Cuprins 1. 2. 3. 4. 5. 6. Piata unica , moneda unica Nasterea euro .Cum a aparut ideea unei monede europene unice ?

De ce a creat Uniunea Europena euro ? Principalele avantaje eonomice ale monedei euro . Obiectivele economice importante pe care Uniunea Europeana spera sa le realizeze euro . Cum afecteaza un euro puternic sau unul slab lumea afacerilor si ce factori specifici determina puterea euro . 7. Lista celor cinci factori care detrermina cererea globala de investitii , precum si prognozele actuale pentru zona euro . 8. Cum afecteaza un euro stabil sau unul instabil lumea afacerilor si ce factori specifici determina stabilitatea euro ? 9. Cum revolutioneaza euro pietele de afaceri europene pe termen lung? Consecinte pe termen lung . 10.Rezolva euro problemele cronice ale Europei legate de somaj si competitivitate? 11.Cum afecteaza euro pietele de afaceri din afara granitelor Europei? Pag.29 12.Efectele euro asupra pietelor de valori mobiliare . 13.Principalele efecte ale euro asupra pietelor de capital . 14.Efecetele euro asupra firmelor si peresoanelor din intreaga lume. 14.1. Ce ramuri industriale si ce companii au cel mai mult de castigat de pe urma euro ?

EURO MONEDA EUROPEANA Piata unica , moneda unica. Desi pacea dintre statele membre a ramas in centrul preocuparilor Comunitatii , din a doua parte a anilor 50 aceasta a inceput sa-si concentreze tot mai mult actiunile asupra obtinerii unei largi piete comune . Puterea economiei Statelor Unite era un exemplu izbitor al succesului unei astfel de piete . Germanii si olandezii doreau liber schimb , iar francezii au acceptat piata comuna a bunurilor industriale cu conditia ca aceasta sa fie insotita de o piata agricola comuna care sa le favorizeze propriile exporturi . Ideea unei piete comune extinse a avut o dinamica durabila de-a lungul deceniilor trecute , fiindca reflecta tot mai mult realitatea interdepiendentei economice . Pe masura ce tehnologiile se dezvoltau si , alaturi de ele , economiile deveneau tot mai solide , tot mai multe firme de toate marimile doreau sa aiba acces la o piata extinsa sigura . Pentru sanatatea economiei si beneficiul consumatorilor , piata trebuia sa fie suficient de mare pentru a putea furniza spatiu competitional , chiar si intre cele mai mari firme . Astfel ca , pe masura ce economiile europene se dezvoltau , proiectul initial al CEE , centrat pe abolirea taxelor intr-o uniune vamala , a fost urmat in anii 80 de programul pietei unice , apoi in anii 90 de moneda unica . Au existat atat motive economice , cat si politice pentru fiecare dintre cele trei proiecte : pe de o parte beneficiile rationalitatii economice , pe de alta parte consolidarea sistemului comunitar ca un cadru pentru relatiile pasnice intre statele membre . Economia si politica au fost , de asemenea , implicate in substanta si in realizarile proiectelor , deoarece integrarea economiilor
1

moderne necesita un cadru legal si , deci , institutii politice si juridice comune . Doar succesul economic sau doar cel politic nu ar fi fost de ajuns pentru a sustine Comunitatea. Era nevoie ca ambele sa repurteze succese pentru ca uniunea vamala si piata unica sa poata deveni realitate. Tot un amestec de motive economice si politice a dus la capat cu succes lansarea monedei unice, desi inca nu toti membrii participa la acest program. Piata unica. Tarifele si taxele de import erau inca , din anii 50 , principalele piedici in calea comertului . Procesul international pentru reducerea lor a inceput , sub conducerea americana , prin GATT ( Acordul General pentru Tarife si Comert) . Dar statele membre ale Comunitatii voiau sa faca mai mult . rezultatul a fost unirea vamala a CCE , care a desfiintat tarifele si taxele de scimb reciproc si a creat un tarif extern comun .

Nasterea euro
Cum a aparut ideea unei monede europene unice? Euro este parte integranta a procesului mai general al unificarii politice europene , un proces care a captivat liderii politici timp de mai multe decenii si care adesea a fost urmarit fara a se tine seama de logica economica . Procesul a inceput in 1946 , atunci cand Winston Churchill a chemat pentru prima data la crearea Statelor Unite ale Europei , care sa aduca fericire , prosperitate si glorie oamenilor de pe continentul devastat . Motivele sale erau politice . El a crezut ca prin crearea unui guvern european unic de va intra intr-o era de pace de lunga durata pe un continent distrus de doua razboaie mondiale . Alaturi de multi altii , el a crezut ca integrarea economica exclude conflictul armat . Ideea lui Churchill a prins contur in 1952 , atunci cand sase tari vest-europene au creat Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului . Carbunele si otelul erau probabil resursele strategice cele mai importante la momentul respectiv , iar Comunitatea economica a Carbunelui si otelului a cerut fondatorilor sai sa isi delege atributiile pentru aceste resurse unei autoritati independente . In ciuda naturii economice a acestiu acord , el a fost destinat in principal prevenirii unui conflict militar intre Franta si Germania pe un continent indelung divizat de conflicte sangeroase si nu neaparat pentru a imbunatati managementul carbunelui sau al otelului . Observatorii straini au considerat deci Comunitatea Economica a Carbunelui si otelului ca pe un vestitor al unei cooperari politice mai puternice . Previziunile lor s-au concretizat curand . In 1958 , Franta , Republica Federala Germania , Belgia , Olanda , Luxemburg si Italia au ratificat Tratatul de la Roma , creand prin acesta Comunitatea Economica Europeana . Comunitatea Economica Europeana a fost destinata reducerii barierelor comerciale , eficiantizarii politicilor economice , coordonarii politicilor in domeniul transporturilor si agriculturii , inlaturarii masurilor care restrangeau libera competitie si promovarii mobilitatii fortei de munca si capitalului intre tarile membre . Ea a avut un succes atat de mare in stimularea cemertului european , a carui valoare a crescut de patru ori intre 1958 si 1968 , incat au inflorit planuri pentru noi domenii de colaborare . Este important de subliniat planuri pentru noi domenii de colaborare . Este important de subliniat ca Tratatul de la Roma , in ciuda naturii sale economice , s-a ocupat mai mult cu stabilirea unei paci de durata in Europa occidentala decat cu ideologia pietei libere . Comunitatera Economica Europeana a fost destinata in principal lansarii unei uniuni politice foarte restranse si pe termen lung intre guvernele
2

europene , si nu numai promovarii comertului international de dragul acestuia . De fapt , integrarea politica s-a intarit in continuare in 1967 , Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice ( Euratom ) , formand un acord mai larg si mai puternic , cunoscut sub numele de Comunitatea Europeana . La sfarsitul anilor 60 , discutiile privind colaborarea politica si economica europeana au inceput din ce in ce mai mult sa graviteze in jurul acordurilor privind rata de schimb , in parte datorita esecului acordului de la Bretton Woods privind mentinerea stabilitatii monedei europene . Create in 1944 de reprezentanti din 44 de tari , acordurile de la Bretton Woods au adus o era de stabilitate generala a ratei de scimb care a durat peste 20 de ani . In baza sistemului Bretton Woods , monedele erau legate de dolarul american si le era permisa fluctuatia numai in limita unui procent deasupra sau sub valorile prestabilite . Fluctuatiile extreme ale ratei de schimb distorsioneaza preturile de pe piata , provoaca numeroase confuzii in randul consumatorilor , impiedica dezvoltarea comertului international si stanjenesc investitiile . Prin urmare , sistemul Bretton Woods al ratei de schimb fixe a jucat un rol crucial in restabilirea cresterii economice si stabilitatii in Europa in perioada postbelica . La sfarsitul anilor 60 insa , acordurile de la Bretton Woods au prezentat semne tot mai dese de slabiciune . Marca germana si francul francez s-au devalorizat amenintand astfel stabilitatea celorlalte monede europene . Astfel , in luna decfembrie a anului 1969 , primului ministru luxemburghez , pierre Werner , I s-a solicitat sa redacteze un raport la nivel inalt al Comunitatii Europene cosacrat crearii unei uniuni monetare complete intre economiile europene . Raportul Werner a fost dat piblicitatii in 1970 , folosind pentru prima data termenul Uniune Economica si Monetara . Acest raport nu numai ca a afirmat necesitatea unei cooperari monetare , dar a mai sugerat im mod explicit faptul ca este posibila crearea unei monede unice europene . Din pacate , acest plan timpuriu pentru o uniune monetara a fost zadarnicit de un eveniment neprevazut : decizia presedintelui american Nixon , in anul 1971 , de a adopta o politica de neglijare benigna , favorabila dolarului american . Pe scurt , Statele Unite au anuntat ca nu mai doresc sa-si riste rezervele de aur numai pentru a mentine ratele de schimb ale acordului de la Bretton Woods predefinite fata de dolar . Decizia lui Nixon de a lasa dolarul sa pluteasca a condus la prabusirea sistemului Bretton Woods . In consecinta liderii europeni au pus deoparte Raportul Werner si au incercat sa creeze o solutie imediata pentru fluctuatiile persistente ale monedelor . Anii de experimente si negocieri au culminat in cele din urma cu crearea Sistemului Monetar European ,in 1979 . Sistemul Monetar European a prezentat un mecanism al ratei de schimb care a limitat circulatia monedelor din comunitatea europeana ( cu exceptia celor ale marii Britanii , Spaniei si Portugaaliei , care initial au refuzat sa participe ) pentru a se ajunge la culoare comerciale predefinite , mecanism cunoscut sub numele de grila de paritate . aceasta a constituit o forma timpurie si in general de succes de uniune monetara . Desi acordul Sistemului Monetar European nu a creat o moneda unica , el a blocat monedele participante in zone comerciale previzibile , ceea ce a promovat stabilitatea economica . In ciuda faptului ca eforturile in directia extinderii cooperarii politice europene au incetinit in cursul prabusirii acordurilor de la Bretton Woods si crearii Sistemului Monetar European , ele au renascut in dceniul al noualea . Cresterea economica continua a sustinut anii de negocieri in aceasta perioada , conducand in cele din urma la actul Europei unice , din 1987 ,un act care a promis inlaturarea sistematica a tuturor controalelor de frontiera , a tarifelor , a vamilor si
3

restrictiilor legate de capital si de forta de munca , restrictii care erau inca in vigoare , dupa decenii de eforturi pentru unificarea economiilor europene . Obiectivul sau a fost realizarea unei piete comune nerestrictionate pana la sfarsitul anului 1992 . El a inceput prin eliminarea barierelor din calea serviciilor bancare , titlurilor de valoare , societatilor de asigurari si a altor servicii financiare . La scurt timp dupa ce Comunitatea Economica Europeana a aprobat Actul Europei unice , Jacques Delors , pe atunci presedintele Comisiei Europene , a dat publicitatii un raport crucial , care a reluat ideea Uniunii Economice si Monetare . La fel cum procedase si Raportul Werner , cu multi ani inainte , Raportul delors din 1989 a prezentat un plan special in trei etape pentru implementarea uniunii monetare , chemend la crearea unei singure monede trans europene . Raportul Delors a fost primit foarte bine , atat de catre persoanele care considerau ca integrarea este cea mai buna modalitate pentru realizarea unei paci durabile in Europa , cat si de catre persoanele care apreciau beneficiile pur economice ale comertului liber si ale unro rate de schimb stabile . Multi observatori au considerat euro ca fiind cea mai buna modalitate de cimentare a celor 40 de ani de cooperare internationala regionala , deoarece introducerea unei monede unice este prin natura ei ireversibila . Odata ce monedele si politicile monetare nationale sunt distruse , este aproape imposibil ca acestea sa fie aduse inapoi . Comunitatea Europeana a lansat proiectul unificarii monetare aproape imediat dupa publicarea raportului Delors . Etapa intai a Uniunii Economice si Monetare a inceput in luna iulie a anului 1990 si a avut aceleasi obiective ca si Actul Europei unice : si anume sa asigure ca sunt eliminate definitiv toate restrictiile din calea circulatiei bunurilor , serviciilor , fortei de munca si capitalului . Atunci cand sefii statelor europene s-au reunit apoi la Mastricht , in 1992 , pentru a fonda Uniunea Europeana , proiectul Uniunii Economice si Monetare a devenit parte a Uniunii Europene si au fost intocmite planurile specifice etapelor a doua si a treia a proiectului . Etapa a doua a inceput la 1 ianuarie 1994 si a fost concretizata prin infiintarea Institutului Monetar European , care va deveni ulterior Banca Centrala Europeana . Institutul Monetar European a folosit faza a doua pentru a elabora planurile strategice si operationale pentru o politica monetara unica si pentru a ajuta la stabilirea tarilor care erau potrivite din punct de vedere economic pentru a adera la zona monedei unice . Tot in etapa a doua a fost folosit pentru prima data si cuvantul euro . Inaintea reuniunii la nivel inalt de la Madrid , din 1995 , noua moneda era cunoscuta in lume sub numele de ecu . Etapa a treia a inceput apoi la data de 1 ianuarie 1999 . La acea data , aproape trei decenii dupa ce Raportul Werner sugerase pentru prima data acest concept , euro a devenit moneda oficiala pentru 11 tari . De ce a creat Uniunea Europeana euro? Conceptia eronata cel mai des intalnita la noii observatori ai uniunii monetare este aceea ca euro reprezinta in mod fundamental un proiect economic . De fapt , euro este un proiect cat se poate de politic , care timp de mai multi ani a fost impiedicat sa se realizeze . Exprimata in cuvinte simple , ideea este ca euro a constituit un pas esential in directia obiectivului final al integrarii politice foarte restranse , subliniat pentru prima data in Tratatul de la Roma , din anul 1958 , iar limbajul tratatelor semnate ulterior arata clar ca introducerea euro se bazeaza pe mai mult decat simplul calcul al avntajelor si dezavantajelor eonomice . De fapt , Helmut Kohl , fostul cancelar german si unul dintre cei mai frecventi sustinatori ai uniunii monetare , considera ca avantajele economice ale euro au o natura secundara , subliniind in schimb ca : Experientele
4

amare incercate in acest secol , razboaie si dictaturi , ne-au invatat ca proiectul unificarii reprezinta cea mai buna asigurare impotriva unei renasteri a egoismului national , sovinismului si a conflictelor violente . Mai exista si alte motivatii politice . Irlanda considera ca euro reprezinta o modalitate prin care ar putea fi estompata imaginea ei de prelungire a Angliei . Italia doreste sa evite sa devina un paria politic . Franta doreste cu disperare sa reduca influienta asupra ei a deciziilor luate de Germania in domeniul politicii monetare . Multi lideri germani entuziasti spera ca uniunea monetara va reprezenta carul pe care il trage dupa el acest cal reprezentat de uniunea politica totala . Intr-adevar , acum exista tot atatea justificari pentru euro cate tari participante sunt , deoarece fiecare natiune din Uniunea Europeana vede un anumit set de avantaje si riscuri . Principalele avantaje economice ale monedei euro . Riscul ratei de schimb . In mediul international al afacerilor , deciziile luate astazi sunt adesea afectate negativ de viitoarele modificari ale ratelor de schimb . Atunci cand compania germana BMW investeste 100 milioane de dolari pentru a-si spori echipa de vanzari din Franta , estimarea pe care ea o face in ceea ce priveste profitabilitatea investitiei se invarte in jurul ratei estimate de schimb intre madca germana si francul francez . Daca francul se va deprecia puternic dupa efectuarea investitiei , atunci vanzarile companiei BMW in Franta ( care sunt colectate in franci ) se vor transforma dintr-o data in mai putine marci pentru compania mama din Munchen , facand astfel ca investitia sa fie mai putin atractica sau chiar neprofitabila . Prin urmare cu cat sunt mai putin previzibile ratele de schimb , cu atat sunt mai riscante investitiile straine si cu atat este mai putin probabil ca aceste companii sa obtina o crestere pe pietele externe . Euro , datorita faptului ca inlocuieste monedele nationale de genul marcii si francului , elimina omplet riscul legat de rata de schimb dintre monedele participante . Acesta va reprezenta un avantaj pentru investitiile internationale in zona Euro . Riscul legat de rata de scimb este potential neplacut pentru orice consumator , producator sau incvestitor care astazi ia o decizie economica ce implica o plata sau furnizarea unui bun sau a unui serviciu la o data ulterioara . Costurile tranzactiilor . Turistii care isi planificau excursii in Europa inainte de introducerea euro s-au confruntat cu inconvenientele si costurile mai multor monede , fiecare dintre acestea fiind recunoscuta de un mic segment geografic din Uniunea Europeana si fiecare putand fi schimbata numai prin intermediul bancilor , al caselor de schimb valutar , al birourilor de turism si al companiilor de carti de credit in schimbul unor taxe . Aceste taxe se prezinta sub forma unor comisioane fixe , precum si sub forma diferentei dintre preturile de cumparare si preturile de vanzare pentru orice moneda data . Un studiu estimeaza ca turistul obisnuit plateste aproximativ 13 dolari pentru aceste costuri legate de conversii de moneda la fiecare trecere a unei frontiere europene . Euro elimina aceste costuri . Inima economica a zonei euro include zeci de mii de tranzactii dintr-o deviza in alta , in fiecare zi . Un studiu al Comisiei Europene estimeaza ca , inainte de introducerea euro , intreprinderile din Europa au convertit anual 7,7 trilioane de dolari dintr-o deviza a Uniunii Europene intr-alta , platind 12,8 miliarde dolari drept cheltuieli de conversie , adica 0,4 procente din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene . Aceste costuri sunt acute in special pentru companiile din tarile mici , care au piete de schimb lipsite de lichiditate si sisteme bancare nesofisticate .
5

Transparenta preturilor . O moneda unica face mai evidente diferentele de pret dintre bunurile , serviciile si salariile din tari diferite , imbunatatind astfel competitia dintre piete . In absenta euro , consumatorii din zona monedei unice au descoperit ca este dificil si oarecum obositor sa compare preturike computerelor , uneltelor , materialelor de constructii , automobilelor , serviciilor de consultanta sau ale furnizorilor generali de dincolo de frontierele nationale . Unii observatori pretind ca euro va elimina diferentele de pret de pe continent pentru produsele si serviciile identice : O sticla de Coaca Cola in Belgia va trebui sa coste tot atata cat in Franta . Aceste afirmatii sunt total incorecte . Preturile sunt stabilite ca urmare a interactiunii complexe dintre oferta , cerere si reglementari , intr-o larga varietate de medii competitive . Introducerea unei monede comune nu elimina diferentele de pret in zona euro , dupa cum dolarul american nu stabileste acelasi pret pentru o cutie de Cola in statele americane Maine sau Arizona . Piete financiare profunde . Inainte de introducerea euro , eforturile depuse pentru a potrivi nevoile financiare immediate ale consumatorilor cu cerintele legate de investitii ale posesorilor de economii erau afectate de costurile psihologice si economice presupuse de cele 11 monede nationale . Fiecare tip de instrument financiar , de la titlurile guvernamentale si imprumuturile acordate de bancile comerciale pana la actiunile obisnuite si instrumentele derivate cu risc ridicat , a fost cotat in moneda nationala . Acest lucru a separat pietele financiare si a descurajat investitiile straine , si ar fi fost valabil chiar si in absenta costurilor legate de tranzactii si a riscului legat de rata de schimb . Euro a schimbat de o maniera revolutionara aceasta situatie . De la data de 1 ianuarie 1999 , bursele mari din zona euro si-au cotat instrumentele financiare , inclusiv cele emise anterior , in euro . Obiectivele economice importante pe care Uniunea Europeana spera sa le realizeze euro . Avantajele economice fundamentale ale euro ( eliminarea riscului legat de rata de schimb , reducerea costurilor tranzactiilor , sporirea transparentei preturilor si adancirea pietelor financiare ) rezulta in mod inevitabil din inlocuirea marcii , siligului ,markkai , francului , kronei , guldenului , pesetei , lirei sterline , lirei italiene si escudo-ului cu o singura modaliatate de plata. Dar euro mai ofera si o serie de avantaje indirecte . Aceste beneficii tin de modificarile mai profunde in comportamentul pietelor financiare si al companiilor si , prin urmare , sunt mai controversate . Stabilitatea macroeconomica. Multe dintre cele 15 state membre ale Uniunii europene , inclusiv cativa participanti din prima runda la Uniunea Economica si Monetara , s-au confruntat cu inflatia dupa cel de-al doilea razboi mondial . Irlanda , Anglia , Portugalia si Spania au fost in special sensibile fata de inflatie . Dar euro introduce un nou regim cu inflatie redusa si stabilitate macroeconomica pentru multe din tarile din zona euro .Potrivit unor experti , acest lucru este garantat efectiv , deoarece zona euro poseda acum cea mai independenta banca centrala din lume: este vorba despre Banca Centrala Europeana . Istoria a demonstrat ca bancile centrale din multe tari din zona euro nu sunt imune fata e influientele politice . Exact din acest motiv euro ar putea reprezenta un avantaj pentru stabilitatea regionala pe termen lung . Ratele reduse ale dobanzilor . In masura in care euro reduce inflatia , el mai exercita si o presiune in sensul diminuarii ratelor dobanzilor . Investitorii cumpara obligatiuni numai daca ei
6

sunt siguri ca banii pe care ii vor primi in viitor vor determina un castig preocentual mai mare decat rata inflatiei . Euro aduce rate mai mici ale inflatiei si prin reducerea ratei de risc pentru schimbul valutar .este esential sa subliniem ca tarile care au inregistrat in istorie rate reduse ale dobanzilor ( de exemplu germania , Austria si olanda ) este putin probabil sa fie ajutate de euro in aceasta privinta . Reforma structurala .Unii experti argumenteaza ca euro incurajeaza reforma structurala atat de necesara in Europa . Pe scurt , tarile care doresc sa se califice pentru euro trebuie sa isi ajusteze economiile , indeplinind criteriile de convergenta stabilite in Tratatul asupra Uniunii Europene . Pe viitor , ele trebuie sa adere la Pactul de stabilitate si crestere , un acord care limiteaza strict imprumuturile guvernamentale si care forteaza guvernele sa isi ajusteze finantele publice . Pactul prevede chiar amenzi pentru tarile care recurg la prea multe imprumuturi . Asemenea masuri au ridicat intrebari fundamentale despre fezabilitatea pe termen lung a programelor de cheltuieli publice si sociale , notorii prin marimea lor . Ele au condus , in special , la mari reduceri bugetare si au acordat o noua atentie importanei unei cresteri economice sustinute . Reducerea bugetara in tari precum Portugalia a condus la reduceri drastice ale ratelor dobanzilor foarte devreme in cursul procesului , deoarece pietele financiare si-au schimbat parerea despre guvern , pe care il considerasera anterior iresponsabil din punct de vedere financiar . Aceasta a declansat in schimb o crestere economica prelungita in tara respectiva , crestere care continua si astazi . Exact din acest motiv guvernul Statelor Unite a sprijinit cu putere efectul euro asupra reformei structurale de peste Atlantic , afirmand ca euro modernizeaza economiile europene , micsorand marimea bugetelor lor sociale si incurajand un punct de vedere modern , global . Statutul de moneda in care se pastreaza rezervele . Liderii Uniunii Europene spera ca euro va deveni o moneda in care sa se plaseze pe scara larga rezervele internationale . Monedele in care se plaseaza rezervele sunt folosite de bancile centrale , de guverne si de companiile private din intreaga lume ca un depozit pe termen lung al valorii si pentru a raspunede cerintelor lor financiare continue . Dolarul este in prezent cea mai importanta moneda in care se plaseaza rezervele , ele regasindu-se in casele de bani ale bancilor centrale si ale institutiilor financiare majore .Desi Statele Unite sunt raspunzatoare pentru mai putin de 20 la suta din comertul mondial , dolarul este folosit in aproximativ 83 la suta din tranzactiile care implica doua devize externe si inglobeaza 63 la suta din rezervele monetare oficiale din intreaga lume . Din punct de vedere istoric , numai monedele foarte lichide , stabile si care sunt acceptate ca modalitate de plata intr-o larga arie economica au potentialul de a deveni monede importanta de plata intr-o larga arie economica au potentialul de a deveni monede importante in care se plaseaza rezervele . Liderii Uniunii Europene sunt constienti de avantajele extraordinare pe care le aduce economiei Statelor Unite statutul dolarului american in finantele globale . Monedele in care se plaseaza rezervele sunt foarte solicitate si prin urmare , beneficiaza de pe urma acestei lichiditati ridicate si a costurilor extrem de reduse ale tranzactiilor de pe pietele externe de schimb . Acesta reprezinta un castig de mai multe milioane de dolari , pentru companiile din Statele Unite care convertesc in dolari veniturile obtinute in strainatate . Statututl de moneda in care se palseaza rezervele aduce de asemenea beneficii pietelor de capital dintr-o tara , deoarece cumparatorii interesati sa pastreze o moneda in care se plaseaza rezervele cumpara active exprimate in aceasta moneda .
7

Cresterea economica .Costurile reduse ale tranzactiilor si riscul mai mic legat de rata de schimb , impreuna cu transparenta preturilor si cu o modalitate unica de plata , au sporit marimea efectiva a pietelor de peoduse din zona euro . Ca rezultat , unii afirma ca acum companiile multinationale realizeaza economii la scara care nu au fost niciodata intalnite in mediile de afaceri europene . Istoricii economiei stiu ca economiile la scara au constituit un factor cheie care a determinat succesul industrial al Statelor Unite de-a lungul secolelor . Acum , zona euro spera sa profite de pe urma costurilor medi mai mici , de pe urma productivitatii mai ridicate si a competitivitatii imbunatatite , factori care sunt promisi pe piata interna mare . Acest lucru este cu atat mei sigur , afirma ei , cu cat Banca Centrala Europeana aduce preturi stabile si rate mai mici ale dobanzilor . Rezultatul tuturor acestor factori , afirma multi politicieni , este acela ca euro va duce Europa intr-o epoca de crestere economica ridicata . Unii economisti , inclusiv presedintele Bancii Centrale Europene , au prezis ca euro poate spori in cele din urma cresterea economica cu pana la un procent pe an . Cum afecteaza un euro puternic sau unul slab lumea afacerilor si ce factori specifici determina puterea euro . Ratele de schimb ale euro dau tonul relatiilor comerciale cu zona euro , iar intreprinderile si investitorii din intreaga lume sunt nerebdatori sa afle daca euro va fi mai puternic sau mai slab decat monedele nationale care l-au precedat . Atunci cand euro este slab consumatorii platesc preturi joase pentru produsele importate din zona euro . Producatorii din afara Europei pot fi fortati sa vanda la preturi exagerate pe propriile lor piete , in fata unei invazii de importuri ieftine . Atunci cand euro este prea slab , el declanseaza inflatia in zona euro si face ca imprumuturile extere obtinute de firmele si guvernele europene sa fie extrem de costisitoare . Daca euro este puternic , au de suferit industriile axate pe export , care sunt atat de importante pentru cresterea economica europeana , deoarece tarile care nu fac parte din zona euro trebuie sa plateasca mai mult pentru a cumpara produsele exprimate in euro . In acelasi timp , cresc importurile zonei euro , ceea ce duce la cresterea brusca a productiei pentru principalii parteneri comerciali din aceasta regiune . Ca toate celelalte monede , euro oscileaza in timp . Lista celor cinci factori care determina cererea globala de investitii , precum si prognozele actuale pentru zona euro . Stabilitatea politica , economica si fiscala generala . Mediile economice stabile reprezinta cadrul unor investitii excelente . Deosebit de ingrijoratoare pentru zona euro sunt nivelul ridicat al somajului si incertitudinea politica careinconjoara intregul proiect al monedei unice . O parte importanta din stabilitatea economica generala a zonei euro este capacitatea guvernelor din Uniunea Europeana de a-si ehilibra balantele . Situatia comertului exterior . Un alt factor care determina in mod semnificativ stabilitatea economica si , astfel , puterea euro , se refera la situatia comertului exterior al zonei euro . Zona euro ca intreg se estimeaza ca va avea un surplus al contului curent de aproximativ 2,7 procente din Produsul Intern Brut in anul 1999 . Estimari privind inflatia . euro slabeste atunci cand creste inflatia pe termen lung in zona euro . Arhitectii euro sustin ca aceasta tinde sa devina o moneda puternica , deoarece Banca Centrala Europeana este cea mai independenta banca centrala creata vreodata . Avand un obiectiv
8

bine definit , acela al stabilitatii preturilor , fiindu-I interzisa sa finanteze deficite bugetare , modelata dupa Bundesbank , o institutie faimoasa prin independenta ei si , neatasata unei singure natiuni , Banca Centrala Europeana lupta impotriva inflatiei cu ceea ce unii numesc un zel fara precedent . Estimari privind rata dobanzilor .Ratele ridicate ale dobanzilor din zona euro atrag investitorii care doresc sa obtina venituri mari , care la randul lor genereaza o cerere pentru activele exprimate in euro . Variatiile ratei dobanzilor cresc valoarea euro in comparatie cu alte monede . Pe masura ce ciclurile afacerilor vor creste si vor scadea , estimarile privind ratele dobanzilor se vor modifica si ele . Statutul de moneda rezerva . Ultimul factor major determinant pentru puterea euro este de asemenea si cel mai nesigur . El tine de potentialul euro de a deveni o importanta moneda internationala de pastrare a rezervelor . Daca zona monedei unice ramane intr-adevar sanatoasa si stabila . atunci ratele de schimb ale euro vor inregistra un impuls suplimentar din partea modificarii masive a cererii care rezulta di utilizarea euro ca modalitate de pastrare pe termen lung a valorii in intreaga lume . Volumul tranzactiilor zilnice in euro va creste semnificativ , costurile legate de aceasta moneda vor scadea , iar euro se va intari . Cum afecteaza un euro stabil sau unul instabil lumea afacerilor si ce factori specifici determina stabilitatea euro ? Stabilitatea euro este cel putin la fel de importanta ca si puterea lui , deoareceo moneda instabila cronic reprezinta un flagel pentru cresterea economica si investitii . Modificarile in stabilitatea euro sunt detreminate de aceiasi factori care determina puterea euro . Daca banca Centrala Europeana reuseste sa controleze inflatia si isi pastreaza reputatia de stricta independenta , daca stabilitatea generala economica si fiscala si surplusurile contului curent se vor mentine , daca euro este considerat ca un depozit de valoare pe termen lung , atunci pietele financiare nu au nici un motiv sa reevalueze in mod constant ratele de schimb ale euro . Modificarile cererii regionale si puseurile inflationiste specifice industriei au un impact mult mai putin semnificativ asupra indicilor globali ai preturilor din zona euro decat aveau ele asupra indicilor nationali . Modificarile in rata de schimb pot avea un impact semnificativ asupra presiunilor inflationiste si pot juca un rol crucial in stabilirea competitivitatii economice generale a ramurilor industriale axate pe export . In tarile in care comertul joaca un rol important , chiar si modificarile minore ale ratei de schimb pot realiza sau distruge o crestere economica sau pot mari substantial amenintarea inflatiei . Exact din acest motiv , inainte de introducerea euro , bancile centrale din tari precum Austra , Belgia si Portugalia au monitorizat cu atentie valoarea monedelor lor in comparatie cu monedele partenerilor comerciali importanti si su reacrionat corespunzator pentru a mentine stabile ratele de schimb . Ratele de schimb ale euro nu necesita un management neintrerupt si o atentie permanenta , intalnite adesea in europa inainte de introducerea euro . De ce ? Deoarece euro combina un grup de economii mici si deschise intr-o economie mare si inchisa . Cum revolutioneaza euro pietele de afaceri europene pe temen lung ? Consecinte pe termen lung . Cadrul financiar . Pietele europene nu mai sunt atat de diferite pe cat obisnuiau ele sa fie . Ratele pe temrn scurt ale donbanzilor sunt aceleasi peste tot in zona euro . Datorita criteriilor de de convergenta si Pactului de stabilitate si crestere , caracteristicile fiscale din zona euro sunt si
9

ele in linii mari asemanatoare , deoarece cele 11 deficite bugetare nationale se situeaza toate sub 3 procente .Datorita faptului ca riscul de credir si stabilitatea financiara pentru o companie nu pot fi mai bune decat cele din propria tara , aceasta transformare a realizat multe in directia egalizarii risculu in sectorul privat din Europa . Circulatia libera a bunurilor , serviciilor , capiatalului si fortei de munca a fost de natura sa promoveze prosperitatea si cresterea in economiile periferice din Uniunea Europeana . Expansiunea europeana . A doua tendinta majora pe care euro o catalizeaza se refera la perceptia zonei euro ca un mediu unic in plina expansiune , Datorita faptului ca euro elimina costurile tranzactiilor legate de devize si riscul de schimb , promoveaza preturi competitive dincolo de frontiere , creaza piete financiare profunde si cimenteaza ideea unei piete europene unice , companiile au inceput sa se reorganizeze drept concernuri paneuropene . Este probabil ca fuziunile companiilor de asigurari si ale alor servicii financiare vor reprezenta urmatorul pas. Un aspect important al ezpansiunii strategice trans-europene este acela ca tarile sunt mai capabile sa isi foloseasca avantajele lor comparative pentru a atrage investitii din afara continentului . calificarea superioara si indemanarea promovate in companiile multinationale germane , franceze , olandeze si belgiene din sectorul prestarilor de servicii , reprezinta acum o forta formidabila pentru vecinii din sud ai acestor tari . Armonizarea politica . A treia tendinta majora a pietei instituita de catre euro implica armonizarea continua a politicilor publice legate de piata . cel mai important , noua moneda probabil ca va conduce la o armonizare pe termen lung a impozitelor in cele 11 natiuni participante . Expertii considera ca usurinta cu care circula capital in zona euro , usurinta determinata de euro , plaseaza o presiune enorma asupra guvernelor , in ceea ce priveste competitia pentru detinerea celor mai mici rate ale impozitelor , in vederea atragerii fortei de munca super calificata si de investitii din partea companiilor . Transparenta preturilor face ca diferentele dintre valorile impozitului pe bunuri si servicii sa fie mai clare ca niciodata .De fapt , ratele reduse ale impozitului pentru depozitele bancare din Luxemburg au atras deja migrarea a miliarde de dolaridin capitalul european . Reducerile fara precedent pe care le-a acordat Irlanda in ultimii ani in privinta impozitelor suportate de companii au atras investitii internatioanale extraordinare , dar au atras de asemenea si mania birocratilor din Uniunea Europeana , din tarile care aude pierdut de pe urma acestei situatii . Zona euro ramane un loc extrem de eterogen , in care exista 11 guverne , culturi si limbi oficiale diferite . Pe termen scurt , euro nu realizeaza nimic pentru a egaliza diferentele enorme in ceea ce priveste productivitatea , competitivitatea industriala , calitatea produselor , optiunile locale si cadrele legale care au caracterizat intotdeauna Uniunea Europeana . Rezolva euro problemele cronice ale Europei legate de somaj si competitivitate ? Asa cum a declarat presedintele Bancii Centrale Europene , Uniunea Europeana nu are o itorie buna in ceea ce priveste crearea de noi locuri de munca . pe termen scurt si mediu , euro face prea putine sau chiar nu face niic pentru a usura situatia acuta in ceea ce priveste somajul din Europa , in ciuda unui potop de afirmatii politice contrare . Motivul este acela ca euro nu face nimic pentru a realiza o reforma in domeniul problemelor fundamentale pe care economistii afirma ca le creeaza nivelul ridicat al somajului in Europa . Pe termen lung , efectele euro asupra ratei domajului raman neclare .Controversa permanenta legata de problema locurilor de munca ramane in centrul noii economii trans europene
10

si subliniaza una dintre cele mai mari ironii ale introducerii euro : este absolut neclar daca cea mai importanta modificare survenita in perioada postbelica in politica economica europeana realizeaza ceva pentru rezolvarea celei mai acute probleme ale Europei. Cum afecteaza euro pietele de afaceri din afara granitelor Europei ? Lucrul cel mai important este acela ca euro stabileste un set absolut nou de relatii intre firmele europene si preturile bunurilor si serviciilor lor pe pietele externe . In afara de aceasta modificare fundamentala , insa , merita sa fie recunoscute trei efecte principale pe termen lung ale introducerii monedei euro . In primul rand este de imaginat ca aparitia euro ca importanta moneda internationala de rezerva poate avea un impact negativ asupra costurilor imprumuturilor pentru institutiile din Statele Unite ale Americii , inclusiv pentru guverne si companii . Pe scurt aparitia unei noi alternative la investitiile in dolarul american poate conduce la scaderea cererii pentru titlurile de valoare americane . Daca pietele exprimate in dolari vor deveni mai mici si mai putin lichide , atunci costurile pentru emitentii din Statele Unite ale Americii va creste . Un al doilea efect international este acela ca economiile care aveau legaturi traditionale puternice cu Europa , cum ar fi pietele promitatoare din estul Europei , Africa de Nord si din zona francului francez din Africa centrala , este posibil sa inceapa sa factureze operatiunile comerciale in euro . O mare parte din acest proces este deja inceput , deoarece monedele europene existente , folosite in mod frecvent in aceste regiuni , sunt convertite in mod automat in euro . O mare parte din acest effort este deja inceput , deoarece monedele europene existente , folosite in mod frecvent in aceste regiuni , sunt convertite in mod automat in euro . Acum exista insa promisiunea ca marimea enorma si lichiditatea economiilor bazate pe euro vor exercita o influienta fara precedent in aceste regiuni , ceea ce va conduce la transformarea acestor importante blocuri economice in zone de comert in euro cu mult inainte ca euro sa aiba un impact mai general asupra rezervelor mondiale in dolari americani . In al treilea rand , daca , asa cum pretind arhitectii sai , euro va permite companiilor europene sa isi sporeasca de o maniera considerabila marimea , puterea si capacitatile de strangere de capital , atunci aceste companii probabil ca vor folosi aceste noi avantaje ca un mijloc de expansiune pe pietele externe . Efectele euro asupra pietelor de valori mobiliare . O parte importanta a oricarui mediu de afaceri o constituie marimea ,scopul si complexitatea pietelor sale financiare . Pantru companiile aflate la inceput de drum , euro creaza a doua piata de actiuni din lume ca marime . La nivel tehnic , aceasta transformare a fost relativ simpla . Actiunile comercializate public la principalele burse din zona euro au fost convertite in euro in prima zi de tranzactionare din anul 1999 . recalcularea valorilor actiunilor s-a petrecut automat , deoarece pietele libere determina preturile actiunilor , iar participantii de pe piata au fost perfecti capabili sa aplice ratele oficiale de schimb ale euro pentru propriile lor ordine de cumparare si vanzare . Coversia valorilor nominale ale actiunilor obisnuite din bilanturile companiilor reprezinta o modificare contabila minora care nu a afectat noile valori de comercializare . In prezent , peisajul capitalului din zona euro ramane impartit si disparat , ceea ce reprezinta o mostenire din vremurile in care existau cele 11 monede nationale si costurile tranzactiilor
11

aferente lor . Cele 28 de burse de valori din zona euro reprezinta intr-adevar un exemplu de ineficienta si de regionalism . Se estimeaza insa , pe scara larga , ca euro va duce la o tendinta generala de expansiune , consolidare si diversificare , care va face pietele de capital europene mai competitive in comparatie cu institutiile similare americane si japoneze. Acest punct de vedere se bazeaza pe cateva argumente . In primul rand , preturile comune si eliminarea riscului legat de rata de schimb probabil ca ii vor impulsiona pe investitorii din zona euro sa faca investitii de capital in alte tari din zona euro , intr-o masura nemaiintalnita . In al doilea rand , entuziastii afirma ca avantajele economice fundamentale ale euro au propulsat zona monedei unice intr-o era economica de aur , de consolidare a sectorului privat , de cheltuieli guvernamentale reduse , stabilitate monetara si crestere economica ridicata . Pe scurt , ei afirma ca Europa se indreapta catre un avant economic de lunga durata si ca investitorii vor cumpara actiuni cu un zel regasit , pe masura ce veniturile anuale vor creste . In al treilea rand , pietele de capital din zona euro au suportat mai multe feluri de constrangeri nenaturale , timp de mai multe decenii , deoarec fragmentarea pietei de-a lungul granitelor nationale a dus lipsa bazei de investitori necesara pentru a face din inovatiile fiananciare inovatii de succes . Rezultatul tuturor acestor fapte este patul ca expertii se asteapta ca pietele de capiatal europene sa infloreasca in urmatoarea decada .Bursele existente se vor consolida pe masura ce volumul tranzactiilor va creste si investitorii interni vor incepe sa aiba o perspectiva pan-europeana . Inovatia financiara si costurile reduse ale tranzactiilor pot determina familiile europene sa isi invinga aversiunea indelungata fata de burse . Bursele de valori din zona euro coteaza acum actiunile intr-o moneda comuna . Alte efecte majore ale euro asupra pitelor de capital se refera la regimurile ratei de schimb . In primul rand , de la New York pana la Beijing , suporta acum un singur tip de risc lefgat de rata de schimb in majoritatea mediilor investitionale din zona euro cel determinat de puterea sau de slabiciunea euro . In al doilea rand , indiferent de stabilitatea euro , institutiile din lumea intreaga au acum tendinta de a aborda investitiile in Europa dintr-o perspectiva de sus in jos , si nu una de jos in sus . Principalele efecte ale euro asupra pietelor de obligatiuni . Solicitarile Uniunii Europene solicita acum ca toate obligatiunile guvernamentale noi sa fie emise in euro . Guvernele din zona euro si-au recotat pachetele lor imense de obligatiuni publice nerascumparate in euro , in ciuda faptului ca regula Uniunii Europene nici o obligatie , nici o interdictie nu le solicita in mod obligatoriu sa procedeze astfel . Peste noapte , euro a vindecat scindarile induse de devize pe cele 11 piete de datorii publice din zona euro , creand in mod instantaneu pe glob o piata de active exprimate in euro . Introducerea euro nu schimba faptul ca Europa nu are un emitent central in euro de genul Trezoreriei americane , care serveste drept centru de gravitatie pentru pietele de obligatiuni . Europa nu are un guvern central emitent de creante si , prin urmare , nu are un echivalent al Trezoreriei din Statele Unite ale Americii . Euro stabileste de asemenea baza pentru modificari semnificative pe termen lung pe pietele de obligatiuni din zona euro . In primul rand , pietele de obligatiuni , ca si pietele de valori mobiliare , au tendinta sa devina mai mari si mai lichide ca niciodata pana acum .
12

In al doilea rand , se estimeaza ca euro va promova inovatia si modificarile structurale . Cel mai important lucru este acela ca se estimeaza ca piata creantelor companiilor europene va exploda , deoarece baza mai mare de investitori potentiali pentru orice emisiune face posibile noi instrumente . Titlurile de creanta au devenit , de asemenea mai realiste , deoarece este acum mai usor de realizat caracteristica lor definitorie . Mai mult , Pactul de stabilitate si crestere , care limiteaza deficitele bugetare guvernamentale la 3 procente , determina faptul ca multe dintre guvernele din zona euro vor emite mai putine titluri de imprumut decat au facut-o in trecut . Efectele euro asupra firmelor si persoanelor din intreaga lume Ce ramuri industriale si ce companii au cel mai mult de castigat de pe urma euro In general , invingatorii cei mai mari ai euro sunt acele companii sau organizatii la care o mare parte din comert se realizeaza cu tarile din zona euro .In aceasta categorie intra intreprinderile situate intr-o arie larga , de la mIlano si Londra pana la San Francisco si Montreal . Exceptand acele cazuri in care euro este extrem de puternic sau de slab in comparatie cu una dintre monedele nationale anterioare ( si are un efect direct advers asupra activelor , pasivelor sau mediului competitional al companiei respective ) , cele patru avantaje fundamentale ale euro aduc beneficii pentru companii din intreaga lume . In termeni legati de ramurile industriale specifice , beneficiile principale sunt cele implicate direct in procesul de conversie al euro . Un alt beneficiar sigur si imediat al uniunii monetare este industria turismului . Dupa 1 ianuarie 2002 , calatoriile in intreaga Europa vor implica tot atatea drumuri la casele de schimb valutar cat o calatorie din Maine in California . Deja multe pachete turistice si liste de preturi au fost convertite total in euro , iar turistii care platesc prin carti de credit pot gasi un singur tip de deviza externa pe facturile lor . Dupa introducerea bancnotelor si monedelor euro , nu numai ca turistii vor fi scutiti de conversie , reprezentate de diverse taxe si de timp pierdut dar vor avea de asemenea de beneficiat din mai marea transparenta a tuturor preturilor , de la pretul camerei de hotel si rezervarile pe vasele luxoase de croaziera , pana la ghizii turistici si cartile cu impresii de calatorie . Speranta este ca aceste modificari vor duce turismul european in cea mai grandioasa era a sa . Un alt grup industrial care se estimeaza ca va beneficia intr-un mod disproportionat de pe urma introducerii euro este reprezentat de firmele de servicii financiare care sunt familiarizate cu oportunitatile si complicatiile marilor piete de capital . Relevante sunt in special bancile de investitii si companiile de consultanta americane si japoneze , care au posibilitatea de a utiliza o experienta imensa in ceea ce priveste obligatiunile companiilor , titlurile de creanta , ofertele publice initiale , fuziunile si achizitiile , pe noile piete financiare trans-europene . Constrangerile naturale existente pe cele 11 piete nationale mai mici au facut ca multe institutii financiare europene sa inregistreze un dezavantaj serios in contextul revolutiei monetare din zona euro .
Euro (ISO EUR, cu simbolul ) este moneda oficial a 17 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.[1] Aceste state, cunoscute colectiv ca Zona euro, sunt Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda,Portugalia, Slovacia, Slovenia i Sp ania. Euro mai este folosit cu acordul comunitii n Monaco, San Marino i Vatican, iar trei alte state Andorra, Kosovo (nerecunoscut ca stat de ctre Romnia i Republica Moldova) i Muntenegru utilizeaz moneda european fr s aib acordul UE. Estimrile arat c moneda euro este folosit zilnic de aproximativ 327 de milioane de europeni.
13

Numele euro a fost adoptat oficial la 16 decembrie 1995, iar moneda nsi a intrat pe pieele internaionale la 1 ianuarie 1999, nlocuind aa-numita unitate monetar european (ECU), iar apoi, la 1 ianuarie 2002, a fost introdus n circulaie nlocuind n cele din urm monedele naionale din Zona euro. Un euro este subdivizat n 100 de ceni, numii i centime n rile vorbitoare de limbi romanice, sau lept () n Grecia. La sfritul anului 2010, proporia euro n cazul rezervelor valutare globale era de 26,3% cu o valoare de aproximativ 5.120 miliarde de dolari, fiind a doua moned de rezerv a lumii dup dolar[2].

State Participante
rilor europene legate de Euro, la 1 ianuarie2011 ri UE cu Euro ri UE cu ERM II ri UE fr ERM II ri cu Euro

n prezent statele membre participante la euro

sunt Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Frana, Germania,Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda , Portugalia, Slovacia, Slovenia i Spania. Aceste ri sunt numite frecvent Zona euro sau Euroland. Andorra, Monaco, San Marino i Vatican folosesc de asemenea euroul, dei nu sunt n mod oficial membri euro, i nici membri ai UE. (Au folosit nainte monede proprii care ns au fost nlocuite prin euro.) Dintre acestea, Monaco, San Marino i Vatican i-au creat propriile monede, cu propriile simboluri naionale pe spate. Andorra folosete monede franceze i spaniole, de vreme ce au folosit francul francez i peseta spaniol drept monede ale sale. Aceste ri folosesc euroul datorit unor nelegeri cu statele membre UE (Italia n cazul principatului San Marino i al oraului Vatican, precum i Frana n cazul principatului Monaco), aprobate de ctre Consiliul Uniunii Europene. Muntenegru i Kosovo, care au folosit drept moned marca german, au adoptat de asemenea euroul, dei, spre deosebire de cele trei state de mai sus, nu au intrat n nicio nelegere legal explicit cu UE care s le permit acest lucru. Alte locuri n care se folosete moneda euro sunt Departamentele Franceze de peste mri: Guiana Francez, Runion, Sfntul Pierre i Miquelon, Guadeloupe, Martinica, Sfntul Bartolomeu, Sfntul Martin, Mayotte, i insule nelocuite Clipperton i Teritoriile Australe i Antarctice Franceze; Regiunile autonome portugheze Azore i Madeira precum i Insulele Canare (care in de Spania). rile care au avut moneda naional fix n raport cu marca german, de ex. Bulgaria i Estonia, i-au fixat i ele ratele de schimb n raport cu euroul. De la 2 februarie 2002, litasul lituanian (LTL) a intrat n ERM II, rata de schimb fiindu-i fixat n raport cu euroul n locul dolarului american. Danemarca i Regatul Unit au obinut o derogare, nefiind obligate s adopte moneda euro. Suedia nu are nicio derogare n acest sens, dar, totui, a decis n 1997 s nu se alture zonei euro, aa c nu a fcut niciun efort spre a ndeplini criteriul necesar, de a avea o rat stabil de schimb. Suedia a fcut un referendum pe tema monedei unice europene la 14 septembrie 2003, participanii votnd mpotriva adoptrii euro, cu 56,1 % voturi contra i numai 41,8 % voturi pentru. Aceast decizie a fost luat pentru o perioad de minimum cinci ani. n Danemarca un referendum pe tema aderrii la euro a avut loc la 28 septembrie 2000, rezultnd un procent de 53,2 % mpotriva aderrii.
14

n iunie 2010 cererea Estoniei de a adopta euroul n mod oficial a fost aprobat, astfel nct la 1 ianuarie 2011 Estonia a devenit a 17-a ar participant la Zona euro.

Nume
La reuniunea Consiliului European de la Madrid din luna decembrie 1995, efii statelor europene au stabilit denumirea noii monede: euro. Alte propuneri au fost respinse din cauza conotaiilor naionale. Printre aceste propuneri s-au numrat ducat, ecu, florin, franc sau cea de utilizare a euro ca prefix la valute existente (de exemplu euromarca). S-a czut de acord ca denumirea monedei s fie aceeai n toate limbile oficiale ale Uniunii Europene (UE), innd seama de alfabetele diferite, i s fie uor de pronunat. n primul rnd, denumirea trebuia s fie simpl i reprezentativ pentru Europa. Documentele oficiale ale UE utilizeaz termenii euro i cent att la singular ct i la plural. n funcie de variaiile limbilor statelor membre ale uniunii se mai folosesc i alte nume, ca de exemplu pluralul italian pentru euro este euri, n timp ce cuvntul grecesc pentru centim este lepto, pl. lepta (, pl. ). n limba romn, att la singular, ct i la plural, denumirea corect este euro.[3]
Articol principal: ECU.

Monede i bancnote

Spre deosebire de monedele euro, bancnotele euro nu au o fa naional, care s indice de unde provin. Aceasta informaie este ns coninut ntr-un cod de pe reversul biletului. Prima liter indic n mod unic ara n care a fost emis, numerele rmase dnd o cifra de verificare unic pentru acea ar. Litera care identific ara este n ordinea invers alfabetului corespunztoare iniialei rii respective.
E - Slovacia F - Malta G - Cipru H - Slovenia J - Marea Britanie (doar rezervat) K - Suedia (doar rezervat) L - Finlanda M - Portugalia N - Austria P - Olanda S - Italia T - Irlanda U - Franta V - Spania W - Danemarca (doar rezervat) X - Germania Y - Grecia Z - Belgia

Toate monedele au o fa comun (1, 2 i 5 euroceni: Europa n lume; 10, 20 i 50 euroceni: Europa ca alian de state; 1 i 2 euro: Europa fr frontiere), iar cealalt fa este specific rii emitente a monedei (chiar i pentru Monaco, San Marino i Vatican care i-au realizat propriile monede). Toate bancnotele sunt realizate dup o machet comun pentru toat zona euro. Toate monedele sunt utilizabile n toate rile membre, de exemplu o moned cu portretul lui Juan Carlos are valoare circulatorie nu doar n Spania ci i n Finlanda, Irlanda etc. Data final de valabilitate a monedelor naionale variaz de la un stat la altul. Prima moned care a disprut a
15

fost Deutsche Mark (marca german), la 31 decembrie 2001, ultimele monede disprnd la 28 februarie 2002, data la care toate monedele ar fi trebuit s-i nceteze valoarea legal n statele respective. n luna iunie 1997, Consiliul European de la Amsterdam a ales seriile grafice ctigtoare concepute deLuc Luycx de la Monetria Regal a Belgiei, graficianul care a conceput faa european a monedelor euro. Totui bncile centrale ale statelor din zona euro vor continua s accepte bancnotele i monedele vechilor devize pentru a fi schimbate n euro (de exemplu n Frana pentru bancnote, pn n 2012). n afara monedelor din circulaie, au mai fost emise pentru scopuri numismaticemonede cu valoarea nominal de 1/4 euro, 5 euro, 8 euro, 10 euro, 12 euro, 20 euro, 25 euro, 50 euro, 100 euro i 200 euro. De asemenea, fiecare stat are dreptul s emit anual o moned de 2 euro, cu scop comemorativ, dar cu putere circulatorie obinuit, n ntreaga Zon Euro. Cu ocazia unui eveniment internaional, statele din Zona Euro mai pot emite anual i cte o moned comemorativ suplimentar (dac este emis de toate statele). Bancnotele aflate n circulaie se regsesc n bilanurile BCE i ale BCN conform grilei de repartiie, indiferent de ara n care se afl efectiv n circulaie. De fapt, numrul de bancnote aflate n circulaie ntr-o ar nu mai poate fi determinat, avnd n vedere fluxurile transfrontaliere de numerar nenregistrate n zona euro, provenind, de exemplu, din turism.[4] Despre bancnote (i monede) se poate afirma c se afl n circulaie dup ce acestea au fost emise de ctre bncile centrale naionale, fiind destinate de obicei bncilor comerciale.[5] ntruct bancnotele euro urmau s circule i n teritoriile situate n apropierea i n afara zonei geografice a Europei, harta trebuia poziionat astfel nct s cuprind i aceste zone. Africa de Nord a fost reprodus n aa fel nct posesiunile africane ale Spaniei, respectiv Ceuta i Melilla, precum i Insulele Canare, s poat fi redate pe hart. n cazul Franei, departamentele de peste mri Guyana, Guadelupa, Martinica i Runion au fost plasate n casete de dimensiuni reduse.[6]

Introducerea bancotelor i monedelor n circulaie

ntr-o prim etap, BCN au furnizat bancnote i monede bncilor comerciale care, la rndul lor, au distribuit numerarul magazinelor, sucursalelor bancare etc. Noua serie de numerar nu dobndise nc statutul de moned oficial, astfel c circulaia acesteia era interzis.[7] Circulaiei n paralel a monedelor naionale i a euro, a fost limitat la cel mult opt sptmni.[8] Bancnotele euro furnizate bncilor au rmas n proprietatea bncilor centrale pn la ora 00:00 a datei de 1 ianuarie 2002 din fiecare ar.[9] Exist aproximativ 11 miliarde de bancnote euro n circulaie.[10]

Simbolul Euro
Simbolul euro a fost inspirat de litera greceasc epsilon, ca o reflectare a faptului c Grecia este leagnul civilizaiei europene. E este, desigur, i prima liter din cuvntul Europa. Cele dou linii orizontale paralele puternic marcate intenioneaz s simbolizeze stabilitatea valutei. Abrevierea oficial a euro, EUR, a fost nregistrat la Organizaia Internaional pentru Standardizare (ISO).

Simbolul oficial al eurolui

Ce e Euro?
Moneda euro a fost createment also bring economic stability to the euro area, making it more resilient to so-called external economic 'shocks', i.e. sudden economic changes that may arise outside the euro area and disrupt national economies, such as worldwide oil price rises or turbulence on global currency markets. The size and strength of the euro area make it better able to absorb such external shocks without job losses and lower growth.

16

Cnd a fost creat UE , n 1957, statele membre s-au concentrat asupra construirii unei piee comune pentru schimburile comerciale. Cu timpul a devenit evident c era necesar o cooperare economic i monetar mai strns pentru ca piaa intern s se dezvolte n continuare i pentru ca ntreaga economie european s funcioneze mai bine, genernd mai multe locuri de munc i o mai mare prosperitate pentru europeni. n 1991, statele membre au aprobat Tratatul privind Uniunea European (Tratatul de la Maastricht) hotrnd astfel c Europa va avea o moned puternic i stabil n secolul al XXI-lea. Beneficiile monedei euro sunt diverse i sunt resimite la niveluri diferite, ncepnd cu persoane fizice i ntreprinderi i ajungnd pn la economii ntregi. Printre acestea se numr: Ofert mai variat i preuri stabile pentru consumatori i ceteni Securitate mai mare i mai multe oportuniti pentru ntreprinderi i piee Stabilitate i cretere economic Piee financiare mai integrate O prezen mai puternic a UE n economia global Prezena unui semn tangibil al identitii europene Multe dintre aceste beneficii sunt interconectate. De exemplu, stabilitatea economicestment of all types, from individual consumers searching for the lowest cost product, through businesses purchasing the best value service, to large institutional investors who can invest more efficiently throughout the euro area without the risks of fluctuating exchange rates. Within the euro area, there is now one large integrated market using the same currency

Cum apar aceste beneficii ale monedei euro?

Moneda unic aduce o nou for i ofer noi oportuniti care deriv din integrarea i dimensiunile economiei zonei euro, piaa unic devenind, astfel, mai eficient. naintea monedei euro, nevoia de a realiza operaiuni de schimbvalutar atrgea costuri suplimentare, implica riscuri, iar tranzaciile transfrontaliere erau lipsite de transparen. Odat cu introducerea monedei unice, afacerile au devenit mai rentabile i mai puin riscante n zona euro. n acelai timp, posibilitatea de a compara uor preurile ncurajeaz comerul transfrontalier i investiiile de orice tip, de la consumatorii individuali aflai n cutarea celui mai ieftin produs, pn la ntreprinderile care achiziioneaz servicii de cea mai bun calitate i la marii investitori instituionali care pot investi mai eficient n zona euro, unde nu exist o fluctuaie a ratelor de schimb. n cadrul zonei euro, exist n prezent o singur mare pia integrat care utilizeaz aceeai moned.

Beneficiile la nivel mondial

Moneda unic i zona euro nseamn i noi oportuniti n cadrul economiei mondiale. Moneda unic transform zona euro ntr-o zon de afaceri atractiv pentru rile tere, promovnd, astfel, comerul i investiiile. Prudena n gestionarea sa economic, face din euro o moned de rezerv atractiv pentru rile tere i asigur zonei euro o poziie mai puternic n cadrul economiei mondiale. De asemenea, dimensiunea i gestionarea prudent confer stabilitate economic zonei euro, care rezist, astfel, mai bine la aa-zisele ocuri economice externe, adic la schimbrile economice brute care pot aprea n afara zonei euro i afecta economiile naionale, precum creterea preului petrolului sau apariia unor turbulene pe pieele valutare internaionale. Datorit dimensiunii i forei sale, zona euro poate absorbi mai bine asemenea ocuri externe fr pierderea de locuri de munc i fr diminuarea creterii economice.

Realizarea beneficiilor
Moneda euro nu poate garanta, singur, stabilitatea i creterea economic . Acestea se realizeaz, n primul rnd, prin buna gestionare a economiei zonei euro conform prevederilor tratatului i ale Pactului de stabilitate i cretere (PSC), un element vital pentru Uniunea economic i monetar (UEM). n al doilea rnd, ca instrument fundamental pentru potenarea beneficiilor pieei unice, ale politicii comerciale i ale cooperrii politice, moneda euro face parte integrant din structurile economice, sociale i politice ale Uniunii Europene de astzi.

Euro i Uniunea Economic i Monetar

Toate statele membre ale UE fac parte din Uniunea Economic i Monetar (UEM), care poate fi considerat o etap avansat a integrrii economice bazate pe o pia unic. UEM presupune coordonarea strns a politicilor economice i fiscale, iar n cazul rilor care ndeplinesc anumite condiii existena unei politici monetare unice i a unei monede unice euro.

17

Cine administreaza
Odat cu apariia monedei euro, responsabilitatea politicii monetare a revenit Bncii Centrale Europene (BCE), entitate independent creat n acest scop, i bncilor naionale ale statelor membre care au adoptat euro. mpreun, acestea formeaz Eurosistemul. Politica fiscal (impozitarea i cheltuielile) rmne atribuia guvernelor naionale dei acestea pot adera la reguli comune privind finanele publice, cunoscute sub denumirea de Pact de Stabilitate i Cretere. De asemenea, guvernele naionale i menin competenele n domeniul politicilor structurale (ocuparea forei de munc, pensiile i piaa capitalurilor), dar accept s le coordoneze n scopul realizrii obiectivelor globale de stabilitate, cretere i creare de noi locuri de munc.

Cine folosete moneda euro?

Euro este moneda a 330 milioane de persoane care locuiesc n cele 17 ri din zona euro. De asemenea, este folosit, fie ca mijloc legal de plat, fie din motive practice, de o serie de alte ri, cum ar fi statele vecine sau fostele colonii. De aceea, nu este surprinztor c moneda euro a devenit rapid a doua moned internaional, ca importan, dup dolar, iar n unele privine (de exemplu, numerarul aflat n circulaie) chiar a depit moneda american.

De ce avem nevoie de moneda euro?

Pe lng faptul c faciliteaz cltoriile, o moned unic este un element pozitiv i din punct de vedere economic i politic. Cadrul n care este administrat euro face din moneda european o moned stabil, cu un nivel sczut al inflaiei i cu rate ale dobnzilor reduse, contribuind la soliditatea finanelor publice. De asemenea, moneda unic este un complement logic al pieei unice, a crei eficien crete. Folosirea unei monede unice mrete transparena preurilor, elimin costurile de schimb monetar, pune n micare mecanismele economiei europene, faciliteaz comerul internaional i consolideaz poziia UE pe scena internaional. Dimensiunea i fora zonei euro ofer o mai bun protecie mpotriva ocurilor economice externe, precum creterile neprevzute ale preului petrolului sau turbulenele de pe piaa valutar. n acelai timp, trebuie s menionm c moneda euro reprezint pentru cetenii Uniunii un simbol tangibil al identitii lor europene, de care se pot simi din ce n ce mai mndri, pe msur ce zona euro se extinde i i multiplic avantajele pentru statele membre actuale i viitoare. Euro in lume Pe lng faptul c servete drept moned a zonei euro, moneda unic european are o prezen internaional puternic. Monedele sunt mijloacele prin care bogia este stocat, protejat i schimbat ntre ri, organizaii i indivizi. O moned mondial, cum este euro, ndeplinete aceast funcie la scar mondial. De la introducerea sa n 1999, moneda euro s-a afirmat n mod ferm ca o moned internaional major, a doua dup dolarul american. n interiorul zonei euro, moneda unic, euro, reprezint mijlocul prin care guvernele, ntreprinderile i persoanele fizice efectueaz i ncaseaz pli pentru bunuri i servicii. Ea este folosit, de asemenea, pentru a stoca i crea bogie pentru viitor sub forma economiilor i a investiiilor. Dimensiunile, stabilitatea i puterea economiei zonei euro a doua ca mrime pe plan mondial dup Statele Unite contribuie la creterea atractivitii monedei unice i n afara frontierelor zonei euro. Sectoarele publice i private din ri tere primesc i folosesc moneda euro n scopuri diverse, inclusiv ca moned de schimb i de rezerv. Din acest motiv, n prezent, euro este a doua moned internaional ca importan dup dolarul american. Utilizarea extins a monedei euro n sistemul monetar i financiar internaional demonstreaz importana acesteia pe scena mondial: Moneda euro este din ce n ce mai utilizat n cazul emisiunii de titluri de datorie public i titluri de datorie pentru ntreprinderi. La sfritul anului 2006, euro reprezenta aproximativ o treime din volumul total de datorii de pe piaa internaional, iar dolarul american 44%. Bncile mondiale acord mprumuturi semnificative denominate n euro n toat lumea. Euro ocup locul al doilea printre cele mai comercializate monede pe pieele de schimb valutar, fiind utilizat n aproximativ 40% din tranzaciile zilnice. Euro este folosit din ce n ce mai mult pentru facturare i plat n comerul internaional, nu numai ntre zona euro i ri tere ci chiar, la o scar mai mic, ntre ri tere. Alturi de dolarul american, euro este utilizat foarte mult ca o important moned de rezerv pentru urgenele monetare. La sfritul anului 2006, mai mult de un sfert din rezervele de valut extern existente la nivel mondial erau n euro, fa de 18% n 1999. rile n curs de dezvoltare se numr printre cele care i-au mrit cel mai mult rezervele n euro, de la 18% n 1999 la aproximativ 30% n 2006. Mai multe ri i gestioneaz monedele naionale prin corelarea acestora cu moneda euro luat ca moned de referin.

18

Statutul monedei euro ca moned mondial, la care se adaug mrimea i puterea economic a zonei euro, determin din ce n ce mai mult organizaiile economice internaionale, precum FMI i G8, s considere economia zonei euro o entitate de sine stttoare. Acest lucru asigur Uniunii Europene o poziie mai puternic la nivel mondial. Pentru a beneficia de pe urma acestei poziii puternice i pentru a contribui efectiv la stabilitatea financiar internaional, zona euro se exprim din ce n ce mai des ca o singur voce n cadrul unor importante forumuri economice. Acesta este rezultatul strnsei coordonri dintre statele membre ale zonei euro, precum i al colaborrii dintre Banca Central European i Comisia European n timpul reuniunilor internaionale pe teme economice. O serie de ri i regiuni din afara Uniunii Europene sunt nc i mai strns legate de moneda euro. Datorit stabilitii sistemului monetar pe care se sprijin, euro a devenit o moned ancor extrem de atractiv pentru aceste ri, n special pentru cele care au ncheiat acorduri instituionale speciale cu UE, cum sunt acordurile comerciale prefereniale. Prin raportarea monedelor naionale la euro, aceste state aduc o mai mare siguran i stabilitate economiilor naionale. Moneda euro este folosit pe scar larg i n rile i regiunile aflate n vecintatea zonei euro, ca de exemplu n sud-estul Europei, n timp ce alte state Monaco, San Marino i Vatican folosesc moneda euro ca moned oficial n baza unor acorduri monetare specifice ncheiate cu UE, putnd emite propriile monede euro n anumite limite cantitative.

Uniunea Economica Monetara

Uniunea economic i monetar (UEM) reprezint un pas major n procesul de integrare a economiilor UE. UEM presupune coordonarea politicilor economice i fiscale, o politic monetar comun i o moned comun - euro. Cu toate c toate cele 27 state membre UE particip la uniunea economic, unele ri au dus integrarea mai departe prin adoptarea monedei unice. mpreun, aceste ri formeaz zona euro. Decizia de a forma o Uniune economic i monetar a fost luat de Consiliul European n oraul olandez Maastricht, n decembrie 1991, fiind mai trziu prevzut n Tratatul privind Uniunea European (Tratatul de la Maastricht). Uniunea economic i monetar reprezint un pas nainte pentru UE n procesul de integrare economic, nceput n 1957, odat cu crearea Uniunii. Integrarea economic aduce beneficii mai mari, eficien intern i soliditate economiei UE, n general i economiilor statelor membre, n particular. Acest lucru ofer i oportuniti pentru stabilitate economic, pentru intensificarea creterii economice i pentru un grad mai mare de ocupare a forei de munc de care beneficiaz direct cetenii UE. n termeni practici, UEM nseamn: Coordonarea elaborrii politicilor economice ntre statele membre Coordonarea politicilor fiscale, n special prin stabilirea de limite pentru datoria i deficitul public O politic monetar independent coordonat de Banca Central European (BCE) Moneda unic i piaa unic Guvernana economic n temeiul UEM n cadrul UEM, nu exist o singur instituie responsabil de politica economic. n schimb, responsabilitatea este mprit ntre statele membre i instituiile UE. Principalele pri implicate n UEM sunt: Consiliul European stabilete principalele orientri ale politicii economice i monetare Consiliul UE (Consiliul) coordoneaz elaborarea politicii economice a UE i decide dac un stat membru poate sau nu s adopte moneda unic Eurogrupul coordoneaz politicile de interes comun pentru statele membre din zona euro Statele membre fixeaz bugetele naionale ntre limitele stabilite pentru deficitul i datoria public i stabilesc politici structurale proprii cu privire la pieele muncii, pensiilor i capitalurilor Comisia European monitorizeaz performana i conformitatea Banca Central European (BCE) stabilete politica monetar, avnd drept obiectiv principal stabilitatea preurilor . Parlamentul European - mparte cu Consiliul sarcina formulrii legislaiei i supune guvernana economic scrutinului democratic, n special prin intermediul noului dialog economic.

Ce se nelege prin integrare economic?

n termeni generali, Uniunea economic i monetar reprezint un pas nainte n procesul de integrare economic. Gradele de integrare economic pot fi mprite n ase pai: 1. Zona de comer preferenial (cu taxe vamale reduse ntre anumite state) 2. Zona de liber schimb (fr taxe vamale pentru anumite bunuri sau pentru toate bunurile ntre rile participante) 3. Uniunea vamal (cu aceleai taxe vamale externe pentru rile tere i o politic comercial comun) 4. Piaa unic (cu norme comune privind produsele i cu libera circulaie a mrfurilor, a capitalurilor, a persoanelor i a serviciilor) 5. Uniunea economic i monetar (o pia unic cu o moned i o politic monetar comune) 6. Integrarea economic complet (toate elementele enumerate mai sus la care se adaug politici fiscale i alte tipuri de politici economice armonizate). La data crerii Uniunii Europene , n 1958, sub forma Comunitii Economice Europene, scopul a fost acela de a realiza o uniune vamal i o pia comun pentru agricultur. Ulterior, aceast pia comun limitat a fost extins pentru a se crea o pia unic i pentru bunuri i servicii, pia care a fost realizat, n mare msur, pn n 1993. n

19

prezent, Uniunea European se afl la pasul al cincilea al acestui model. Integrarea economic progresiv nu a nceput odat cu decizia de a crea moneda unic: este vorba despre un proces de lung durat, care face parte din istoria UE i constituie una dintre cele mai mari realizri ale acesteia.

Euroactiuni Emisiune internationala de actiuni la bursele de valori din afara tarii in care isi are sediul companie ale carei actiuni sunt emise. Euroactiunile sunt denominate in monede straine. piata euroactiunilor Sintagma ce desemneaza acea componenta a pietei financiare internationale, forma importanta de mobilizare a capitalurilor, indeosebi de catre societatile transnationale, deoarece permite largirea surselor de capital si, totodata, depasirea restrictiilor impuse de controlul guvernamental. Eurodolari Termen utilizat pe piata internationala care reprezinta dolarii americani aflati in posesia bancilor vest-europene, investiti sau cheltuiti in strainatate de catre cetatenii americani si care servesc pentru operatii de credit pe piete paralele cu cele oficiale. Se utilizeaza, in primul rind, pentru acordarea de credit pe termen scurt si mediu firmelor straine. Operatiile cu eurodolari sunt caracterizate prin aceea ca nu sunt supuse restrictiilor si nici controlului din partea guvernelor tarilor occidentale in ceea ce priveste imprumuturile acordate si dobinzile percepute. In prezent, masa eurodolarilor nu este cunoscuta, fiindc un sistem monetar dependent de manevre speculative. Euroobligatiune Titlu de credit negociabil, emis si pus in circulatie pe pietele europene, care da dreptul posesorului la un venit annual numit cupon. Euroobligatiunea se emite de catre societatile comerciale in rindul bancilor din circuitul eurovalutelor, cu scopul de a dobindi lichiditati internationale concretizate in depozitele de eurovalute; se rascumpara de catre emitenti dupa o perioada de 10-15 ani. Europiata Piata de capitaluri internationale private, care scapa de sub controlul autoritatilor emitente(capitalurile circula in afara granitelor monedei nationale) si pe care se efectueaza depuneri bancare si se acorda credite(eurocredite) in eurovalute, indeosebi in eurodolari. In pofida numelui, europiata nu se limiteaza numai la Europa. Bancile care activeaza pe aceste piete se numesc eurobanci. Cele trei segmente ale europiata sunt: - Piata eurovalutelor - Piata eurocreditelor - Piata euroobligatiunilor. Europiata au doua intelesuri: - In sens restrins, reprezinta adevarate piete pe care un numar de banci comerciale mobilizeaza si ofera fondurilichide in valuta, altele decit monedele nationale emise in tarile unde isi au sediul. Prin aceste tranzactii pe europiata se formeaza in orice moment rata dobinzii pentru creditele in eurovalute. - In sens larg, reprezinta suma totala de depozite si imprumuturi, pe diferite termene, exprimate in valuta care s-a acumulat in conturile tuturor eurobancilor.

20

euroobligatiuni Denumire data obligatiunilor plasate in afara tarii debitorului si nominalizate in alte valute decat aceea ce apartine tarii creditoare.
Euroobligaiuni BCR a lansat pe piaa internaional o emisiune de obligaiuni cu rata fix cu o valoare anuntat iniial de 300 milioane EUR. Tranzacia a fost nchis la valoarea total de 500 milioane EUR. Este cea mai mare emisiune de obligaiuni a unei companii private romneti. Investitorii, provenind din peste 16 tari, au artat un interes deosebit concretizat n ordine de cumprare cu o valoare total ce a depait suma de 750 milioane EUR, emisiunea fiind puternic suprasubscris. Obligaiunile BCR, de tipul senior notes, au o maturitate de 3 ani, un randament la emitere (yield) de 4% anual i o rat anual a cuponului de 3,75%. Obligaiunile au fost emise la un pre de 99,306% din valoarea par i la un randament de 0,95% peste nivelul EUR swap la 3 ani. Lead managerii emisiunii au fost ABN Amro i BNP Paribas. Ratingul atribuit BCR de ctre ageniile de rating la momentul emisiunii este de BB- (Standard&Poors) i BB+ (Fitch), ambele agenii internaionale de rating stabilind perspectiva pozitiv pentru BCR.

Obligaiuni strine i Euroobligaiuni Piaa internaional a obligaiunilor este mprit n piaa obligaiunilor strine i piaa eurooligatiunilor.Obligaiunile strine sunt obligaiuni emise de un debitor strin pe o pia naionalde capital, valorile mobiliare fiind denominate de moneda rii unde are loc plasarea lor.Obligaiunile strine se deosebesc de cele autohtone, deoarece n majoritatea statelor existreglementri legale diferite pentru obligaiunile emise de strini i rezideni. Deosebirile pot viza aspecte cum ar fi impozitarea, perioada de timp n care se face emisiunea saunumrul/valoarea obligaiunilor emisie, informaiile care trebuie puse la dispoziia publicului, cerine de nregistrare sau restricii privind agenii economici care pot cumpraobligaiuni.Obligaiunea este denominat n moneda rii n care este vndut. De exemplu,dac o companie francez vinde obligaiuni n SUA acestea sunt considerate strine. n baza pieei n care sunt vndute, ele au primit diferite nume: Yankee bonds cele vndute nSUA, Samurai bonds cele emise n Japonia de firme non-japoneze, bulldog bondsobligaiuni denominate n lire sterline i emise pe teritoriul Mrii Britanii, cele emise nElveia se numesc chocolate bonds. Denumiri mai exotice au i obligaiunile strine plasaten Australia - kagoroo bonds, n Noua Zeeland-kiwi bonds sau n Spania-matador bonds.Cele mai importante piee pentru obligaiunile strine sunt Londra, Frankfurt, New York,Zurich. Euro-bondurile sunt obligaiuni emise n moneda unei ri dar vndute n afara ei;spre exemplu, piata Eurodolarilor se mai refer i la obligaiunile emise n USD ivndute n afara SUA. Piaa londonez este cea mai mare pia pentru obligaiunile de acesttip. Obligaiunile Euroyen sunt denominate n yeni dar se vnd n afara Japoniei n timp ceobligaiunile Eurosterling sunt eurobonduri n lire vndute n afara Mrii Britanii.Euroobligaiunile sunt obligaiuni emise simultan de un agent economic, pe maimulte piee, fiind denominate, de regul, ntr-o moned ter fa de debitorul i creditoriiimplicate.O alt diferen fa de obligaiunile strine este faptul c majoritatea pieelor pecare se plaseaz euroobligaiunile nu impun cerine de prenregistrare, de informare sau cu privire la perioada de derulare sau valoarea emisiunii.Unele ri cum ar fi Germania,Japonia, Frana impun anumite cerine privind perioada sau valoarea emisiunii doar dac euroobligaiunile sun emise n moneda rii respective. Pe piaa euroobligaiunilor, cele maiutilizate valute sunt dolarul american, euro, lira sterlin, dolarul canadian i yenul japonez. Literatura de specialitate
21

reine ca prima emisiune de euroobligaiuni, cea realizatn iulie 1963 de Autostrada Iuliana, caracterizat printr-un numr de 60.000 de obligaiuni,valoare nominal de 250 USD i o dobnd de 5.5 %, pltit anual.Euroobligaiunile sunt emise, n cea mai mare parte, sub forma obligaiunilor clasice,cuaceleai caracteristici ca i obligaiunile plasate pe piaa intern.alte tipuri de obligaiuni sunt: -Euroobligaiunile cu dobnd variabila care au fost introduce ncepnd cu 1974,fiind lansate n perioadele de mare fluctuaie a ratei dobnzii: remunerareainvestitorilor fcnduse pe baza unei rate de referin(LIBOR-LondonInterbank Offered Rate) la care se adaug o marj; -Euroobligaiunile convertibile n aciuni care dau posibilitatea investitorului dea schimba obligaiunile n aciuni ale societii emitente; -Euroobligaiuni cu warrant care permit dobndirea sau subscrierea de aciuniale societii emitente ntr-o anumit perioad de timp, n proporia sau la preulfixat iniial. Euroobligaiunile prezint anumite trsturi care le difereniaz net fa deobligaiunile strine, eurocredite sau obligaiuni autohtone. -Majoritatea euroobligaiunilor sunt la purttor, fiind astfel atractive pentru investitorii care doresc s rmn anonimi, unul din motive fiind evitarea pliitaxelor aferente unei investiii n valori mobiliare. -Dobnda pltit de euroobligaiuni nu este, de regul, supus impozitrii.nsituaia n care o ar impune anumite taxe pentru deintorii de euroobligaiuni, cutuma internaional impune majorarea dobnzii astfel nct investitorii sobin dup plata impozitului aceeai sum pe care ar fi primit-o n absenafiscalitii. -Finanarea prin euroobligaiuni difer de eurocredite, deoarece cumprtorii acestor valori mobiliare (i deci creditorii clientului) nu se implic n activitatea financiar a debitorului. n cazul eurocreditelor, debitorul se angaja,de regul, smenin un anumit raport ntre capital i active sau s ncheie un acord cu FMI. -Emisiunea de euroobligaiuni presupune parcurgerea anumitor etape, ianume:vnzarea obligaiunilor ctre sindicatul bancar care intermediazemisiunea, vnzarea valorilor mobiliare de catrea banca manager catre bncile desubscriere care se ocup de plasarea lor ctre investitori; plasarea obligaiunilor care se realizeaz i de ctre banca manager. -Ca i n cazul obligaiunilor autohtone, euroobligaiunile cunosc mai multe forme. Astfel, n funcie de dobnda pltit, exist euroobligaiuni cu dobnd fix, cudobnd variabila i euroobligaiuni cupon zero. Alte tipuri de obligaiuni suntcele specifice europiete-obligaiunile convertibile-obligaiunile ipotecare-obligaiunile dual valutare(dual-currency bonds). Obligaiunile convertibile sunt destul de frecvent emise, mai ales de firmele japoneze.Aceste obligaiuni sunt convertibile fie n aciuni, fie n aur sau petrol, fien obligaiuni emise de aceeai companie. Obligaiunile ipotecare au nceput s fie emise dup 1984, ele fiind garantate cu ipoteci, alte cu obligaiuni(ex cele garantate de Asociaia NaionalIpotecar din SUA-Ginnie Mae).Obligaiunile dual valutare sunt obligaiuni emise ntr-o anumit valut, dar care pltesc dobnzi sau principalul n alt valut. Aceste obligaiuni reprezint defapt o combinaie de obligaiuni obinuite i contracte forward.

22