LICEUL TEORETIC INTERNATIONAL DE INFORMATICA

Str. Balta Albina nr. 9, sector 3, Bucureşti

Tel. 021/327.54.43; 021/327.65.70, Fax. 021/320.9560
Site: www.ichb.ro; email: info@ichb.ro

EXAMENUL DE BACALAUREAT NAȚIONAL

Limba și literatura română
SIMULARE
19 ianuarie 2021

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul efectiv de lucru este de trei ore.

SUBIECTUL I 50 de puncte
Citește următorul fragment:
Aliniindu-se lovinescian, ca şi alţi scriitori din epocă, la „spiritul veacului”, Camil Petrescu îşi revendică, prin
demersurile teoretico-critice (în special, din eseul Noua structură şi opera lui Marcel Proust) şi, deopotrivă, prin
inovaţiile sale literare, un prim rol de modernizator al romanului românesc interbelic. Şi chiar dacă teoria avansată de
el, cum se afirmă absolut întemeiat, „nu se suprapune decât parţial peste poetica reală a scrisului”, conceptul lui de
modernitate literară, promovat într-o tranziţie prelungită – de la un tradiţionalism de filiaţie folclorico-sămănătoristă
la diverse modernisme –, este de o viabilitate incontestabilă.
O dovadă este faptul că acesta, prin tendinţa sa de extindere de la un inter la un dincolo disciplinar, se înscrie,
cel puţin în parte, pe coordonatele transdisciplinarităţii, astfel devansând timpul. Potrivit conceptului în cauză, descins
din noua gândire estetico-filosofică occidentală de la începutul secolului XX, literatura, pentru a sparge tiparele
anchilozate, „trebuie să fie sincronică structural, filosofiei şi ştiinţei ei”; mai exact, Noua ei structură trebuie să fie
„corelativă” prin spirit „structurii pe care au realizat-o ştiinţa şi filosofia timpului”. Bineînţeles, o asemenea
sincronizare presupune că, prin deschiderile sale spre filosofie, psihologie şi alte discipline, scriitorul transgresează
inevitabil frontierele literarului şi intră, la nivel de cultură, în zone noologice transdisciplinare ce-i solicită depăşiri
creatoare. În convingerea lui Camil Petrescu, una dintre marile realizări ale sistemelor filosofice elaborate de
notoreităţi precum Bergson şi Husserl, o constituie transcenderea ,,vechiului raţionalism” pe calea substituirii, pe de
o parte, a determinismului mecanicist cu unul psihologic, şi, pe de altă parte, a intelectului „cu o facultate nouă de
cunoaştere, intuiţia”. (...)
Tudor Vianu, constatând că în Patul lui Procust, graţie unei compoziţii mai izbutite decât în Ultima noapte de
dragoste, prima noapte de război, Camil Petrescu reuşeşte să fie „perspectivist”, în sensul că pune în valoare un sistem
de perspective, semnalează capacitatea lor deosebită de autentificare. Romancierul, în opinia exegetului, are meritul
de a fi intuit că „ceea ce numim «adevărat» este totdeauna produsul unui punct de vedere şi că singura putinţă de a ne
salva oarecum din relativismul fatal al cunoştinţei este a înmulţi perspectivele în jurul aceluiaşi obiect”(...). „La
fundarea impresiei de autentic participă generos, dacă nu chiar decisiv, mai mult decât documentul, perspectiva; ori,
mai exact spus, jocul perspectivelor”. Într-adevăr, impresia autenticului, întemeiată aici cu mijloacele ficţiunii „non-
ficţiune”, este susţinută şi amplificată puternic printr-un „joc” inspirat al perspectivelor. La o lectură atentă observăm
că acest „joc” este inaugurat efectiv în baza valorificării lor tehnice şi strategice. (...)
Valori notabile de autenticitate comportă focalizarea de către naratorii-scriptori a unor reprezentări
simbolice, care inaugurează serii izotopice interferente, cu seme atât identice, cât şi opuse (camera luminoasă şi patul
în alb al doamnei T.; camera Emiliei, amintind a bordel, cu un pat comod, îngrijit bine ca „o sculă profesională”;
patul degradării morale şi spirituale a lui D.; patul mizeriei şi al suferinţei lui Ladima). Toate aceste izotopii, care
proliferează şi disiminează sensurile de profunzime, converg spre sememul mitic al patului procustian (actualizat în
titlu şi în poezia Patul lui Procust atribuită lui Ladima), propunându-i cititorului o perspectivă poetico-filosofică de
certă autenticitate asupra dramatismului existenţei şi destinului uman.
*izotopie- ansamblu ordonat de categorii semantice, mai larg decât un câmp semantic, făcând posibilă lectura unitară
și uniformă a unui text poetic ambiguu;
*sem - unitate minimală de semnificație care nu se realizează niciodată independent, ci numai ca trăsătură componentă
a unui semem;
*semem - unitate de semnificație a unui cuvânt;

Autenticitatea şi resursele ei în romanul „Patul lui Procust” de Camil Petrescu, Elena ȚAU
 A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la
fragmentul dat.
1. Explică sensul din text al secvenței: Aliniindu-se lovinescian. 6 puncte
2. Precizează, din text, modalitatea prin care literatura poate depăși tiparele. 6 puncte
3. Indică două personalități filosofice prezente în text. 6 puncte
4. Menționează o diferență între cele două romane ale lui Camil Petrescu, așa cum reiese din al treilea
alineat al fragmentului. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația secvenței: conceptul lui de modernitate literară, promovat
într-o tranziţie prelungită – de la un tradiţionalism de filiaţie folclorico-sămănătoristă la diverse
modernisme –, este de o viabilitate incontestabilă. 6 puncte

B. Redactează un text, de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi importanța autenticității stilului
unui scriitor, raportându-te atât la informații din fragmentul extras din Autenticitatea şi resursele ei
în romanul „Patul lui Procust” de Camil Petrescu, de Elena Țau, cât și la experiența personală sau
culturală. 20 de puncte

În redactarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

- formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea.
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și
sa dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea 10 puncte

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, semnificația mesajului, evidențiind două trăsături ale
neomodernismului.
Nu mi-e rău ca să-mi fie bine,
Mi-e rău ca să-mi fie şi mai rău. ***
Ca marea cu valuri verzi, înşelătoare, De ce eu trebuie să intru în acest spital
Nici durerii nu-i poţi ghici fundul.
Şi cel care trece acum prin faţa lui
Fac scufundări în durerea pură, Să meargă mai departe?
Esenţă de ţipăt şi disperare,
Şi mă întorc la suprafaţă vânăt De ce el să treacă de poartă fără să-i pese
Ca un scafandru care şi-a pierdut De ce tocmai eu să intru?
Rezervorul de oxigen. De ce nu el, de ce nu altul?
De ce eu?
Mă rog de împăratul peştilor
Să-mi trimită un rechin de treabă
Întrebări la care nu s-a răspuns încă.
Să-mi taie calea.

(Durere pură, Marin Sorescu)

Notă
Pentru conținut vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
puncte; logica înlănțuirii ideilor – 1 puncte; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct)
SUBIECTUL al III-lea 30 de puncte
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți tema și viziunea despre lume
într-un text poetic care să îi aparțină lui George Bacovia.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

- evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea într-un curent literar, într-o perioadă sau într-o
orientare tematică;
- prezentarea a două idei/imagini poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume;
- prezentarea a două elemente de compoziție și limbaj (de exemplu: temă, motiv literar, secvențe lirice,
elemente de prozodie, relații de simetrie/opoziție, arii semantice, leitmotiv, figuri de stil etc.) prin referire la
opera poetică studiată,

Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprindul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru
redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 puncte; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii
literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină și lizibilitatea – 1
puncte).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.