LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

SEMESTRUL AL II-LEA
CLASA A XII-A / A XIII-A

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:
Probabil multe din problemele mele actuale n-ar fi existat, dacă eram, ca mama, un om
religios. Pe ea, moartea n-a speriat-o niciodată. Era convinsă că, dincolo de moarte, curg apele
limpezi ale Raiului, cu pietre strălucitoare în ele şi cu ierburi parfumate de-a lungul malurilor,
ca la noi pe Seaca. Pentru mine, moartea este doar hotarul unde încetează să mai existe mâine.
Numai până acolo poţi să iubeşti, să visezi, să regreţi. Brusc, tot ce n-ai făcut va rămâne pentru
totdeauna nefăcut.
Îmi dau seama că a contempla continuu nimicul care va ridiculiza, necruţător, toate
ambiţiile şi vanităţile nu e deloc o probă de inteligenţă. Ar însemna să prelungim în absurd
gestul acelui papă care dădea foc, seara, unor câlţi pentru a privi cum se duce viaţa. Important e
să nu iroseşti posibilul înainte ca misterul hidos al morţii să te înghită şi pe tine. Ce rost are să-ţi
aminteşti în faţa unui cer senin ce spune Eclesiastul, că totul e deşertăciune? Dar trebuie să
consimt că liniştea cu care vorbeşte Marc Aureliu despre moarte mi se pare de neînţeles.
Aproape inumană. De altfel, stoicii mi-au stârnit, mai degrabă, nedumeriri. De ce să ţii, oare, să
dormi ca tânărul Marc Aureliu, plăpând şi bolnăvicios, pe pământul gol? Pentru mine, asceza nu
e o virtute. Dumnezeu ne-a lăsat darurile vieţii ca să ne bucurăm de ele, nu ca să le dispreţuim.
Asceza neagă viaţa. (…)
La mama am respectat capacitatea de a nu se văicări – pe care eu nu o am – şi credinţa
profundă că tot ce i se întâmpla intra în ordinea divină. (…). Dacă aş reuşi şi eu să cred, ca
mama, că totul e decis de o forţă care nu lasă nimic la întâmplare, mi-ar fi acum mult mai
simplu. Aşa, sunt o jucărie a dificultăţilor mele interioare.
(Octavian Paler, Deşertul pentru totdeauna)
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire
la text.
1. Indică sensul sintagmei să prelungim în absurd. 6 puncte
2. Menţionează modul în care este văzută moartea în viziunea mamei autorului. 6 puncte
 3. Precizează atitudinea autorului despre asceză, desprinsă din următorul fragment: Pentru
mine, asceza nu e o virtute. Dumnezeu ne-a lăsat darurile vieţii ca să ne bucurăm de ele,
nu ca să le dispreţuim. Asceza neagă viaţa. 6 puncte
4. Explică în ce privinţă nu este de acord autorul cu Marc Aureliu. 6 puncte
5. Prezintă în 30-50 de cuvinte, o trăsătură de caracter a mamei autorului, aşa cum rezultă
din fragmentul citat. 6 puncte
Notă – Răspunsurile vot fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă a avea

credinţa în Dumnezeu ajută la o atitudine detaşată faţă de obstacolele vieţii,
raportându-te atât la informaţiile din fragmentul dat cât şi la experienţa personală
sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
- formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei şi formularea unei concluzii
pertinente; 14 puncte
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare
(norme de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie), aşezarea în pagină, lizibilitatea.
6 puncte
Notă!
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.

Subiectul al II-lea 10 puncte

Prezintă în minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor, evidenţiind două
trăsături ale simbolismului:
La geamuri, toamna cântă funerar
Un vals îndoliat, şi monoton…
- Hai să valsăm, iubito, prin salon,
După al toamnei bocet mortuar.

Auzi, cum muzica răsună clar

În parcul falnic, antic, şi solemn, -
Din instrumente jalnice, de lemn,
La geamuri, toamna cântă funerar.

Acum, suspină valsul, şi mai rar,

O, lasa-mă acum să te cuprind…
- Hai, să valsăm, iubito, hohotind,
După al toamnei bocet mortuar.
(George Bacovia, Vals de toamnă)
Notă: Pentru conţinut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea
limbii literare – 1 punct; logica înlănţuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1
punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Subiectul al III – lea

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi tema şi viziunea
despre lume într-o operă dramatică postbelică sau într-un roman postbelic, aparţinând
unui autor canonic.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului într-o tipologie, într-un curent
cultural/ literar, într-o perioadă sau orientare tematică;
- prezentarea temei, prin referire la două episoade, secvenţe dramatice / narative;
- analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale textului dramatic studiat,
semnificative pentru tema şi viziunea despre lume a autorului.
Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă /
reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente –
introducere, cuprins, încheiere – 3 puncte; logica înlănţuirii ideilor – 3 puncte; abilităţi de analiză
şi de argumentare – 3 puncte; claritatea exprimării – 2 puncte; respectarea precizării privind
numărul minim de cuvinte – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să
aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
 BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

 Se punctează orice formulare/ modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât
cele precizate explicit în barem.
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I
A. (30 de puncte)
1. explicarea sensului sintagmei indicate ( Sintagma se referă la o amânare zadarnică.) – 4
puncte, formularea răspunsului în enunţ – 1 punct, corectitudinea exprimării, ortografie şi
punctuaţie – 1 punct total 6 puncte
2. indicarea modului în care este văzută moartea în viziunea mamei autorului– 4 puncte,
formularea răspunsului în enunţ – 1 punct, corectitudinea exprimării, ortografie şi
punctuaţie – 1 punct (Pe ea, moartea n-a speriat-o niciodată. Era convinsă
că, dincolo de moarte, curg apele limpezi ale Raiului, cu pietre strălucitoare în ele şi cu
ierburi parfumate de-a lungul malurilor, ca la noi pe Seaca.) total 6 puncte
3. precizarea atitudinii autorului despre asceză ( De exemplu, nu este de acord cu aceasta,
neconsiderând-o o virtute, ci o neapreciere a bunătăţii divine.) – 4 puncte, formularea
răspunsului în enunţ – 1 punct, corectitudinea exprimării, ortografie şi punctuaţie – 1
punct total 6 puncte.
4. explicarea atitudinii în faţa morţii (De exemplu, Marc Aureliu considera moartea ca pe un
dat firesc, având o atitudine calmă, senină). – 3 puncte, formularea răspunsului în enunţ –
1 punct, corectitudinea exprimării, ortografie şi punctuaţie – 1 punct
total 6 puncte
5. prezentarea trăsăturii de caracter a mamei autorului, rezultată din fragmentul citat. (De
exemplu, credincioasă, senină etc. ): numirea trăsăturii – 1 punct, prezentare adecvată şi
nuanţată – 3 p, abordare schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare – 1
punct 4 puncte
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct, corectitudinea exprimării,
ortografie şi punctuaţie – 1 punct total 2 puncte

B. (20 de puncte)
- formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie 1 punct
- câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate
2 x 2 p. = 4 puncte
- câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente
enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 2 p., încercare de dezvoltare,
schematism – 1 punct 2 x 2 p. = 4 puncte
- raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 p.; raportarea la experienţa personală
sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1p. 3 p. + 1 p.= 4 puncte
- formularea unei concluzii pertinente 1 punct
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p., utilizare parţial
adecvată – 1 p. 2 puncte
- respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie 1 punct
- aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL AL II-LEA
Prezentarea semnificaţiilor textului dat, evidenţiind două trăsături ale simbolismului.
Conţinut 6 puncte
Prezentarea celor două trăsături ale simbolismului (de exemplu: sugestia muzicală, teme şi motive
specifice, tehnica refrenului), prin raportare la textul dat – 6 puncte; prezentare ezitantă, prin
raportare la fragmentul dat – 3 p,; simpla precizare a trăsăturilor sau tendinţă de generalizare – 1
p.
Redactare – 4 puncte
- utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănţuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct,
punctuaţia – 1 punct.
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL AL III-LEA
Conţinut – 18 puncte
- evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului dramatic /
narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural / literar sau într-o orientare
tematică: precizarea perioadei, curentului, orientării tematice – 2 puncte; numirea
a două trăsături ale perioadei, curentului cultural /literar sau ale orientării
tematice precizate: 2 x 1 punct – 2 puncte; evidenţierea celor două trăsături, prin
valorificarea textului: 2 x 1 punct =2 puncte
6 puncte
- comentarea a două secvenţe relevante pentru tema textului dramatic /narativ
studiat: precizarea temei textului narativ studiat – 2 puncte; comentarea oricăror
două secvenţe relevante pentru tema şi viziunea despre lume a autorului – 2 x 2
p. = 4 puncte
6 puncte
- câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziţie
şi de limbaj semnificative pentru textul narativ studiat.
2 x 3 puncte = 6 puncte
( analiza fiecărei componente alese, justificând relevanţa acesteia pentru textul ales –
3 puncte; abordare schematică – 1 punct).

Redactare – 12 puncte
- existenţa părţilor componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
- logica înlănţuirii ideilor 1 punct
- abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
- utilizarea limbii literare 2 puncte
- ortografie 2 puncte
- punctuaţie 2 puncte
- aşezare în pagină, lizibilitate 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.