Mănăstirea

Putna

Faur Maria IX D
• Mănăstirea Putna este un lăcaș monahal
ortodox, unul din cele mai importante centre
culturale, religioase și artistice românești. A
fost supranumită „Ierusalimul Neamului
Românesc” de către Mihai Eminescu, în 1871.
• Mănăstirea se află la 33 km nord-vest de
orașul Rădăuți, în județul Suceava. Mănăstirea
a fost un important centru cultural; aici s-au
copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi
prețioase. Lăcașul deține un bogat muzeu
mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte
de cult, icoane etc.
Istoria
• Acolo unde se deschide Valea Putnei, la poalele Obcinei Mari, se ridică
Mănăstirea Putna, prima şi cea mai importantă ctitorie a Voievodului
Ştefan cel Mare (1433 – 1504) şi prima instituţie ecleziastică a ţării, care
străjuieşte, de peste 500 de secole, ţinutul legendar al Bucovinei.
• Începute la 10 iulie 1466, după cucerirea cetăţii Chilia (1465),
lucrările de construcţie a bisericii cu hramul „Adormirea Maicii
Domnului”, au fost terminate în anul 1469. Pe data de 3 septembrie 1469,
după victoria dobândită de Ştefan cel Mare asupra tătarilor la Lipinţi, a
fost oficiată slujba de sfinţire a Mănăstirii Putna de un sobor de 64 de
arhierei, preoţi şi diaconi, în frunte cu Mitropolitul Teoctist I.
• De-a lungul veacurilor Mănăstirea
Putna a trecut prin numeroase
încercări ca incendii, năvăliri şi
ocupaţii străine, şi cutremure, care
n-au putut întrerupe desfăşurarea
vieţii monahale şi lauda neîncetată
adusă lui Dumnezeu. După intrarea
în 1775 sub ocupaţie habsburgică,
mănăastirea va mai suferi o serie
de transformări exterioare. Cea
mai importantă restaurare a
bisericii şi întregului complex
monahal a avut loc în perioada
1969-1988. Singura clădire rămasă
din vremea Voievodului Ştefan este
Turnul Tezaurului a cărui
construcţie a fost terminată în anul
1481.
• În Camera mormintelor se află mormântul lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt (canonizat printr-o
hotărâre a Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române adoptată la 21 iunie 1992
şi prăznuit în fiecare an la data de 2 iulie –
ziua morţii sale).
• Muzeul este poate cel mai bogat şi valoros
din ţară, păstrând multe obiecte de la Ştefan
cel Mare, mănăstirea fiind renumită prin
tezaurul său de broderii, ţesături, manuscrise,
argintărie, obiecte de cult.
• Mănăstirea Putna este un loc plin de tradiţie
cronicărească şi bine cunoscută ca
fiind centrul artistic pentru miniaturişti sau
caligrafi.
Arhitectura
• Intrarea în incinta mănăstirii se face pe sub arcul boltit al unui turn
compus din parter și etaj, pe a cărui fațadă estică se află stema
Moldovei datată 1471. Turnul a fost zidit în anul 1757 în vremea
domnitorului Constantin Racoviță, despre aceasta dând mărturie și
stema de pe fațada de vest, în care apar reunite stemele Moldovei și
ale Țării Românești. Deoarece poetul Mihai Eminescu împreună
cu Ioan Slavici și cu alți participanți la Marea Serbare de la
Putna din august 1871 au înnoptat în acele zile în sala de la etaj,
această construcție se numește „Turnul Eminescu“. Tot pe latura de
est este situat și „Turnul clopotniței” construit în anul 1882.
• Paraclisul mănăstirii, așezat în partea vestică a incintei, cu hramul Sfinții Apostoli
Petru și Pavel, este construit de mitropolitul Iacov Putneanul în anul 1759, pe
locul vechiului turn clopotniță deteriorat la marele cutremur din 1739. A fost
restaurat între anii 1976-1983, când i s-au adăugat noi spații. Paraclisul a fost
pictat în tehnica „al fresco” în perioada 1980-1984 de artiștii-frați Mihail și Gavril
Moroșan, stareț fiind Arhimandritul Iachint Unciuleac.
• Pe latura sudică a incintei se află Casa Domnească ridicată între anii 1982-1988
pe temeliile celei vechi distrusă de Habsburgi. Lucrările de reconstrucție au fost
începute și supravegheate, în mare parte, de către patriarhul Teoctist Arăpașu în
timpul arhipăstoririi sale ca mitropolit al Moldovei.
• Singura clădire rămasă din vremea Sfântului Voievod Ștefan este Turnul
Tezaurului a cărui construcție a fost terminată în anul 1481. În el au fost
adăpostite, în vremi de tulburare, odoarele acestui sfânt lăcaș.
Legende despre Mănăstirea Putna

• Legenda lui Daniil Sihastru

• Se spune că, odată, într-o noapte foarte întunecoasă,
pe când Daniil Sihastru se ruga în adâncul chiliei sale
de pe valea Vițeului, iar afară se amestecau urletele
lupilor cu mormăiturile urșilor, ar fi sosit la el, să-i
ceară găzduire, Ștefan-Vodă. Acesta, întorcându-se de
la o vânătoare din munți, s-ar fi rătăcit prin partea
locului. Cu acel prilej, bătrânul sihastru, având sfat de
taină cu voievodul, l-ar fi înduplecat să ridice în
apropiere, pe frumoasa vale a Putnei, o mănăstire –
mănăstirea Putna.
Legenda lui Dragos-Vodă
• Legenda lui Dragos-Vodă Într-o altă legendă a Mănăstirii Putna se spune că voievodul
Dragoș, fiind învins cândva într-un război și rătăcind rănit prin țară, ar fi ajuns la
aceeași chilie de pe valea Vițeului. Acolo, un pustnic bătrân, cu barba albă și lungă
până la brâu, care nu putea fi altul decât tot Daniil Sihastru, i-ar fi acordat găzduire și
l-ar fi ospătat cu mălai fiert și rădăcini culese din pădure. La miezul nopții, pustnicul 1-
ar fi luat de mână pe Ștefan, ar fi ieșit eu el din chilie și i-ar fi arătat cu degetul către un
anumit loc, întrebîndu-l de trei ori dacă vede ceva într-acolo. A treia oară, vodă i-ar fi
răspuns că vede niște lumini. Sihastrul a precizat că acelea nu-s lumini ci îngeri și că
locul respectiv este sfânt. Drept care, dacă vrea să-i biruie pe vrăjmași, trebuie să ridice
acolo o mănăstire – Mănăstirea Putna. Ștefan a făgăduit că va ridica mănăstirea
Putna, iar a doua zi si-a strâns oastea împrăștiată prin țară. A pornit din nou la luptă și
astfel i-a învins pe dușmani. Potrivit legendei, după dobândirea biruinței, si-a ținut,
desigur, făgăduiala, construind Mănăstirea Putna.
Ce poți vedea la Mănăstirea
Putna

• O cruce cu trei braţe – datată 1503, cea mai veche de pe teritoriul

României.
• Tetraevangheliarul de la Humor – datat 1473.
• Clopotul Blagoveștenie – dăruit în anul 1490 de însuși domnul Ștefan.
• Celebrul Acoperământ de mormânt al Mariei de Mangop, care este o
broderie de o mare valoare, datând de la 1477. Este lucrată cu fir de
aur, argint şi mătase colorată pe un fond din atlaz roşu. Din epoca lui
Ştefan cel Mare se mai află în patrimoniul Putnei şi cădelniţa de la
1470.
• La Putna se află și Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, făcătoare de
minuni. Datează din secolul al XV-lea . Potrivit tradiției, a fost adusă în
Moldova de Maria de Mangop, a doua soție a lui Ștefan cel Mare.