor pieței viitoare.
Autorul respinge ideea că profiturile ar putea fi vreodată considerate "normale", deoarece ele
sunt direct legate de eficiența antreprenorilor în utilizarea factorilor de producție. Conceptul de
profituri excesive este respins, iar autorul argumentează că invidia față de succesul
antreprenorilor și impozitarea excesivă a profiturilor afecteaz. Textul subliniază importanța
antreprenoriatului și a profiturilor în funcționarea eficientă a economiei de piață și susține că
invidia și impozitarea excesivă pot afecta negativ această dinamică
Idei Principale
1. Profiturile sunt recompensa pentru eliminarea discrepanțelor între producția actuală și cea
ideală.
2. Deciziile antreprenoriale și abilitățile de anticipare a pieței determină apariția profiturilor.
3. Etichetarea profiturilor ca excesive este inadecvată, iar invidia față de succesul
antreprenorilor are consecințe negative.
4. Impozitarea excesivă a profiturilor afectează negativ economia prin slăbirea controlului
consumatorilor asupra producției.
5. Transformarea unei mici afaceri într-o mare afacere implică economisire și acumulare de
capital, nu doar consum.

6. Profiturile și pierderile în economia progresivă și în cea regresivă

Rezumat:
Textul analizează conceptele de economie staționară, progresivă și regresivă în contextul
profiturilor și pierderilor. Într-o economie staționară, cota de venit și avuția per capita rămâne
constantă, iar orice surplus în profituri este echilibrat de pierderi. Într-o economie progresivă, în
care cota de capital per capita crește, economiile și investițiile generează profituri care depășesc
pierderile, conducând la progres economic.
Autorul evidențiază că în economia progresivă, creșterea capitalului adițional permite realizarea
unor proiecte fezabile anterior inaccesibile, generând profituri antreprenoriale. Cu toate acestea,
beneficiile se împart între salariați, proprietari de pământ și antreprenori, iar profiturile
antreprenorilor sunt temporare, dispărând odată cu integrarea noului capital în procesele de
producție.
Textul distinge între economiile salariaților și posesorilor de pământ, care sunt permanente, și
profiturile antreprenorilor, care sunt rezultatul eliminării zilnice a decalajelor între structura
actuală de producție și cea potențială.
În contrast, economia regresivă este caracterizată de o scădere a cotei de capital investit per
capita, unde pierderile pot depăși profiturile, indicând o tendință negativă în economie. Textul
subliniază importanța economiilor și investițiilor în generarea progresului economic, precum și
impactul asupra distribuției veniturilor în diferite tipuri de economii.
Idei Principale
 1. Economia staționară are o cota constantă de venit și avuție per capita, cu surplusuri
echilibrate de pierderi.
2. Economia progresivă are o creștere a cotei de capital per capita, generând profituri
temporare în urma economiilor și investițiilor.
3. Distincția între economiile permanente ale salariaților și posesorilor de pământ și
profiturile temporare ale antreprenorilor.
4. Economia regresivă indică o scădere a cotei de capital investit per capita, cu potențiale
pierderi depășind profiturile.

7. Calculul profiturilor și al pierderilor

Rezumat:
Textul analizează caracterul psihic și ireductibil la o descriere cantitativă a categoriilor originare
de profit și pierdere în economie. Acestea sunt considerate mărimi intensive, reflectând diferența
dintre valoarea scopului atins și mijloacele utilizate pentru atingerea acestuia. Într-o societate cu
diviziune socială și proprietate privată, calculul economic în termeni monetari devine fezabil și
necesar.
Autorul subliniază că, în ciuda aparențelor, profiturile și pierderile într-o economie de piață nu
sunt rezultate directe ale operațiunilor aritmetice, ci sunt rezultatul estimărilor și anticipărilor
specifice antreprenorului cu privire la viitoarea configurație a pieței. Aceste calcule sunt parte a
anticipațiilor antreprenoriale speculative cu privire la condițiile ulterioare incerte.
Textul evidențiază dificultățile legate de contabilizarea costurilor în condiții de incertitudine
privind configurația pieței viitoare. Se subliniază că expertiza contabilă este subiectivă și că
calculele contabile sunt adesea integrate în anticipațiile antreprenoriale.
Autorul critică conceptul modern de "profitor" și distincția între "profituri excesive" și "profituri
legitim e", susținând că aceste judecăți de valoare sunt arbitrare și depind de interpretări
personale, cu referire la legi și norme fiscale care pot varia. Se aduce în discuție și problema
inflației, care poate distorsiona calculul profiturilor reale.

Idei principale:
1. Profitul și pierderea în economie sunt categorii originare de natură psihică și nu pot fi reduse
la o descriere cantitativă.
2. Într-o economie de piață, profiturile și pierderile devin fenomene sociale calculate în termeni
monetari, dar ele rămân mărimi intensive.
3. Calculele economice nu sunt rezultatul simplu al operațiunilor aritmetice, ci reflectă estimări
și anticipări antreprenoriale speculatve.
4. Dificultățile legate de contabilizarea costurilor în condiții de incertitudine și necesitatea
anticipării antreprenoriale pentru stabilirea valorii prezente a mijloacelor de producție.
5. Critica conceptului de "profitor" și a distincției între "profituri excesive" și "profituri
legitime" ca judecăți de valoare arbitrare.
6. Menționarea problemelor legate de inflație și distorsionarea calculului profiturilor reale.

B. Condamnarea profiturilor
1. Științele economice și abolirea profiturilor
Rezumat
Autorul începe prin a explora criticile aduse profiturilor antreprenoriale, percepute ca fiind
"nemeritate" și considerate câștiguri necinstite, în special în contextul ideilor precum "dreptul
la întregul produs al muncii" și teoria marxistă a exploatării.
Aceste critici sunt fundamentate pe opinia că profiturile sunt reținute pe nedrept de la
muncitori și consumatori. Se subliniază că disputele privind îndreptățirea etică a profiturilor
sunt subiective și nu există criterii obiective pentru a le judeca.
Autorul atrage atenția că țelurile ultime sunt determinate de judecățile individuale de valoare
și nu pot fi stabilite prin cercetări științifice sau raționamente logice.
Se pune în discuție motivul din spatele dorinței de abolire a profiturilor, sugerând că această
cerere este ghidată de ideea că confiscarea profiturilor ar spori nivelul bunăstării materiale a
non-antreprenorilor. Autorul propune analiza obiectivă a acestui scop și a posibilelor
consecințe negative asociate cu abolirea profiturilor.
În concluzie, teoria economică este invocată pentru a examina dacă abolirea profiturilor
poate duce cu adevărat la înavuțirea non-antreprenorilor și dacă această abordare nu ar avea
implicații nedorite pentru economie.

Idei Principale

1. Critica la adresa profiturilor

Autorul explorează perspectiva celor care consideră profiturile antreprenoriale ca fiind
"neșterse" și câștiguri necinstite. Se menționează că această opinie se bazează pe ideea că
profiturile sunt reținute pe nedrept de la muncitori și consumatori.
2. Dreptul la întregul produs al muncii
Se face referire la conceptul de "drept la întregul produs al muncii" și la teoria marxistă a
exploatării, care sunt asociate cu ideea că muncitorii ar trebui să primească întregul rezultat
al muncii lor.
3. Perspectivă comună a contemporanilor
Autorul sugerează că majoritatea guvernelor și a contemporanilor împărtășesc această opinie
cu privire la neîndreptățirea profiturilor, chiar dacă unii ar putea admite parțial importanța
profiturilor.
4. Dispute etice inutile
 Se argumentează că disputele etice privind dreptatea sau nedreptatea profiturilor sunt
subiective și arbitrare, derivând din intuiții individuale și că nu există criterii obiective pentru
a judeca aceste aspecte.
5. Obiectivul de înavuțire
Se indică că cei care doresc abolirea profiturilor nu o văd ca pe un scop în sine, ci ca pe un
mijloc de a atinge înavuțirea non-antreprenorilor. Această înavuțire este considerată ca fiind
țelul final.
6. Necesitatea analizei economice
Autorul susține că teoria economică este esențială pentru evaluarea fezabilității abolirii
profiturilor, luând în considerare dacă aceasta contribuie la bunăstarea generală sau aduce
consecințe nedorite.

2. Consecințele abolirii profiturilor

Rezumat
Autorul examinează ideea abolirii profiturilor și impactul acestei propuneri asupra
economiei. Abordând diverse soluții propuse pentru redistribuirea profiturilor, textul
evidențiază consecințele potențiale ale fiecărei variante. Efectul combinat al acestor
propuneri este avansul haosului, iar autorul avertizează că capitalismul nu poate supraviețui
abolirii profiturilor. Profiturile și pierderile sunt considerate elementele cheie care îndrumă
capitaliștii să satisfacă nevoile consumatorilor. În absența acestora, autorul susține că se va
instaura haosul și, în final, socialismul prin anihilarea antreprenorilor.

Idei Principale:
1. Condamnarea Profiturilor
Autorul explorează ideile celor care susțin abolirea profiturilor antreprenoriale,
considerându-le necinstite și reținute pe nedrept fie de la muncitori, fie de la consumatori.
2. Scopul Abolirii Profiturilor
Ideea de a aboli profiturile nu urmărește în mod direct eliminarea acestora, ci transferul lor
din mâinile antreprenorilor către angajați în beneficiul acestora.
3. Impactul asupra Pieței
Autorul argumentează că forțarea antreprenorilor să vândă produsele la prețuri sub costurile
de producție paralizează piața, determinând necesitatea unui sistem de raționalizare.

4. Transferul Proprietății
Se sugerează că abolirea profiturilor în favoarea angajaților duce la transferul proprietății
asupra capitalului către aceștia, reprezentând esențial sindicalismul, cu posibile consecințe
negative asupra acumulării de capital și progresului economic.
5. Soluții Propuse
 Autorul explorează trei posibile soluții la problema profiturilor: transferul către consumatori,
către angajați sau confiscarea în favoarea statului, argumentând că aceste politici combinate
ar putea duce la abolirea totală a profiturilor și la instaurarea socialismului.

6. Efectul Haosului
Autorul susține că capitalismul nu poate supraviețui abolirii profiturilor, deoarece acestea
sunt esențiale pentru orientarea capitalului către satisfacerea cerințelor consumatorilor.
Efectul final al abolirii profiturilor ar fi instaurarea haosului și eventual a socialismului.

3. Argumentele anti-profit
Rezumat:
Autorul respinge argumentele anti-profit, evidențiind importanța profiturilor și pierderilor în
economie. Susține că acuzațiile împotriva magnatelor și a dimensiunilor mari ale întreprinderilor
sunt nefondate. Argumentează că politici anti-capitaliste ar împiedica progresul și inovațiile, iar
lipsa de înțelegere a rolului antreprenorilor din partea unor sindicate și categorii de muncitori
este o amenințare la adresa prosperității.
Idei Principale
1. Argumentele Anti-profit
 Autorul respinge argumentele împotriva profitului, considerându-le rezultatul unei
interpretări eronate a economiei de piață.
 Critică afirmațiile conform cărora magnatele sunt prea puternice și că dimensiunile mari
ale unei întreprinderi sunt un rău în sine.
 Susține că acuzațiile că antreprenorii abuzează de puterea lor pentru a se înavuți sunt
false și că dimensiunile mari ale unei firme reflectă succesul său în deservirea
consumatorilor.

2. Rolul Profitului și Pierderii

 Autorul subliniază că necesitatea de a realiza profituri și de a evita pierderile este crucială
pentru controlul ferm al consumatorilor asupra activității antreprenorilor.
 Afirmă că profiturile uriașe sunt dovada servirii eficiente a consumatorilor, iar pierderile
indică erori și eșec în îndeplinirea sarcinilor antreprenoriale.

3. Prospețimea Antreprenoriatului:
 Argumentează că politicile anti-capitaliste, care vizează prevenirea apariției de noi
milionari, ar împiedica creșterea industrială și inovațiile.
 Contrastul dintre Statele Unite și Europa în adoptarea politicii anti-capitaliste a avut un
impact semnificativ asupra prosperității.
4. Neînțelegerea Sindicală
  Autorul atrage atenția asupra lipsei de înțelegere a rolului antreprenorilor în producție,
considerând-o o amenințare la adresa prosperității și bunăstării materiale.
 Critică lipsa de apreciere a sindicatelor și a unor categorii de muncitori față de contribuția
esențială a antreprenorilor.

4. Argumentul egalității

Rezumat
Autorul analizează perspectiva partidelor progresiste și de stânga cu privire la inegalitatea
generată de capitalism. Critică ipocrizia în abordarea egalității, subliniind că adesea aceasta
se referă la creșterea veniturilor proprii. De asemenea, evidențiază efectele negative ale
mentalității antiprofit asupra pieței internaționale de capital și subliniază ostilitatea globală
față de Statele Unite, inclusiv față de muncitori.

Idei Principale
1. Argumentul Egalității
 Partidele progresiste și de stânga consideră că principalul viciu al capitalismului este
generarea inegalității veniturilor și a averilor.
 Obiectivul acestor partide este instaurarea egalității, fie treptat (moderații) sau printr-
o răsturnare revoluționară (radicalii).
2. Egalitate Reticentă
 Termenul de "egalitate" în limbajul politic contemporan este adesea asociat cu
creșterea propriilor venituri și averi, nu cu o scădere.
 Atunci când muncitorii susțin egalitatea, deseori se referă la exproprierea acționarilor
și a deținătorilor de valori în propriul beneficiu, fără a considera împărțirea cu cei mai
puțin avuți.
3. Egalitatea Internațională
 Autorul aduce critici mișcării sindicale și politice pentru ipocrizia în ceea ce privește
egalitatea.
 Observă lipsa de coerență în internaționalismul declarat al acestora, deoarece
sindicatele își protejează adesea interesele împotriva imigrării și competitivității
străine.
4. Mentalitatea Antiprofit și Dezintegrarea Pieței Internaționale
 Mentalitatea antiprofit din epocă duce la dezintegrarea pieței internaționale de capital.
 Autorul evidențiază invidia, ura și ostilitatea față de Statele Unite, inclusiv față de
muncitori, ca rezultat al influenței doctrinelor socialiste și comuniste în rândul
maselor din întreaga lume.
5. Comunism și sărăcie
Rezumat
Autorul analizează relația dintre sărăcie și mișcările politice, evidențiind că adoptarea socialismului nu
rezolvă problemele materiale. Critică abordarea Planului Marshall și susține că capitalismul, nu sărăcia,
este factorul determinant pentru îmbunătățirea condițiilor de trai. Ideologia greșită și lipsa de înțelegere a
cauzelor determină adesea opțiunile politice

Idei Principale:
1. Analiza Mișcărilor Politice
 O metodă comună de analiză a programelor și mișcărilor politice este de a le explica
prin referire la condițiile nesatisfăcătoare în care oamenii trăiesc și la obiectivele pe
care își doresc să le atingă prin aceste programe.
2. Importanța Eficienței Programelor
 Importanța unui program politic trebuie evaluată prin capacitatea sa de a îndeplini
scopurile propuse și de a îmbunătăți condițiile vieții oamenilor.
 Politicile necorespunzătoare și inadecvate nu pot fi justificate prin referiri la condițiile
nesatisfăcătoare existente, ci prin capacitatea lor de a remedia aceste probleme.
3. Sărăcia și Socialismul
 Sărăcia nu este cauza adoptării socialismului; în schimb, credințele ideologice greșite
determină această alegere.
 Obiecția că capitalismul creează sărăcie este respinsă, iar autorul subliniază că țările
subdezvoltate beneficiază de unele efecte ale capitalismului, fără să-l adopte integral.
4. Planul Marshall și Percepția Despre Capitalism
 Autorul critică abordarea Planului Marshall, care lasă impresia că doar Statele Unite
sunt interesate de capitalism, încurajând ideea că socialismul ar fi mai benefic.
 Subvențiile americane permit guvernelor să ascundă parțial efectele negative ale
măsurilor socialiste, îngreunând adoptarea capitalismului.
5. Necesitatea Adoptării Capitalismului
 Pentru a îmbunătăți condițiile materiale ale populației, este esențial să se convingă
oamenii că doar capitalismul îi poate face mai prosperi.
6. Sărăcia și Experiența Socialistă
 replică socialistă, susținând că capitalismul creează sărăcie, este respinsă, iar autorul
subliniază lipsa de experiență care să susțină socialismul ca soluție eficientă
6. Condamnarea morala a motivatiei profitului
Rezumat:

Autorul analizează critica morală adusă profitului și susține că profiturile sunt esențiale pentru
funcționarea eficientă a sistemului economic. Judecățile etice ar trebui să se bazeze pe efectele
sociale, iar aspirația umană către îmbunătățirea condițiilor materiale este fundamentală și nu
trebuie respinsă.
Idei Principale

1. Judecăți Etice Asupra Profitului

  Problema profitului este adesea transferată din domeniul praxeologiei în cel al
judecăților etice. Oamenii se prezintă adesea ca fiind sfinti și asceti, dezavuând
motivația profitului.
2. Natura Umană și Succesul
 Fiecare individ, indiferent de profesie sau statut social, aspiră la atingerea unui anumit
scop. Esența naturii umane este aspirația conștientă de a îmbunătăți condițiile de
viață.
 Diferența între oameni constă în scopurile pe care le urmăresc și mijloacele pe care le
folosesc pentru a le atinge.
3. Necesitatea Profiturilor
 Publicul condamnă adesea lăcomia capitaliștilor și antreprenorilor, dar nu realizează
că aceștia asigură bunurile și serviciile pe care consumatorii le apreciază.
 Profiturile sunt esențiale pentru direcționarea activităților de afaceri către ramurile
care pot servi cel mai bine nevoile consumatorilor.
4. Sacrificiul în Carieră
 Critica adusă capitaliștilor și antreprenorilor pentru că urmăresc profitul este
respinsă. Autorul susține că oamenii aleg carierele în funcție de speranța de a obține
o poziție socială și un venit adecvat, nu dintr-o renunțare de sine.
5. Morala Bazată pe Efecte Sociale
 Autorul argumentează că singurul criteriu pentru a deosebi binele moral de rău este
efectul produs asupra cooperării sociale.
 Atingerea scopurilor umane este condiționată de menținerea și dezvoltarea relațiilor
sociale, iar mijloacele care sprijină această cooperare socială sunt moralmente bune.
6. Rolul Antreprenorilor și al Capitaliștilor
 Profiturile nu ar trebui să fie sursă de rușine; ele sunt rezultatul îndeplinirii sarcinii
antreprenorilor de a îndepărta incoerențele producției și de a oferi bunuri și servicii
solicitate de consumatori.
7. Nu Există Diferențe Morale Fundamentale
 În ciuda unor diferențe aparente, nu există diferențe morale fundamentale între
diferitele categorii profesionale; toți indivizii aspiră la încasarea pentru serviciile și
realizările lor.
7. Mentalitatea statică
Rezumat

Autorul susține că omul obișnuit are o mentalitate statică și nu realizează faptul că

circumstanțele vieții și acțiunii sunt într-un flux continuu. Perspectiva sa asupra lumii este
statică și staționară, reflectând un mediu înconjurător perceput ca fiind în stagnare.
Omul obișnuit nu înțelege nici schimbările din trecut, nici incertitudinea asupra viitorului.
Autorul argumentează că această lipsă de conștientizare îl face incapabil să înțeleagă funcția
antreprenoriatului, ignorând eforturile depuse pentru a furniza bunuri și servicii.
Această mentalitate statică se reflectă în conceptul popular de "socializare", în care se crede
că, eliminând paraziții capitaliști și antreprenorii, fiecare individ va avea acces la aceleași
 bunuri. Autorul consideră că această perspectivă este eronată, deoarece nu înțelege eforturile
și schimbările necesare pentru a menține afacerile productive.
El critică și economia matematică pentru abordarea sa a unei economii uniform repetitive
(statică), considerând-o irealizabilă și inutilă pentru înțelegerea problemelor reale ale acțiunii
și producției umane.
Autorul concluzionează că nu există nimic în realitate similar cu o economie statică, iar
concluziile derivate din analiza unui echilibru static nu sunt relevante pentru descrierea lumii
așa cum este și va fi întotdeauna.

Idei Principale

1. Judecăți Etice Asupra Profitului

 Problema profitului este adesea transferată din domeniul praxeologiei în cel al
judecăților etice. Oamenii se prezintă adesea ca fiind sfinti și asceti, dezavuând
motivația profitului.
2. Natura Umană și Succesul
 Fiecare individ, indiferent de profesie sau statut social, aspiră la atingerea unui
anumit scop. Esența naturii umane este aspirația conștientă de a îmbunătăți
condițiile de viață.
 Diferența între oameni constă în scopurile pe care le urmăresc și mijloacele pe care
le folosesc pentru a le atinge.
3. Necesitatea Profiturilor
 Publicul condamnă adesea lăcomia capitaliștilor și antreprenorilor, dar nu realizează
că aceștia asigură bunurile și serviciile pe care consumatorii le apreciază.
 Profiturile sunt esențiale pentru direcționarea activităților de afaceri către ramurile
care pot servi cel mai bine nevoile consumatorilor.
4. Sacrificiul în Carieră

 Critica adusă capitaliștilor și antreprenorilor pentru că urmăresc profitul este

respinsă. Autorul susține că oamenii aleg carierele în funcție de speranța de a obține
o poziție socială și un venit adecvat, nu dintr-o renunțare de sine.
5. Morala Bazată pe Efecte Sociale
 Autorul argumentează că singurul criteriu pentru a deosebi binele moral de rău este
efectul produs asupra cooperării sociale.
 Atingerea scopurilor umane este condiționată de menținerea și dezvoltarea relațiilor
sociale, iar mijloacele care sprijină această cooperare socială sunt moralmente bune.
6. Rolul Antreprenorilor și al Capitaliștilor
 Profiturile nu ar trebui să fie sursă de rușine; ele sunt rezultatul îndeplinirii sarcinii
antreprenorilor de a îndepărta incoerențele producției și de a oferi bunuri și servicii
solicitate de consumatori.
7. Nu Există Diferențe Morale Fundamentale
 În ciuda unor diferențe aparente, nu există diferențe morale fundamentale între
diferitele categorii profesionale; toți indivizii aspiră la încasarea pentru serviciile și
realizările lor.