ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE BUSINESS ŞI TURISM

OBIECTIVE UNESCO
Proiect la Geografia turismului

Profesor: Studenţi:
Asist. univ. dr. Adrian-Lucian Kanovici Cantaragiu Claudia
Chirbea Mădălin
Chiriţă Oana
Grupa 341, seria A, anul III

Bucureşti
2014
 Cuprins

Lista figurilor ...................................................................................................................... 2

Introducere .......................................................................................................................... 3
1. Analiza celor trei state ..................................................................................................... 4
2. Prezentarea celor trei obiective ....................................................................................... 7
Concluzii ............................................................................................................................. 14
Bibliografie ......................................................................................................................... 16

Lista figurilor

1. Evoluția sosirilor de turiști în cele trei țări ...................................................................... 5

2. Evoluția veniturilor din turism în cele trei țări ................................................................ 6
3. Marea Barieră de Corali .................................................................................................. 9
4. Muntele Athos ................................................................................................................. 11
5. Veneția ............................................................................................................................ 13

2
 Introducere

În cadrul acestui proiect, am ales să prezentăm trei obiective turistice ce aparțin

patrimoniului UNESCO. Dorim ca prin această lucrare să convingem că, în lume, sunt multe
destinații ce mertă văzute, printre care și cele alese de noi, pe care vă vom convinge să le
vizitați.
Am optat pentru Veneția, ca obiectiv cultural, Muntele Athos, mixt și Marea Barieră
de Coralii, natural1, deoarece dorim să evidențiem trăsăturile fiecăruia, considerând că aceste
locuri sunt valoroase din punct de vedere natural și istoric, iar conservarea și salvarea
acestora sunt importante pentru comunitatea mondială.
Un aspect însemnat care ne-a determinat să alegem aceste obiective este faptul că le
considerăm diferite, interesante, demne de vizitat, unde întâlnim peisaje minunate și o istorie
vastă din care avem ce învăța.
Am optat pentru Veneția deoarece două dintre colege, Cantaragiu Claudia și Chiriță
Oana, au fost în acest oraș, rămânând impresionate de acesta și dorind să împărtășească cu
toți colegii experiența lor.
Considerăm că istoria Greciei este unică și trebuie să dobândim anumite cunoștințe
despre aceasta, de aceea am optat pentru Muntele Athos, din zona de nord, dorind să
cunoaștem istoria acestui loc, să admirăm peisajul, dar trebuie să recunoaștem că motivul
principal pentru care am ales acest obiectiv este reprezentat de controversele legate de
discriminarea sexuală.
Motivele pentru care am ales cel de-al treilea obiectiv, Marea Barieră de Coralii, sunt
simple și anume: reprezintă una dintre cele mai frumoase ornamente ale Terrei, are cel mai
mare sistem de recif, aici întâlnim diversități bogate de faună marină, iar frumusețea
peisajelor, culorilor, plantelor și coralilor este fascinantă.2
În ceea ce privește metodologia acestei lucrări, vom prezenta după parți de analiză,
din punct de vedere turistic și din punct de vedere al veniturilor celor trei state, unde vom
evidenția evoluția numărului de turiști din anii 2010-2013 și nivelul veniturilor, văzând care
sunt statele care câștigă din turism și care sunt cele ce au un nivel mai scăzut al veniturilor.
Vom prezenta pe larg cele trei obiective alese și țările din care fac parte, bazându-ne
pe localizare, anul și motivele intrării în patrimonial UNESCO, atracții principale, cea mai
ușoară modalitate de ajuns din România.

1
***, http://whc.unesco.org/en/list/154/ (accesat la data de 2.12.2014)
2
***, http://www.eturia.ro/turism/australia/marea-bariera-de-corali (accesat la data de 2.12.2014)
3
 În final, vom concepe o analiză S.W.O.T., unde vom analiza punctele slabe, tari,
oportunitățile, dar și amenințările pentru toate cele trei obiective.
Pentru acest proiect, am consultat mai multe site-uri, bazându-ne pe cel al
Patrimoniului UNESCO și cel al Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO). Pe lângă
acestea, am optat pentru site-uri precum: tarom, animals national geographic, google maps
ș.a.m.d.

1. Analiza celor trei state

Obiectivele alese sunt din trei țări diferite și anume: Australia, Grecia și Italia.
Australia o țară ce ocupă în întregime continentul cu același nume, insula Tasmania și
alte insule mai mici. Este cea de-a șasea țară în lume după mărime, ocupând 7.617.930 km2 și
cea mai mare țară din Oceania și Australasia.3
Fiind o țară dezvoltată și una dintre cele mai bogate, Australia este cea de-a 12-a
economie a lumii după mărime și este pe-al cincilea loc după venitul pe cap de locuitor.4
Comparativ cu celelalte țări alese, Australia înregistrează cel mai mic număr de sosiri, doar
6,3 milioane comparativ cu Grecia, 17,9 milioane sau Italia, 47,7 milioane, în 2013, așadar,
putem afirma că turiștii prefer Europa în defavoarea Australiei.5
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse 19 obiective din Australia.
Grecia este o țară din Europa de Sud6, aceasta fiind amplasată la intersecția dintre
Europa, Asia de Vest și Africa, iar capitala sa este Atena. Încă din anul 1981, este membru al
Uniunii Europene și membru fondator al Organizației Națiunilor Unite, având 18 obiective în
patrimoniul mondial UNESCO, ceea ce plasează țara pe locul al șaselea în Europa și al
treisprezecelea în lume.7
Grecia este o țară dezvoltată cu standarde de viață ridicate. Economia sa cuprinde
sectorul servicii (85%) și industria (12%), în timp ce agricultura formează 3% din produsul

3
***, http://ro.wikipedia.org/wiki/Australia (accesat la data de 2.12.2014)
4
***,
http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_PIB#cite_note-3
(accesat la data de 2.12.2014)
5
***, http://dtxtq4w60xqpw.cloudfront.net/sites/all/files/pdf/unwto_highlights14_en_hr_0.pdf (accesat la data
de 2.12.2014)
6
***, http://unstats.un.org/unsd/geoinfo/ungegn/docs/23-gegn/wp/gegn23wp48.pdf (accesat la data de
2.12.2014)
7
***, http://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia#cite_note-5 (accesat la data de 2.12.2014)
4
național brut.8 Printre cele mai importante sectoare economice se numără turismul. Conform
statisticilor UNWTO, Grecia a primit în 2013 peste 17,9 milioane de turiști, în creștere față
de cei 15,5 milioane care au venit în 2012.9
Italia este un stat suveran european, situat în cea mai mare parte pe Peninsula Italică și
cuprinzând și câteva insule la Marea Mediterană. Capitala Italiei este Roma.10
Este membru fondator al Uniunii Europene și unul dintre membri ai G8, OTAN-ului,
Consiliului Europei, Uniunii Europei Occidentale, iar 47 din locurile din Italia sunt înscrise în
Patrimoniul UNESCO, primul fiind Picturile rupestre din Val Camónica (Lombardia),
197911.
Conform UNWTO, Italia reprezenta a șasea economie în 2013, după Statele Unite,
Spania, Franța, China și Macao (China), înregistrând 43,9 milioane $. 12
Pe baza acestor trei state, am realizat două parți de analiză, din punct de vedere
turistic și din punct de vedere al veniturilor.

Figura 1. Evoluția sosirilor de turiști în cele trei țări

60000 Milioane

50000 46119 46360 47704

43626
40000

30000

20000 16427 15518 17923

15007
10000 5790 5771 6032 6331

0
2010 2011 2012 2013 Ani
Australia Grecia Italia
Sursa: http://dtxtq4w60xqpw.cloudfront.net/sites/all/files/pdf/unwto_highlights14_en_hr_0.pdf

Acest grafic reprezintă numărul de sosiri înregistrat din anul 2010 până în 2013, în
cele trei țări: Australia, Grecia și Italia.

8
***, http://www.statistics.gr/portal/page/portal/ESYE/PAGE-
themes?p_param=A0702&r_param=SEL12&y_param=2011_00&mytabs=0 (accesat la data de 2.12.2014)
9
***, http://dtxtq4w60xqpw.cloudfront.net/sites/all/files/pdf/unwto_highlights14_en_hr_0.pdf (accesat la data
de 2.12.2014)
10
***, http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia (accesat la data de 2.12.2014)
11
***, http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia (accesat la data de 2.12.2014)
12
***, http://dtxtq4w60xqpw.cloudfront.net/sites/all/files/pdf/unwto_highlights14_en_hr_0.pdf (accesat la data
de 2.12.2014)
5
 Putem observa că ponderea culorii verde, reprezentată de Italia, este mult mai
semnificativă comparativ cu celelalte culori, ceea ce înseamnă că numărul de turiști din Italia
este mult mai mare decât cel din Grecia sau Australia, chiar triplu.
Conform graficului, putem afirma că în Australia, numărul de turiști a crescut de la an
la an, din 2010 până în 2013 a crescut cu 9,34%, iar din 2012 până în 2013 cu 4,95%.
Chiar dacă numărul de turiști crește de la an la an, dintre cele trei țări, în Austalia, se
înregistrează valori de trei ori mai mici față de Grecia și de șase ori mai mici față de Italia.
În ceea ce privește evoluția numărului de turiști din Grecia, putem spune că aceasta
este pozitivă, înregistrând o creștere de 19,43% din anul 2010 până în 2013, ceea ce înseamnă
destul de mult, mai exact 2 milioane de vizitatori. Numărul de turiști a crescut cu 15,49% în
2013, față de 2012.
Dintre cele trei țări, cea mai vizitată este Italia, care conduce semnificativ, în aceasta
s-a înregistrat cel mai mare număr de turiști din 2010 pănă anul trecut.
Observăm că numărul de sosiri din Italia se apropie de 50 milioane turiști, acest
număr crescând de la an la an. Creșterea a fost de 9,34% în 2013 față 2010 și 2,89% în 2013
față de 2012, ceea ce înseamnă că turiștii preferă această țară.
În concluzie, cele trei state înregistrează creșteri semnificative, de la an la an, din
punct de vedere al numărului de turiști, ceea ce înseamnă că turismul este o ramură
importantă pentru acestea deoarece obțin venituri.

Figura 2. Evoluția veniturilor din turism în cele trei țări

Milioane $ 43000 43912

45000 41185
38786
40000
35000 31335 31731 30979
28422
30000
25000
20000 14623 15930
12742 13416
15000
10000
5000
0
2010 2011 2012 2013 Ani
Australia Grecia Italia

Sursa: http://dtxtq4w60xqpw.cloudfront.net/sites/all/files/pdf/unwto_highlights14_en_hr_0.pdf

6
 Cel de-al doilea grafic reprezintă nivelul veniturilor din anii 2010-2013, din cele trei
state.
Observăm că dintre cele trei, țara cu veniturile cele mai mari, înregistrate în perioada
2010-2013, este reprezentată de culoarea verde și aceasta este Italia, urmată de Australia și
Grecia.
Chiar dacă numărul de turiști este relativ redus comparativ cu Italia și Grecia,
Australia obține venituri, acestea au crescut în 2012 față de 2010 cu 11,57% și în 2013 față de
2010 cu 8,97%. În 2013, veniturile în Australia au reprezentat aproximativ 31 milioane $,
ceea ce înseamnă o scădere cu 8,99% față de 2012.
În Grecia, se observă evoluția pozitivă a veniturilor, în 2013 s-a înregistrat nivelul cel
mai ridicat al veniturilor, de aproximativ 16 milioane $, urmat de anul 2011, 14,6 milioane $.
În 2012, față de 2011, nivelul veniturilor a scăzut cu 8,25%, iar în 2013 a crescut cu
18,73% față de 2012.
Dintre cele trei state, la capitolul venituri, Grecia este pe ultimul loc, de locul doi este
Australia, iar cea care se impune covârșitor este Italia. Aceasta a obținut anul trecut 43,9
milioane $, înregistrând o creștere de 6,62% comparativ cu anul 2012 și una de 13,21%
comparativ cu 2010.

2. Prezentarea celor trei obiective

Marea Barieră de Corali

Marea Barieră de Corali este un loc din nord-estul Australiei, unde se găsește cel mai
extins ecosistem de recifi de corali din lume, cu 400 de tipuri de corali, 1500 de specii de
pești și 4000 de tipuri de moluște. Are suprafața de 348000 km2 și se întinde pe suprafața a
14° latitudine sudică (10°-24°)13. Localizarea influențează numărul turiștilor, neaflându-se pe
continent și fiind ceva mai greu de ajuns în acea zonă.
A fost inclusă în patrimoniul UNESCO în anul 1981, îndeplinind patru criterii de
selecție.
Primul este criteriul VII (fenomen natural superlativ sau zone cu o frumusețe naturală
excepțională și importanță estetică)14, deoarece este de o frumusețe naturală extraordinară atât
deasupra apei, cât și în apă și oferă unul dintre cele mai spectaculoase peisaje de pe Pământ.
Al doilea criteriu este VIII (exemple remarcabile de etape majore ale evoluției
Pământului, incluzând dovezi ale vieții, importante procese geologice în desfășurare de
13
***, http://whc.unesco.org/en/list/154/ (accesat în data de 2.12.2014)
14
***, http://whc.unesco.org/en/criteria/ (accesat în data de 2.12.2014)
7
dezvoltare a formelor de relief sau importante trăsături geomorfice sau de geografie fizică).
Astfel, zona a fost expusă și inundată de cel puțin patru cicluri glaciale și interglaciale și pe
parcursul ultimilor 15000 ani recifii au crescut pe platforma continentală.
Cel de-al treilea criteriu este IX (exemple remarcabile de importante procese
ecologice și biologice în desfășurare în evoluția și dezvoltarea ecosistemelor terestre, de apă
dulce, de coastă și maritime și comunităților de plante și animale), pentru că diversitatea
globală importantă a morfologiilor recifilor și insulelor reflectă procese geomorfice,
oceanografice și de mediu în desfășurare.
Al patrulea criteriu este X (conține cele mai importante și semnificative habitate
naturale pentru conservarea in-situ a diversității biologice, inclusiv cele care conțin specii în
pericol de o valoare universală remarcabilă din punctul de vedere al științei sau conservării).
Astfel, enorma mărime și diversitate a Marii Bariere de Corali înseamă că este unul dintre
cele mai bogate și mai complexe ecosisteme naturale din lume și una dintre cele mai
semnificative pentru conservarea biodiversității.
Sistemul de recifi, care se extinde până în Papua Noua Guinee, cuprinde aproximativ
2900 de recifi individuali de toate mărimile și formele. Sunt aproximativ 600 de insule
continentale, inclusiv multe cu păduri înalte și pârâuri de apă dulce.
În această zonă se hrănesc dugongii și își realizează cuiburi două specii de țestoase
marine: broasca țestoasă comestibilă Chelonia mydas15 și broasca țestoasă Carretta carretta16.
Toate cele trei sunt pe care de dispariție. De asemenea, aici își au habitatul încă patru specii
de broaște testoase marine. Având în vedere presiunile severe care sunt puse pe aceste specii
în alte locuri, Marea Barieră de Corali ar putea fi ultima lor fortăreață sigură. În plus, este o
zonă importantă de reproducere pentru balena cu cocoașă și alte specii de balene.
Din România se poate ajunge cu avionul de la Aeroportul Internațional Henri Coandă
București până la Aeroportul Internațional Dubai (Emiratele Arabe Unite)17 18 19. După aceea,
se zboară până la Aeroportul Cairns (Australia)20. De acolo se poate ajunge la recifii de corali
cu barca.

15
***, http://animals.nationalgeographic.com/animals/reptiles/green-turtle/ (accesat în data de 2.12.2014)
16
***, http://animals.nationalgeographic.com/animals/reptiles/loggerhead-sea-turtle/ (accesat în data de
2.12.2014)
17
***, https://www.google.com.au/maps/place/Australia/@-
26.4390742,133.2813229,4z/data=!3m1!4b1!4m2!3m1!1s0x2b2bfd076787c5df:0x538267a1955b1352 (accesat
în data de 2.12.2014)
18
***, http://www.bucharestairports.ro/ro/program-zboruri/plecari&page=4 (accesat în data de 2.12.2014)
19
***, http://www.tarom.ro/ (accesat în data de 2.12.2014)
20
***,
http://www.emirates.com/english/destinations_offers/timetables/flightscheduleresults.aspx?schedule=S&itinerar
y=O&DepStn=DXB&ArrStn=CNS&FromDate=141204&ToDate=141204&searchType=Schedule&h=a1e87b6
81fd2d15a79a4ffb02aa1d2c3d88d338 (accesat în data de 2.12.2014)
8
 Figura 3. Marea Barieră de Corali

Sursa: http://whc.unesco.org/pg.cfm?cid=31&l=en&id_site=154&gallery=1&&maxrows=18

Muntele Athos
Muntele Athos este un centru spiritual ortodox din Grecia. Acesta s-a bucurat de un
statut de autonomie din vremuri bizantine. Muntele Sfânt, așa cum mai este numit, cuprinde
aproximativ 20 de mănăstiri locuite de aproximativ 1400 de călugări21. Localizarea
influențează numărul turiștilor, altitudinea muntelui de 2033 m făcându-l ușor inaccesibil, la
fel și accesul interzis femeilor și copiilor.
Muntele a fost inclus în lista patrimoniului UNESCO în anul 1988, îndeplinind șase
criterii de selecție.
Primul criteriu este I (capodoperă a geniului uman artistic)22, îndeplinit deoarece
transformarea unui munte într-un loc sacru a făcut din Muntele Athos o creație artistică unică,
combinând frumusețea naturală a peisajului cu formele extinse ale creației arhitecturale.
Cel de-al doilea criteriu este II (expunerea unor importante schimburi reciproce de
valori umane, pe o durată de timp sau într-o zonă culturală a lumii, în dezvoltarea arhitecturii
și tehnologiei, artei monumentale, planului unui oraș sau designul unui peisaj). Astfel,
Muntele Sfânt a exercitat o influență de durată în lumea ortodoxă, al cărei centru spiritual
este, în dezvoltarea arhitecturii religioase și picturii monumentale.
Al treilea criteriu este IV (exemplu remarcabil al unui tip de clădire, ansamblu sau
peisaj arhitectural sau tehnologic care ilustrează o etapă semnificativă în istoria omenirii),

21
***, http://whc.unesco.org/en/list/454/ (accesat în data de 2.12.2014)
22
***, http://whc.unesco.org/en/criteria/ (accesat în data de 2.12.2014)
9
pentru că mănăstirile de la Athos prezintă așezarea tipică a stabilimentelor monahale
ortodoxe. Organizate strict după principii care datează din secolul X sunt zonele destinate
activităților comune (săli de mese, chilii, spitale, biblioteci), cele destinate doar pentru
scopuri liturgice (capele, fântâni) și structurile de apărare (arsenale, turnuri fortificate).
Cel de-al patrulea criteriu este V (exemplu remarcabil de așezare umană tradițională,
folosire a pământului sau a mării care este reprezentativ unei culturi sau interacțiuni umane
cu mediul, în special când a devenit vulnerabil sub impactul schimbării ireversibile). Astfel,
idealul monahal al Muntelui Athos a păstrat habitate umane tradiționale, reprezentative
culturilor agrare ale Mediteranei și care au devenit vulnerabile sub impactul schimbării în
cultura contemporană.
Al cincilea criteriu este VI (direct sau tangibil asociat cu evenimente sau tradiții vii,
idei sau credințe, cu lucrări artistice sau literare de o semnificație universală remarcabilă).
Astfel, fiind un centru spiritual ortodox din secolul X, Muntele Sfânt a devenit principalul
cămin spiritual al Bisericii Ortodoxe în 1054.
Al șaselea criteriu este VII (fenomen natural superlativ sau zone cu o frumusețe
naturală excepțională și importanță estetică). Astfel, interacțiunea armonioasă a practicilor
agricole și forestiere tradițioanale este legată de observarea riguroasă a regulilor monahale pe
parcursul secolelor, care a condus la excelenta păstrare a pădurilor mediteraneene și a florei
asociate Muntelui Athos.
În mitologia greacă antică se spunea că peninsula Chalkidi, pe care se află Muntele
Sfânt, este o piatră aruncată spre Poseidon, zeul mării, de către uriașul Athos. Pentru creștini
a fost Grădina Maicii Domnului, darul neprețuit dăruit de către Iisus Hristos mamei sale. Data
precisă a primei așezări creștine pe Muntele Athos este necunoscută. Totuși, mutarea
monahală a început să se intensifice în anul 963.
În anul 972 a fost încheiat primul Typikon (acord) între Împăratul Jean Tsimitzes și
călugării de la Muntele Athos. A furnizat baza statutului excepțional de care încă se bucură
Muntele Sfânt și astăzi. În 1977, atunci când Grecia a devenit membră a Comunității
Economice Europene, statele semnatare au recunoscut specificația zonei Athos cu auto-
guvernare și a statutului său special. Zona este locuită exclusiv de către bărbați, majoritatea
dintre ei fiind călugări care locuiesc în așezări cenobitice, pustnici sau frați rătăcitori.
Acordul admis de către Împăratul Constantin al IX-lea Monomahul în 1046 și semnat
de către peste 100 de conducători ai comunităților religioase, a interzis femeilor și mai
general al ,,persoanelor cu fața fină” accesul în zona montană. Din România se poate ajunge
cu avionul de la Aeroportul Internațional Henri Coandă București până la Aeroportul

10
Thessaloniki (Grecia)23 24 25. După aceea, de la Autogara KTEL26 se poate lua autobuzul către
Ouranoupoli, cel mai apropiat oraș de Muntele Athos27. Însă pentru a intra la Muntele Sfânt
trebuie să ai aprobarea Biroului Muntelui Athos, între Grecia și Munte existând graniță.

Figura 4. Muntele Athos

Sursa: http://whc.unesco.org/pg.cfm?cid=31&l=en&id_site=454&gallery=1&&maxrows=30
Veneția și laguna sa
Veneția este un oraș din nordul Italiei. A fost fondat în secolul V și a devenit o
importantă putere maritimă în secolul X. Întregul oraș este o extraordinară capodoperă
arhitecturală, în care până și cea mai mică clădire conține lucrări ale unora dintre cei mai mari
artiști ai lumii cum ar fi Giorgione, Tițian, Tintoretto, Veronese și alții28.
Orașul a intrat în patrimoniul UNESCO în anul 1987, îndeplinind șase criterii.
Primul criteriu este I (capodoperă a geniului uman artistic). Astfel, orașul se întinde
pe mai mult de 118 insule mici și pare că plutește pe apele lagunei. De asemenea, deține una
dintre cele mai colecții de capodopere din lume: de la Catedrala de la Torcello până la
Basilica Santa Maria della Salute.

23
***,
https://www.google.ro/maps/place/Mount+Athos/@40.6005181,23.193961,11z/data=!4m2!3m1!1s0x14af48a16
18f3659:0x1f88afbc784c7f11 (accesat în data de 2.12.2014)
24
***, http://www.bucharestairports.ro/ro/program-zboruri/plecari&page=3 (accesat în data de 2.12.2014)
25
***, http://www.tarom.ro/ (accesat în data de 2.12.2014)
26
***, http://www.ktel.org/index.php?pathID=1_2767 (accesat în data de 2.12.2014)
27
***, http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=2986 (accesat în data de 2.12.2014)
28
***, http://whc.unesco.org/en/list/394 (accesat în data de 2.12.2014)
11
 Cel de-al doilea criteriu este II (expunerea unor importante schimburi reciproce de
valori umane, pe o durată de timp sau într-o zonă culturală a lumii, în dezvoltarea arhitecturii
și tehnologiei, artei monumentale, planului unui oraș sau designul unui peisaj). Astfel,
influența Veneției asupra dezvoltării arhitecturii și artei monumentale este considerabilă:
coasta Dalmației, Asia Mică, Egipt, insulele Mării Ionice, Pelopones, Creta și Cipru.
Al treilea criteriu este III (dă naștere unei mărturii unice sau cel puțin excepționale
unei tradiții culturale sau unei civilizații care există sau care a dispărut) 29. Astfel, cu
neobișnuitul unui peisaj arhitectural care încă respiră viață, Veneția dă naștere mărturiilor
către ea însăși.
Cel de-al patrulea criteriu este IV (exemplu remarcabil al unui tip de clădire,
ansamblu sau peisaj arhitectural sau tehnologic care ilustrează o etapă semnificativă în istoria
omenirii). Astfel, Veneția posedă o incomparabilă serie de construcții arhitecturale ilustrând
splendoarea Republicii Venețiene. De la mari momumente cum ar fi Piața San Marco și
Piazzetta (Catedrala San Marco, Palatul Dogilor, Biblioteca Națională Marciana, Muzeul
Correr) până la reședințele mai modeste, Veneția prezintă o tipologie completă a arhitecturii
medievale.
Al cincilea criteriu este V (exemplu remarcabil de așezare umană tradițională, folosire
a pământului sau a mării care este reprezentativ unei culturi sau interacțiuni umane cu
mediul, în special când a devenit vulnerabil sub impactul schimbării ireversibile). Astfel, în
zona mediteraneană, laguna Veneției reprezintă un exemplu remarcabil de habitat semi-
lacustru, care a devenit vulnerabil ca rezultat al schimbărilor naturale și climatice
ireversibile.
Cel de-al șaselea criteriu este VI (direct sau tangibil asociat cu evenimente sau tradiții
vii, idei sau credințe, cu lucrări artistice sau literare de o semnificație universală remarcabilă).
Astfel, Veneția simbolizează încercarea victorioasă a oamenilor împotriva elementelor,
reușind să stăpânească un mediu natural ostil.
În această lagună, natura și istoria au fost în legătură strânsă încă din secolul V, când
populația venețiană, pentru a scăpa de raidurile barbare, s-au refugiat pe insulele nisipoase
Tocello, Iesolo și Malamocco. Aceste stabilimente temporare au devenit încet permanente și
refugiații inițiali, agricultori și pescari, au devenit o putere maritimă. Mica insulă Rialto a fost
aleasă ca sediu al noului oraș.
În inima lagunei, Veneția a fost una dintre cele mai mărețe capitale din Evul Mediu.
Când un grup de insule minuscule au fost consolidate și unite într-una, nimic nu a mai rămas

29
***, http://whc.unesco.org/en/criteria/ (accesat în data de 2.12.2014)
12
din tipologia primitivă, apărând canalele, cum ar fi Canalul Giudecca, Canalul San Marco și
Marele Canal și o rețea de mici ,,rii”, care sunt arterele veritabile ale unui oraș pe apă.
În acest spațiu ireal, unde nu există conceptul de pâmănt solid, capodopere ale unuia
dintre cele mai extraordinare muzee arhitecturale de pe Pământ au fost acumulate în peste
1000 de ani. Din România se poate ajunge cu avionul de la Aeroportul Internațional Henri
Coandă București până la Aeroportul Linate (Milano - Italia)30 31 32. După aceea se poate lua
un tren din Milano până în Veneția33 sau direct, până în Aeroportul Marco Polo.

Figura 5. Veneția

Sursa: Cantaragiu Gabriela-Claudia

30
***,
https://www.google.ro/maps/place/Italy/@45.5354052,11.3376489,8z/data=!4m2!3m1!1s0x12d4fe82448dd203:
0xe22cf55c24635e6f (accesat în data de 2.12.2014)
31
***, http://www.bucharestairports.ro/ro/program-zboruri/plecari&page=4 (accesat în data de 2.12.2014)
32
***, http://www.tarom.ro/ (accesat în data de 2.12.2014)
33
***, http://www.raileurope-world.com/train-tickets/journey-insights/article/milan-venice (accesat în data de
2.12.2014)
13
 Concluzii

Pentru a concluziona, am decis să realizăm analiza SWOT, urmând să analizăm

punctele tari, slabe, oportunitățile, dar și amenințările ce stau la baza celor trei obiective.
În ceea ce privește Marea Barieră de Corali, am identificat ca puncte tari: speciile de
animale, aici întâlnim diverse animale, chiar și pe cale de dispariție, este un loc exotic, unde
poți petrece o vacanță relaxantă, un loc cu o frumusețe remarcabilă, întins pe o suprafață
destul de mare și cu o diversitate a florei și faunei rar întâlnită.
Ca puncte slabe, am identificat localizarea, la acest obiectiv neputându-se ajunge prea
ușor deoarece se află în Australia, pe un alt continent. Deși tranportul se efectuează doar cu
avionul, orele de zbor și escalele pot reprezenta un punct slab, atunci când alegi o destinație.
Oportunitățile pe care le are acest obiectiv sunt reprezentate de apartenența acestuia la
patrimoniul UNESCO, prin prisma acestui fapt, obiectivului i se acordă o atenție deosebită.
Alte oportunități țin de protejarea mediului, dezvoltarea durabilă, creșterea patrimoniului,
păstrarea florei și faunei etc.
Poluarea, lipsa fondurilor, recifii de corali din alte zone, unele specii cale de dispariție
pot reprezenta amenințări pentru acest obiectiv.
Pentru cel de-al doilea obiectiv, Muntele Athos, am identificat punctele tari și anume:
localizarea, în Europa, aproape de noi, populația suficient de numeroasă, cu posibilități de
creștere, vechimea de peste 1000 de ani, deci, o istorie bogată, numeroase edificii religioase,
cazarea pe timpul pelerinajului, arhitectura care a inspirat construcția altor clădiri, este centrul
Bisericii Ortodoxe, având un statut special, acesta fiind considerat “Muntele Sfânt” și
“Grădina Maicii Domnului”.
Punctele slabe sunt reprezentate de interzicerea femeilor și copiilor, publicul fiind
unul restrâns, accesul cu permisiune și viză îl face inaccesibil, la fel și localizarea, în munți.
Oportunități: protejare, prin apartenența la patrimoniul UNESCO.
Amenințări: modernismul actual.
Pentru Veneția am stabilit ca puncte tari următoarele: experiența, notorietatea, tradiția,
importanța istorică, arhitectura deosebită, numeroasele căi de transport, monumentele
istorice, biserici, palate și alte edificii civile, evenimente cunoscute, numeroase terase și
magazine moderne, ce se bucură de popularitate.
Inundațiile, canalele, podurile, locurile strâmte, clădirile la marginea lagunei,
transportul-nu poți circula cu autoturismul în orice zonă, ci cu vaporașe sau gondole, dar și
anotimpul, este de preferat să vizitezi vara, reprezintă pentru Veneția puncte slabe.

14
 Protejarea și apartenența la patrimoniul UNESCO, expertize și reabilitări la clădirile
vechi, protejarea mediului, reprezintă oportunități pentru Veneția, iar migrarea populației,
pierderea nivelului de civilizație, poluarea- amenințări.
În concluzie, Marea Barieră de Corali, Muntele Athos și Veneția sunt trei obiective
ce-și merită locul în lista patrimoniului UNESCO deoarece sunt locuri remarcabile, cu o
istorie vastă, din care ai ce învăța, unde întâlnești peisaje superbe, monumente istorice și alte
atracții fascinante, deci, destinații ce merită vizitate.

15
 Bibliografie

1. ***, http://whc.unesco.org/en/list/154/ (accesat la data de 2.12.2014)

2. ***, http://www.eturia.ro/turism/australia/marea-bariera-de-corali (accesat la data de
2.12.2014)
3. ***, http://ro.wikipedia.org/wiki/Australia (accesat la data de 2.12.2014)
4. ***,
http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_func%C8%9Bie_de_
PIB#cite_note-3 (accesat la data de 2.12.2014)
5. ***,
http://dtxtq4w60xqpw.cloudfront.net/sites/all/files/pdf/unwto_highlights14_en_hr_0.pdf
(accesat la data de 2.12.2014)
6. **, http://unstats.un.org/unsd/geoinfo/ungegn/docs/23-gegn/wp/gegn23wp48.pdf (accesat
la data de 2.12.2014)
7. ***, http://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia#cite_note-5 (accesat la data de 2.12.2014)
8. ***, http://www.statistics.gr/portal/page/portal/ESYE/PAGE-
themes?p_param=A0702&r_param=SEL12&y_param=2011_00&mytabs=0 (accesat la data
de 2.12.2014)
9. ***, http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia (accesat la data de 2.12.2014)
10. ***, http://www.raileurope-world.com/train-tickets/journey-insights/article/milan-venice
(accesat în data de 2.12.2014)
11. ***, http://whc.unesco.org/en/criteria/ (accesat în data de 2.12.2014)
12. ***, http://animals.nationalgeographic.com/animals/reptiles/green-turtle/ (accesat în data
de 2.12.2014)
13. ***, http://animals.nationalgeographic.com/animals/reptiles/loggerhead-sea-turtle/
(accesat în data de 2.12.2014)
14. ***, https://www.google.com.au/maps/place/Australia/@-
26.4390742,133.2813229,4z/data=!3m1!4b1!4m2!3m1!1s0x2b2bfd076787c5df:0x538267a1
955b1352 (accesat în data de 2.12.2014)
15. ***, http://www.bucharestairports.ro/ro/program-zboruri/plecari&page=4 (accesat în data
de 2.12.2014)
16. ***, http://www.tarom.ro/ (accesat în data de 2.12.2014)
17. ***,
http://www.emirates.com/english/destinations_offers/timetables/flightscheduleresults.aspx?sc

16
hedule=S&itinerary=O&DepStn=DXB&ArrStn=CNS&FromDate=141204&ToDate=141204
&searchType=Schedule&h=a1e87b681fd2d15a79a4ffb02aa1d2c3d88d338 (accesat în data
de 2.12.2014)
18. ***,
http://whc.unesco.org/pg.cfm?cid=31&l=en&id_site=154&gallery=1&&maxrows=18
(accesat la data de 2.12.2014)
19. ***,
http://whc.unesco.org/pg.cfm?cid=31&l=en&id_site=454&gallery=1&&maxrows=30
(accesat la data de 2.12.2014)
20. ***, http://whc.unesco.org/en/list/454/ (accesat în data de 2.12.2014)
21. ***,
https://www.google.ro/maps/place/Mount+Athos/@40.6005181,23.193961,11z/data=!4m2!3
m1!1s0x14af48a1618f3659:0x1f88afbc784c7f11 (accesat în data de 2.12.2014)
22. ***, http://www.bucharestairports.ro/ro/program-zboruri/plecari&page=3 (accesat în data
de 2.12.2014)
23.***, http://www.tarom.ro/ (accesat în data de 2.12.2014)
24. ***, http://www.ktel.org/index.php?pathID=1_2767 (accesat în data de 2.12.2014)
25. ***, http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=2986 (accesat în data de
2.12.2014)
26. ***, http://whc.unesco.org/en/list/394 (accesat în data de 2.12.2014)
27. ***, http://whc.unesco.org/en/criteria/ (accesat în data de 2.12.2014)
28. ***,
https://www.google.ro/maps/place/Italy/@45.5354052,11.3376489,8z/data=!4m2!3m1!1s0x1
2d4fe82448dd203:0xe22cf55c24635e6f (accesat în data de 2.12.2014)
29. ***, http://www.bucharestairports.ro/ro/program-zboruri/plecari&page=4 (accesat în data
de 2.12.2014)

17