Colegiul Național „Petru Rareș” Suceava

Catedra de limba și literatura română

Examenul de bacalaureat 2019

Simulare clasa a XII-a/ Ion Barbu
Proba E. a)
Limba şi literatura română

Varianta 1

Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică

Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I 50 de puncte 50 de puncte

Citeşte următorul text:

“Aceste rânduri de proză sunt datorate. Dar legile particulare ale scrisului meu cer să-mi improvizez un
sentiment motor. Cel mai expeditiv e ura. Dragostea încape doar în cântecul exhaustiv, în spațiile curbe
și ermetice ale versului care, singure, o țin ca univers în fața noastră. Ura însă e lineară de la junghiul lui
Cain. Zveltă înflorește numai în lăncile armatelor. Să nu disprețuim această întâie aproximație a
lucrurilor, înadins creată pentru viața imediată. Îmi voi porunci deci o mânie activă. Dar de această dată,
ca nu cumva mântuirea să-mi fie primejduită, nu voi mai lua ca țintă om literar, indiscernabil până la un
punct de omul de sânge și spaime. Fie dar această vrăjmașe împăiată: poezie leneșe, inofensivă minge de
antrenor, căreia în 6 zile din 7 abia îi repezi un pumn distrat. În ziua antrenamentului însă, o vrei bombată
și elastică, partener fictiv, prompt în reacții. Poezia leneșe e foarte adesea o poezie vivace și coincide
atunci cu stânga modernistă sau modernismul scurt. Tânărul practicant, în virtutea iuțelii câștigate,
continuă, însă, în silabe, rezumat la un sistem de mișcări născânde, dansul negru al seratei iudee le care
s-a tremusat (dacă e constructivist) ori bețivana sârbă la care a chiuit (dacă e rural și folcloric).
Optimismul de redacție și cafenea, robustețea profesională trândăvesc tot mai late în pajiștele unei
preafrumoase limbi. Iar drumurile de țară scârțâie de coviltirele prozei tradiționaliste, oloage și infantile
ca un ultim mereving. Poezie leneșă, iarăși: jalnica, cerșetoarea cantilenă a nomazilor ultim-simboliști.
Palidă ca un altoi neprins; oribilă, tremurătoare ca un plămân expectorat - fie buretele răcoritor pentru
fruntea (enormă) a vreunui critic, congestionat până la urmă, nedumerit, nefericit de viforul și săbiile
albastre și adâncul de rai în care vrea să fie văzut Spiritul. Poezie leneșă: poezia sinceră, inepta insistență
de a scrie versuri cum vorbești, banalul reabilitat, curcit cu sensibilitatea; sărăcia poeților provinciali de
a prefera o predică protestană unui text august și revelat. Leneșă iarăși, poezia francis-jammistă, așa de
naiv instalată în orthez-uri evidente. Poezie în cădere silogistică, deșelătoare ca un tobogan. Poezia
veristă, docilă, aplicată ca eroii lui Flaubert pe copia lor din enciclopedie. Poezia regionalistă: Oswald
târgovăț, gudurând la soare o scrofuloză moștenită și un destin cabotin. De obicei toate aceste nevrednicii
își zic singure: disociative, sănătoase, vii sau vioaie. Cunosc însă nepregetul ca singura viață; singura
sănătate, liniștea dincolo-luminătoare a sufletului. Singura noutate, un gând preexistent și regăsit: nu ca
termen al unui mers necesar, ci ca dor al memoriei înfiorate. Poezia leneșă se întovărășește cu o tehnică
rudimentară ori barbar însușită. Nu există versificație spontană. Cele două celule se întredevorează în
monstruozitatea versului facil. "Faire difficilement des vers faciles" n-a însemnat niciodată a ticlui versuri
ușor digerabile, ci rara aventură a unui vers într-adevăr esențial. Pentru acest fapt preponderent, pregătit
de timpuri cu mai mare avariție decât o abordare de astre, pentru determinarea sau provocarea Versului
Jubilator, Consistență și Nedeterminare unite, tehnicile oamenilor abia ajung. Îmi dau seama însă cât de
ridicul poate fi cuvântul arzător și profetic. Se cuvine să închei aceste rânduri cu un surâs cât mai
curtenitor. Această "poezie leneșă", în parte creată de propria mea fantezie, n-a fost decât, câteva minute,
o temă pentru o retorică desfrânată. Chiar dacă există, o salut ca necesară. De la cântecul lumesc, care
înmuia inimile bunicilor pe vremea lui Ion Ghica, la o poezie de experiență și transfigurare, nu se poate
sări într-un singur veac. Să ne înfundăm, fără regrete, în acest tabiet al romanței și elegiei. Pace Poeziei
leneșe! Poeților implicați, complimente. Cu Craii de Curtea-Veche în sul și Cetatea de Argint transcrisă,
e nimerit să mă eschivez la timp în celălalt univers de curății și semne.”
(Ion Barbu, Poezia leneșă, articol apărut în revista Viața literară, din 10 martie 1928)
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire
la textul dat. 30 de puncte
1. Indică sensul din text al secvenței nu voi mai lua ca țintă. 6 puncte
2. Menționează numele unui important scriitor francez evidențiat în text. 6 puncte
3. Precizează o construcție expresivă prin care este caracterizată ironic poezia leneșe. 6 puncte
4. Explică atitudinea manifestată de autor față de poezia leneșe, valorificând textul dat. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, semnificația frazei următoare: De la cântecul lumesc, care înmuia
inimile bunicilor pe vremea lui Ion Ghica, la o poezie de experiență și transfigurare, nu se poate sări
într-un singur veac. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi rolul spiritului critic în
formarea personalității, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din articolul lui
Ion Barbu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea si dezvoltarea corespunzătoare
a două argumente adecvate opiniei, formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte
și să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea 10 de puncte

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică
şi mijloacele artistice:

“Hipnotizat de-adînca și limpedea lumină

A bolților destinse deasupra lui, ar vrea
Să sfarăme zenitul și-nebunit să bea,
Prin mii de crengi crispate, licoarea opalină,

Nici vălurile nopții, nici umeda perdea

De nouri, nu-i gonește imaginea senină:
De-un strălucit albastru viziunea lui e plină
Oricît de multe neguri în juru-i vor cădea...

Dar, cînd augusta toamnă din nou îl înfășoară

În tonuri de crepuscul, cînd toamna prinde iară
Sub casca lui de frunze, un rol îmbelșugat,

Atunci, intrînd în simpla, obșteasca armonie,

Cu tot ce-l limitează și-l leagă, împăcat,
În toamna lui, copacul se-nclină către glie.”
(Ion Barbu, Copacul)

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare –
1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte si să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea 30 de puncte
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text
liric studiat, aparținând lui Ion Barbu.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un
curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două imagini artistice/idei poetice din textul studiat, relevante pentru tema și viziunea
despre lume;
– analiza a două elemente de compoziție şi de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru
tema și viziunea despre lume (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție şi de simetrie, motive poetice,
laitmotiv, figuri semantice/ tropi, elemente de prozodie etc.).

Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.