Cu totul dosebit in felul sau, om al timpului modern, deocamdata blazat in cuget,
iubitor de antiteze cam exagerate, reflexiv mai peste marginile iertate [...], dar in fine poet, poet in toata puterea cuvantului.. Eminescu, din punct de vedere al egoismului cel mai nepasator om ce si-l poate inchipui cineva, precum nu putea fi atins de un simtamant prea intensiv al fericirii, nu putea fi nici expus la o prea mare nefericire. Seninatatea abstracta, iaca nota lui caracteristica in melancolie, ca si in veselie. Acesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui. Pe cat se poate omeneste prevedea, literatura poetica romana va incepe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului lui si forma limbii nationale, care si-a gasit in poetul Eminescu cea mai frumoasa infaptuire pana astazi, va fi punctul de plecare pentru toata dezvoltarea viitoare a vesmantului cugetarii romanesti.,, Eminescu i poeziile lui este un studiu de Titu Maiorescu. A fost publicat n anul 1889, anul morii lui Eminescu, i este prima lucrare de exegez a operei eminesciene. Aa cum arat i titlul, studiul cuprinde dou pri:prima parte se refer la viaa poetului, (vizeaz omul Eminescu), n timp ce a doua cuprinde o analiz a operei acestuia (poeziile lui). n partea nti, criticul fixeaz sumar cteva date din biografia lui Eminescu, artnd c acesta s-a nscut la Botoani, a studiat la Cernui, Viena i Berlin, a fost inspector colar, bibliotecar; a murit n 1889. Maiorescu ncearc s dezlege misterul bolii lui Eminescu. El nu admite ideea potrivit creia boala de care a suferit Eminescu (nebunia) ar fi fost declanat de srcie i arat c ea a fost motenit ereditar (doi frai ai acestuia s-au sinucis dup ce nnebuniser!). Consider c viaa sa plin de excese (abuz de tutun, cafea; lecturile excesive) a fost o consecin a acestei boli i nu factorul care a cauzat-o. Face un portret spiritual al lui Eminescu, evideniindu-i ca trasaturi definitorii inteligena, memoria extraordinar (capacitatea de a reine un volum imens de cunotine), cultura excepional (cunosctor al filosofiei, al credinelor religioase; pasionat de marile scrieri ale lumii), setea de cunoatere (interesul constant pentru nou, pentru teoriile tiinifice, economice, filosofice etc.), modestia (refuzul premiilor i al gloriei; simplitatea pe care o dovedete n discuia cu regina Romniei, Carmen Sylva). Afirm c biografia lui Eminescu se apropie de cea a geniului romantic: inteligent,visator, nsetat de cunoatere, dar nefericit n plan familial, neneles de societate. Pune n discuie pesimismul eminescian i arat c acesta a fost unul nativ ( ine deci de structura interioar a poetului), nu unul dobndit ca urmare a srciei n care a trit, a mizeriei i a lipsurilor cu care s-a confruntat. Dup ce exclude factorul material ca generator al pesimismului, art c, oricnd i oriunde ar fi trit Eminescu, din opera sa ar fi rzbit acelai pesimism, aceeai dezamgire. Pesimismul eminsecian nu este unul egoist (n lirica sa, Eminescu nu-i plnge propriile nempliniri erotice!), ci unul metafizic, izvort din contientizarea nedreptilor sociale, politice, dar mai ales din contientizarea tragismului condiiei umane. Contactul cu filosofia lui Schopenhauer a alimentat ns acest pesimism nativ, corespunznd perfect structurii sufleteti a lui Eminescu. "Daca ne-ar intreba cineva: a fost fericit Eminescu? am raspunde: cine e fericit? Dar daca ne- ar intreba: a fost nefericit Eminescu? am raspunde cu toata convingerea: nu! Ce e drept, el era un adept convins al lui Schopenhauer, era, prin urmare, pesimist. Dar acest pesimism nu era redus la plangerea marginita a unui egoist nemultumit cu soarta sa particulara, ci era eterizat sub forma cea mai senina a melancoliei pentru soarta omenirii indeobste; si chiar acolo unde din poezia lui strabate indignarea in contra epigonilor si a demagogilor inselatori avem a face cu un simtamant estetic, iar nu cu o amaraciune personala." Criticul supune analizei cteva dintre poeziile eminesciene reprezentative care-i pun n valoare genialitatea, comentndu-le sub aspectul limbajului i al coninutului de idei, socotit novator n literatura romn a momentului. Maiorescu afirm c ceea ce individualizeaz opera lui Eminescu n raport cu opera scriitorilor dinaintea sa i o face inconfundabil este bogia ideilor filosofice i frumuseea limbajului, semnul celor alei (i-a ales ntotdeauna cele mai potrivite cuvinte pentru a exact ideile). Remarc multitudinea de idei filosofice, religioase, tiinifice, mitologice care se regsesc la Eminescu, i le explic prin cultura excepional a acestuia. Evideniaz talentul excepional dovedit n mnuirea limbii, concretizat n alegerea cuvintelor celor mai potrivite pentru exprimarea ideilor Analizeaz poezia de dragoste a lui Eminescu, afirmnd c poetul a vzut n femeie doar copia imperfect a unui prototip irealizabil. n mod greit, arat c erotica eminescian are o dimensiune pur instinctual, refuzndu-i deci platonismul. Remarc bogia i varietatea rimelor din lirica eminescian. Potrivit criticului, originalitatea acestor rime este indiscutabilObserv c poetul a utilizat relativ puine cuvinte, dar le-a atribuit sensuri noi. Apreciaz sonetele eminesciene, Glossa i Oda. Arat c una dintre sursele muzicalitii liricii poetului de la Ipoteti o constituie numele proprii (Dalila, Venera, Basarabi, Muatini). Laud nteresul acestuia pentru folclor i faptul c a valorificat o serie de cuvinte populare (sar, nouri), dnd versurilor o perfeciune aproape onomatopeic. Poeziile lui Eminescu sunt strabatute de un fior transcendent, pentru c descopera, in mod obiectiv, un adevar esential asupra amorului, asupra realitatii naturii sau a simtamantului national. Eminescu valorifica "povara suferintei mute prin farmecul exprimarii".
Concluzia criticului nu poate fi decat una singura, remarcabila prin adevarul ei de necontestat, confirmat peste timp:
"Acesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui. Pe cat se poate omeneste prevedea, literatura poetica romana va incepe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui, si forma limbei nationale, care si-a gasit in poetul Eminescu cea mai frumoasa infaptuire pana astazi, va fi punctul de plecare pentru toata dezvoltarea viitoare a vestmantului cugetarii romanesti."
Locale Botosani Mihai Eminescu Opera Pornografica Obsedat Femei Geniul Botosani Isi Refula Cele Mai Bolnave Dorinte Poezii Deocheate Iubea Carnal Crancen Total 1 54f5ceea448e03c0fd2f74a5 Index