COMICUL DE LIMBAJ

Limbajul este principala modalitate de individualizare a personajelor. Formele gresite ale cuvintelor,
erorile de exprimare, ticurile verbale denota incultura si statutul parvenit al personajului. Vorbirea
constitue criteriul dupa care se constitue 2 categorii de personaje:

PARVENITII- care isi tradeaza cultura prin limbajul valorificat de autor ca sursa a comicului, cu scoala,
cum este Stefan, ce sunt irozizate pt leg extraconjugala.

Prin comicul de limbaj se realizeaza caracterizarea indirecta a personajelor. De ex: Zaharia Trahanache
pronunta gresit neologismele si spune "sotietate"; "printip".

El pronunta gresit si neologismele din sfera limbajului politic chiar daca era un vechi politician. Se
exprima confuz cu abateri de la normele limbii literare, ceea ce reflecta incultura. In discursurile lui
intalnim truisme, adica adevaruri universal valabile "unde nu e moral, acolo e coruptie", de asemenea
intalnim si cacofonii "va sa zica ca nu le are". Personajul are un tic verbal deoarece foloseste foarte des
fraza " aveti putintica rabdare". Aceasta fraza ii reflecta viclenia dar si faptul ca era un om amabil, care
sub masca batranetii cauta sa castige timp pentru a da replica potrivita. Limbajul politicienilor demagogi,
avocatii de profesie, adversari in lupta pentru mandatul de deputat tradeaza in cazul lui Catavencu, ura
care contrasteaza comic cu pretentia de eruditie, iar in cazul lui Farfuridi cei doi contracandidati se intrec
in discursuri patriotice ,pline de nonsensuri, de greseli gramaticale si fara logica. Pretinsa eruditie a lui
Catavencu este tradata de formularea principiilor sale, "scopul uza mijloae".

Catavencu foloseste gresit cuvintele, spre ex, ii numeste "capitalisti" pe loc. capitalei. El nu are erori
verbale pentru ca vorbirea sa este adaptata la situatii si e mobila precum caracterul sau. El nu are
automatism.

Farfuridii este prost si incult, de acea limbajul sau este plin de non-sensuri, celebra fiind replica: "din
doua una"; "dati-mi voie", "ori sa se revizuiasca ori sa nu se revizuiasca nimica", "pe ici pe colo si anume
in punctele esentiale". Prostia lui este evidenta in scena in care afirma ca trb sa iscaleasca o scrisoare si
apoi sa o dea anonima. Ticul lui verbal este ca foloseste f des cuvantul "fix", fapt ce ii sugereaza
automatismul politic.

Ghita Pristanda, polististul corupt si imoral aproba mecanic afirmatiile sefilor prin ticul verbal pe care il
are folosind foarte des cuvantul "cuat". O situatie de genul "curat, muradr". Este incult, pronunta gresit
neologismele, spre exemplu spune cu "b" "bampir" in loc de vampir si spune "renumeratie" in loc de
remuneratie.

Agamemnon Dandanache cumuleaza defectele tuturor personajelor, este beltic, sasait, este total ilogic
in exprimare iar din discursul lui tinut la sfarsitul piesei nu se intelege nimic.

Cetateanul turmentat trezeste simpatia spectatorilor prin faptul ca se supune cu seninatate manipularii
nefiind capabil sa ia singur o decizie. Ticul lui verbal " eu cu cine votez?" este cu atat mai amuzant cu cat
el adreseaza aceasta intrebare Zoei stiindu-se faptul ca in pperioada respeectiva femeile nu aveau
dreptul de vot.

In concluzie, prin comicul de limbaj, Caragiale satirizeaza prostia si incultura oamenilor in special a
politicienilor care vor sa para ceea ce nu sunt. Ei fac greseli gramaticale, folosesc gresit cuv nepotrivite,
caci nu le cunosc sensul, au ticuri verbale si nu au logica in exprimare. Singurele doua personaje care nu
au comic de limbaj sunt Zoe si Stefan, considerati a fi cu carte, adica trecuti prin scoala.