2 Dizertatie

Cuprins
Introducere Capitolul I. Interpretarea conceptual a implicaiilor dezvoltrii durabile pentru turism 1.1. Dezvoltarea durabil de la concept la actiune 1.2.Turismul durabil si sectorul ecoturistic 1.3.Turismul rural si agroturismul
Capitolul II. Strategia de dezvoltare a zonei turistice Suceava 2.1. Baza material a turismului n judeul Suceava 2.2. Resurse de dezvoltare a turismului 2.3. Forme de turism ce pot fi practicate pe teritoriul judeului Suceava 2.4. Analiza SWOT a turismului din judeul Suceava 2.5. Scopul i obiectivele strategiei de dezvoltare i promovare a turismului n judeul Suceava
Capitolul III. Fundamentarea studiului de fezabilitate privind infiintarea pensiunii turistice Bucovina Aurie in Judetul Suceava 3.1. Date generale 3.1.1. Denumirea investiiei si amplasamentul acesteia (judetul, localitatea, strada, numarul, descrierea, amplasamentului) 3.1.2.Scopul si grupurile tinta ale proiectului 3.1.3. Oportunitatile oferite de zona in care se va face investitia 3.1.4.Descrierea functional si tehnologica 3.2. Date tehnice ale lucrarii 3.2.1. Suprafata si valoarea juridica ale terenului care urmeaza sa fie ocupat de lucrare 3. 2.2. Caracteristicile geotehnice ale terenului din amplasament 3.2.3. Caracteristicile principale ale constructiilor 3.2.4. Structura constructiva 1 Bucuresti 2012
3.2.5. Principalele utilaje de dotare a constructiilor ( cazane de abur sau apa fierbinte, hidrofoare, ascensoare) 3.2.6. Lista de achizitii si sursele de aprovizionare pentru activele ce fac obiectul proiectului 3.2.7. Utilitati 3.3. Date privind forta de munca ocupata dupa realizarea investitiei 3.3.1. Total personal 3.4. Principali indicatori tehnico economici ai investitiei 3.4.1. Valoarea totala 3.4.2 Durata de realizare 3.4.3. Esalonarea investitiei 3.4.4. Capacitati de productie rezultate ca urmare a investitiei ( in unitati fizice): 9 camere cu doua locuri fiecare. 3.5. Finantarea investitiei 3.6. Avize si acorduri 3.7.Piata de desfacere 3.8. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri 3.9.Strategia de marketing
Concluzii Bibliogragfie
2 Bucuresti 2012
Introducere
Turismul naional i cel internaional constituie, n perspectiva abordrii prezente, o ans real n relansarea durabil a creterii economice, a dezvoltrii economiei de pia n Romnia i de realizare a programului integrrii n Uniunea European. Marketingul promoional i turistic internaional, privatizarea, dezvoltarea sectorului de servicii ca o component de baz a economiei de pia, alctuiesc nucleul lucrrii n jurul cruia se es capitole referitoare la evoluia, strategiile i tehnicile specifice de aderare. Ca o consecin a restructurrii turismului nostru intern i internaional, opiunea integrrii n Uniunea European reprezinta singura posibilitate viabil pentru cunoaterea mai bun a potenialului turistic romnesc i includerea lui n circuitul internaional. Turismul, ca fenomen care s-a impus pregnant n euro-piaa vestic este una dintre componentele majore ale vieii economice i sociale ce focalizeaz interesul unui numr tot mai mare de ri incluznd mai ales, n urma atentatelor de la 11 septembrie 2001, rile Europei Centrale i de Est. Ca cea mai vizitat destinaie de pe Glob, Europa a nregistrat n ultimii ani 62,92% din totalul vnzrilor de pe piaa de turism mondial. Numai n anul 1995 n rile Uniunii Europene s-au realizat 41% din totalul ncasrilor turistice internaionale. Astfel, n a doua jumtate a deceniului trecut, balana turistic de pli a rilor din Uniunea European avea un excedent de 1,12 milioane euro, iar pe locul III n ierarhia de servicii din aceste ri l-a constituit exportul turistic. Dup 1990, ara noastr a nceput s sprijine activ i s ncurajeze cooperarea cu alte ri sau regiuni din Europa, avnd n vedere c prin poziia geopolitic favorabil i prin potenialul turistic, morfologic i antropic bogat, locul Romniei este n rndul rilor Uniunii Europene. Astfel se pot aminti relaiile cu rile riverane Marii Negre, cooperarea din zona vestic a Romniei cu Serbia i Ungaria, proiectele de cooperare dunrean precum i alte forme de conlucrare subregional sau regional. n acest scop, n cooperare sau nu, Romnia i continu eforturile de mbuntire a bazei tehnico-materiale a turismului care nc nu se ridic la valoarea potenialului turistic romnesc i se ncearc o ct mai bun adaptare a ofertei turistice interne la 3 Bucuresti 2012
standardele internaionale, cci creterea competitivitii ofertei turistice se bazeaz pe dezvoltarea i modernizarea produsului turistic. Amenajarea turistic i teritorial adecvat devine i n acest caz o condiie sine qua non de integrare european a rii.
Obiectul lucrrii de dizertaie l reprezint tratarea pe scurt a ce nseamn dezvoltarea unui turism durabil pentru Romania in Capitolul I. In Capitolul II am prezentat strategia de dezvoltare din zona turistic a judetului Suceava (Bucovina) unde am expus pe larg baza material a turismului n judeul Suceava,
resurse de dezvoltare a turismului, forme de turism ce pot fi practicate pe teritoriul judeului Suceava, analiza SWOT a turismului din judeul Suceava cat si scopul si obiectivele strategiei de dezvoltare i promovare a turismului n judeul Suceava.
Capitolul III al lucrarii este reprezentat de studiu de fezabilitate privind infiintarea pensiunii turistice Bucovina Aurie in judetul Suceava.
Capitolul I. Interpretarea conceptual a implicaiilor dezvoltrii durabile pentru turism

1.1. Dezvoltarea durabil de la concept la actiune Conceptul de dezvoltare durabil desemneaz totalitatea formelor i metodelor de dezvoltare socio-economic, al cror fundament l reprezint n primul rnd asigurarea unui echilibru ntre aceste sisteme socio-economice i elementele capitalului natural. Cea mai cunoscut definiie a dezvoltrii durabile este cu siguran cea dat de Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare (WCED) n raportul "Viitorul nostru comun",cunoscut i sub numele de Raportul Brundtland : "dezvoltarea durabil este dezvoltarea care urmrete satisfacerea nevoile prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi".1 Dezvoltarea durabil urmarete i ncearc s gseasc un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor n orice situaie n care se regsete un raport de tipul om/mediu,
www.wikipedia.ro
4 Bucuresti 2012
fie ca e vorba de mediu nconjurtor, economic sau social.2 Dei iniial dezvoltarea durabil s-a vrut a fi o soluie la criza ecologic determinat de intensa exploatare industriala a resurselor i degradarea continu a mediului i cauta n primul rnd prezervarea calitii mediului nconjurtor, n prezent conceptul s-a extins asupra calitii vieii n complexitatea sa, i sub aspect economic i social. Obiect al dezvoltrii durabile este acum i preocuparea pentru dreptate i echitate ntre state, nu numai ntre generaii. Conceptul a fost legat iniial de problemele de mediu i de criza resurselor naturale, n special a celor legate de energie de acum 30 de ani. Termenul nsui este foarte tnr i s-a impus n vara lui 1992,dup Conferina privind mediul i dezvoltarea, organizat de Naiunile Unite la Rio de Janeiro. Durabilitatea pleac de la ideea c activitile umane sunt dependente de mediul nconjurtor i de resurse. Sntatea, sigurana social i stabilitatea economic a societii sunt eseniale n definirea calitii vieii. Discuiile de la care s-a ajuns la dezvoltarea durabil au pornit la nceputul anilor 70. n 1972, Conferina privind Mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima dat n mod serios problema deteriorrii mediului nconjurtor n urma activitilor umane, ceea ce pune n pericol nsui viitorul omenirii. n 1983, i ncepe activitatea Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare (WCED), condus de Gro Bruntland, dup o rezoluie adoptat de Adunarea General a Naiunilor Unite. Doi ani mai trziu (n 1985), este descoperit gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii i, prin Convenia de la Viena se ncearc gsirea unor soluii pentru reducerea consumului de substane care duneaz stratului protector de ozon care nconjoar planeta. n 1986, la un an dup catastrofa de la Cernobl, apare aanumitul Raport Brundtland, al WCED, cu titlul Viitorul nostru comun care d i cea mai citat definiie a dezvoltrii durabile (sustainable development).Dezvoltarea durabil este cea care urmrete nevoile prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface nevoile lor.
Mitrache S., Manole V., Stoian M., Bran Florina, Istrate I. Agroturism i turism rural, Fax Press, Bucureti, 2006
5 Bucuresti 2012
Totodat, Raportul admitea c dezvoltarea economic nu poate fi oprit, dar c strategiile trebuie schimbate astfel nct s se potriveasc cu limitete ecologice oferite de mediul nconjurtor i de resursele planetei. n finalul raportului, comisia susinea necesitatea organizrii unei conferine internaionale asupra dezvoltrii durabile. Astfel, n 1992, are loc la Rio de Janeiro Summit-ul Pamntului, la care au participat reprezentani din aproximativ 170 de state. n urma ntlnirii, au fost adoptate mai multe convenii, referitoare la schimbrile de clim (reducerea emisiilor de metan i dioxid de carbon), diversitatea biologic (conservarea speciilor) i stoparea defririlor masive. De asemenea, s-a stabilit un plan de susinere a dezvoltrii durabile, Agenda 21.3
1.2.Turismul durabil si sectorul ecoturistic Odat cu intrarea n mileniul trei, devenim tot mai contieni de complexitatea, fragilitatea i valoarea inestimabil a planetei noastre. n acelai timp, turismul tinde s devin o expresie tot mai popular a acestei contiine. Datorit evoluiei transporturilor i tehnologiei informaiei, tot mai multe zone ndeprtate au devenit accesibile, fapt ce a contribuit la o ascensiune rapid a turismului n arii naturale. Drept urmare este tot mai evident c dezvoltarea turismului n arii naturale sensibile, n absena unui management corespunztor, poate prezenta o ameninare pentru integritatea ecosistemelor i a comunitilor locale. Un numr tot mai mare de vizitatori n zone fragile din punct de vedere ecologic poate duce la o degradare puternic a mediului. De asemenea, comunitile locale i cultura indigen pot fi influenate negativ de afluxul crescut de vizitatori strini cu un stil de via modern. n plus, schimbrile climatice, instabilitatea economic i condiiile politico-sociale pot face din turism o afacere riscant, mai ales n zonele puternic dependente de aceast activitate economic.4 Constatm c ascensiunea turismului creeaz numeroase oportuniti att pentru conservare ct i pentru bunstarea comunitilor locale. Ca rspuns la interesul crescut pentru cunoaterea naturii, dar i la semnalele de alarm venite din cele mai ndeprtate coluri ale lumii, s-a conturat treptat
3
Mitrache S., Manole V., Stoian M., Bran Florina, Istrate I. Agroturism i turism rural, Fax Press, Bucureti, 2006 4 www.wikipedia.ro
6 Bucuresti 2012
o nou etic a cltoriei numit ecoturism. Ecoturismul poate furniza veniturile att de necesare pentru protejarea parcurilor naionale i a altor arii naturale, venituri care nu ar putea fi obinute din alte surse. De asemenea, ecoturismul poate constitui o alternativ viabil de dezvoltare economic pentru comunitile cu puine activiti generatoare de venit. Mai mult, ecoturismul poate spori nivelul de educaie i contiin al turitilor, transformndu-i n susintori entuziati ai conservrii mediului natural i cultural. Una dintre primele defintii ale ecotursimului ntlnite n literatura de specialitate este cea dat n anul 1988, n cadrul Programului din Belize initiat de Rio Bravo Conservation & Management Area: ecoturismul este o form de turism cu impact sczut asupra mediului, bazat pe aprecierea acestuia si unde se depune un efort constient n vederea reinvestirii unei prti adecvate din venituri pentru conservarea resurselor pe care se bazeaz. Este o form de turism durabil si care asigur beneficii populatiei locale. Societatea International de Ecoturism a elaborat n 1991 o definitie mai succint: cltoria responsabil n arii naturale, care conserv mediul si sustine bunstarea populatiei. n 1996, Uniunea Mondial pentru Conservarea Naturii formuleaz propria definitie astfel: Ecoturismul este cltoria responsabil fat de mediu n zone naturale relativ nealterate, cu scopul aprecierii naturii (si a oricror atractii culturale trecute si prezente), care promoveaz conservarea, are un impact negativ sczut si asigur o implicare socio-economic activ si aductoare de beneficii pentru populatia local. Definitia ecoturismului adoptat si promovat de Asociatia de Ecoturism din Romnia: Ecoturismul este o form de turism n care principala motivatie a turistului este observarea si aprecierea naturii si a traditiilor locale direct legate de natur. Ecoturismul trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii: conservarea si protectia naturii; folosirea resurselor umane locale; caracter educational, respect pentru natur prin constientizarea turistilor si a comunittilor locale; impact negativ minim asupra mediului natural, cultural si social. Punctul de vedere al specialitilor Academiei de Studii Economice din Bucureti membri ai Centrului Academic de Cercetari n Turism Servicii, vis a vis de aceasta form de turism este: Ecoturismul este o form de turism desfurat n arii naturale, al crui scop l reprezint cunoaterea i aprecierea naturii i culturii locale, care presupune 7 Bucuresti 2012
msuri de conservare i asigur o implicare activ, generatoare de beneficii pentru populaia local.5
1.3.Turismul rural si agroturismul Turismul rural si agroturismul sunt doua concepte diferite, desi unii autori considera ca sunt identice. Aceste concepte se identifica pna la un anumit nivel, dupa care se diferentiaza. Turismul rural are o arie de cuprindere mai mare, incluznd si agroturismul. Dar, spre deosebire de turismul rural, agroturismul trebuie sa respecte o serie de criterii legate de consumatori, precum: sederea n gospodaria taraneasca, consumul produselor agricole obtinute n respectiva gospodarie, participarea, n limita posibilitatilor, la diferite activitati din gospodarie. Din definitiile turismului rural si agroturismului, ce vor fi prezentate n continuare, se va putea identifica principalele diferente dintre aceste doua concepte. "Turismul rural reprezinta forma de turism concentrata pe destinatii n spatiul rural, dispunnd de o structura functionala de cazare si de alte servicii eterogene. Definirea turismului, n sens larg, a determinat aparitia unor opinii diferite cu privire la continutul si caracteristicile acestuia. O alta definitie a fost data de Organizatia Mondiala a Turismului. Acesta defineste turismul rural ca fiind "o forma a turismului care include orice activitate turistica organizata si condusa n spatiul rural de catre populatia locala, valorificnd resursele turistice locale (naturale, cultural-istorice, umane), precum si dotarile, structurile turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice. "Agroturismul reprezinta forma de turism, practicata n mediul rural, bazata pe asigurarea, n cadrul gospodariei taranesti, a serviciilor de: cazare, masa, agrement si altele. Prin agroturism se valorifica, astfel, n mod superior, resursele naturale si antropice ale zonei, contribuind la ridicarea nivelului de trai al populatiei rurale. Spre deosebire de turismul rural, agroturismul presupune: cazarea n gospodaria taraneasca (pensiune, etc.);consumarea de produse agricole din gospodaria respectiva; participarea ntr-o masura mai mare sau mai mica, la activitatile agricole specifice."
5
Puiu Nistoreanu & colectiv Ecoturism i turism rural, Editura ASE, Bucureti, 2003, (pg.76)
8 Bucuresti 2012
n ceea ce priveste produsul turistic rural, acesta consta n a oferi turistilor servicii, precum: cazare, cazare si mic dejun, demipensiune (cazare, mic dejun si prnz sau cina), pensiune completa (cazare si toate mesele incluse). La acestea se mai adauga excursii, transport, tratament balnear, participarea la diverse festivaluri si sarbatori traditionale. Acest produs este alcatuit din: componente de baza, care cuprind cazare , alimentatie si transport; si componente auxiliare, care cuprind agrement, tratament balnear, activitati sportive, etc.. Alegerea unei destinatii turistice nu este deloc usoara, datorita existentei multitudinilor de oferte, a unor nevoi si preferinte diverse. Un rol important n alegerea destinatiei turistice o au urmatoarele elemente: factori naturali: asezare geografica, relieful, hidrografia, vegetatia, fauna si clima; factori culturali: limba, folclor, politica, religie, arta, stiinta; elementul uman: mentalitatea si ospitalitatea reflectate n atitudinea populatiei locale, a prestatorilor fata de turisti; infrastructura generala: telecomunicatii, mijloace de transport, aprovizionare cu apa, sisteme de canalizare, structura si aspectul satelor, etc; facilitati turistice: transporturile turistice, mijloacele de cazare, de alimentatie, activitati sportive, distractii, posibilitati de informare etc. Dupa cum am amintit, pe lnga notiunea de turism rural apare si notiunea de agroturism. Agroturismul a aparut din dorinta de a creste veniturile gospodariilor rurale, prin valorificarea potentialului economic al acestora. Pentru a caracteriza agroturismul pe segmente specializate, se formuleaza o multime de definitii derivate. Din punct de vedere a spatiului de cazare, al asigurarii bazei materiale, agroturismul poate fi definit ca o activitate capabila sa valorifice excedentul de cazare existent n gospodaria taraneasca, pregatit si amenajat special pentru primirea de oaspeti, care poate deveni o oferta ferma pentru dezvoltarea turismului.6 Din punct de vedere al activitatilor care graviteaza n jurul gospodariei taranesti, agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri si servicii oferite de gospodaria taraneasca, spre consumul persoanelor care, pe o perioada determinata de
Mitrache S., Manole V., Stoian M., Bran Florina, Istrate I. Agroturism i turism rural, Fax Press, Bucureti, 2006
9 Bucuresti 2012
timp, vin n mediul rural pentru relaxare, odihna si agrement, cure terapeutice, tranzactii sau afaceri, pentru satisfacerea unui hobby, initiere n arta mestesugurilor traditionale, pentru studii si documentare, precum si alte multe alte activitati. Produsele agroturistice oferite turistilor sunt foarte diversificate si pot crea multe facilitati: posibilitatea pregatirii mesei de catre turisti din produse proaspete, obtinute n gospodaria rurala; posibilitatea oferita turistilor de a participa sau de a asista la o serie de obiceiuri traditionale din gospodarie, localitate sau zona, precum: nunti, spectacole folclorice, trguri satesti, hore, sezatori, etc.. Fie ca este vorba de turism rural sau de agroturism, continutul activitatii se circumscrie coordonatelor: spatiul rural - cu aspecte referitoare la asezare din punct de vedere al marimii, densitatii populatiei, structurii sociale, modului de utilizare a terenului, dar si la mijloacele de gazduire: tip, confort, pozitie. locuitori - populatia pastratoare a unor traditii, obiceiuri, dar si detinatoare a terenurilor, a echipamentelor de gazduire si chiar ofertant de servicii. produse - pe de o parte, produse agroalimentare consumate de turisti cu prilejul sederii n gospodaria taraneasca si, pe de alta parte, produse turistice - atractii ce motiveaza deplasarea turistilor. Dintre structurile de primire ale turismului rural, care se dezvolta n spatiul rural fac parte: pensiuni turistice rurale, moteluri, campinguri, tabere scolare, tabere de creatie artistica, sate de vacanta, tabere pentru activitati ecologice si alte forme organizatorice create n scopul dezvoltarii turismului rural. Pensiunea turistica rurala este o unitate cu activitate hoteliera, cu capacitate de pna la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri, functionnd ntr-o cladire independenta sau n locuinta unui cetatean (spatiu familial), care n spatii special amenajate, asigura cazarea turistilor, precum si pregatirea si servirea mesei la preturi moderate.
10 Bucuresti 2012
Capitolul II. Strategia de dezvoltare a zonei turistice Suceava

Zona Suceava sau nordul Moldovei sau Bucovina deine valori culturale dintre cele mai vestite pe plan cultural: bisericile cu fresce exterioare. Acest col de nord-est al rii formeaz o zon de interes special care mbin caliti culturale i peisagistice ce trebuie protejate. Sub aspect turistic, zona nordului Moldovei poate atrage un numr mare de turiti strini i romni, dar poate conduce i la supraaglomerare i deteriorri ireparabile ale monumentelor i mediului. Strategia de dezvoltare turistic trebuie s urmreasc meninerea unui numr de turiti n limitele sociale i de mediu permise, crearea unor circuite atractive care s vizeze toat zona, o promovare adecvat a zonei.7 Produsul turistic trebuie s se adreseze att turitilor interesai de cultur, ct i celor care studiaz cultura din zon i celor care ntreprind pelerinaje religioase. Nu trebuie omii oamenii de afaceri din categoria consumatorilor de turism Atraciil e turistice trebuie s se dezvolte incluznd i urmtoarele aspecte: ntocmirea unui sistem de organizare a vizitelor la principalele puncte de atracie; o bun semnalizare i informare turistic att la punctele de atracie i muzee, dar i la nivel regional; dezvoltarea unor atracii complementare care s reduc presiunea asupra atraciilor principale i deteriorarea mediului; restaurarea monumentelor i protejarea acestora; reabilitarea spaiilor de cazare din principalele centre i construirea altora de-a lungul rutelor principale i lng punctele de atracie; ncurajarea facilitilor de turism rural; modernizarea drumurilor i realizarea unor puncte de oprire convenabile, de preferat la ncrucirile de drumuri; 7
asigurarea proteciei rutelor cu peisaje frumoase, a pdurilor;
Efros, Vasile Evaluarea potenialului turistic al Bucovinei cu oportuniti de implementare n procesul didactic, Cod CNSIS: 222
11 Bucuresti 2012
ntocmirea unui program de reabilitare a hotelurilor i dotrilor, de construire a noi cldiri, de restaurare i conservare a Mnstirilor.
Zonificarea turistic a judeului delimiteaz patru areale mari i o subzon, n funcie de importana obiectivelor cuprinse i de rolul localitilor componente: I. Zona mnstirilor Bucovinei ce include mnstirile Vorone, Humor, Sucevia, Arbore, Moldovia, Dragomirna, Putna, Cetatea de Scaun Suceava, municipiul Rdui cu Biserica Bogdana i oraul Gura Humorului. Aceast zon este strbtut de 3 drumuri principale: Bucureti Suceava Siret (DN2 E85) , Suceava Cmpulung Moldovenesc Vatra Dornei (DN17 E576) i Rdui Sucevia Sadova (DN 17A). Subzona Cacica Solca deine ca obiective turistice mnstirea i Hanul Solca, cabana Trei Iazuri, Salina Cacica, bisericile de lemn de la Cacica i Solca i cele 2 staiuni balneoclimaterice nou propuse: Solca i Cacica. II. Zona mnstirilor Stnioarei unde se gsesc mnstirile Probota, Slatina i Rca; din punct de vedere turistic aceast zon trebuie considerat n strns relaie cu zona mnstirilor Bucovinei i a celor din judeul Neam. Este strbtut de 2 drumuri principale Trgu Neam Boroaia Flticeni (DJ153) , Pltinoasa Flticeni (DJ174) . III. Zona Cmpulung Moldovenesc, ntins ntre rezervaiile tiinifice i monumentele naturii: Pietrele Doamnei i Codrii Seculari Sltioara n N-V judeului. Ca obiective ntlnim: cadrul natural Moldova Sulia, Izvoarele Sucevei, masivul Giumalu Raru, centre de art i folclor. Este strbtut de 3 artere principale: E 576 DN 17 Suceava Vatra Dornei, DN17A Cmpulung Moldovenesc Vatra Moldoviei i Cmpulung Moldovenesc Raru Chiril (DN17 B). IV. Zona Vatra Dornei, ce cuprinde bazinul Dornelor, staiunea balneoclimateric de importan naional cu acelai nume, Valea Bistriei, localiti cu izvoare de ap mineral la Dorna Candrenilor, aru Dornei, Poiana Negrii, Panaci, Drmoxa, Broteni, satul Ciocneti renumit prin arta meterilor locali privind decoraiile exterioare ale caselor rneti, Masivul Suhard-Ououl. Este strbtut de drumurile principale: Broteni Zugreni Vatra Dornei (DN 17B), Vatra Dornei Iacobeni Crlibaba (DN 18), Vatra Dornei Dorna Candrenilor Lunca Ilvei (DN 17) , Broteni Drmoxa Panaci Vatra Dornei (DJ 174). 12 Bucuresti 2012
2.1. Baza material a turismului n judeul Suceava Datorit condiiilor favorabile de care dispune, a frumuseii locurilor, puritii aerului, apelor, zonei montane, precum i a inestimabilului patrimoniu cultural i religios existent, judeul Suceava deine un potenial turistic ridicat. Alturi de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei bucovinean, tradiiile de srbtori i portul popular dau culoare local pentru atragerea turitilor. 8 Pentru a reliefa situaia turismului n judeul Suceava, prezentm n anexe civa indicatori economici ce caracterizeaz acest sector.
2.2. Resurse de dezvoltare a turismului Rul Lungime (km.) din care n Romnia n judeul Suceava % din total lungime n judeul Suceava Suceava Suceava omuzu Mare Moldova Bistria Dorna Total 559 173 51 213 283 46 1.325 148 170 51 149 131 46 695 26,47 98,26 100 69,95 46,29 100
Tabel nr. 1 Lungimea principalelor cursuri de ap
Denumire vrf Pietrosu Omului Budacu Giumalu
Denumire masiv Climani Suhard Bistriei Raru-Giumalu
Altitudine (m.) 2.100 1.932 1.859 1.857
Meter, Codrua, Balaci, Nicoleta (2006) Elaborarea strategiilor locale de dezvoltare durabil
13 Bucuresti 2012
Pietrosu Raru Lucina
Bistriei Raru Obcina Mestecni
1.791 1.651 1.588
Tabel nr. 2 Principalele vrfuri din judeul Suceava
Denumire Muzeul de Istorie Muzeul de tiinele Naturii Cetatea de Scaun Mnstirea Zamca Mnstirea Sfntul Ioan Hanul Domnesc Mnstirea Vorone Mnstirea Sucevia Mnstirea Moldovia Mnstirea Putna Mnstirea Dragomirna Mnstirea Humor Muzeul Arta Lemnului Muzeul Etnografic Tehnici Populare Bucovinene Centrul de Ceramic Neagr de la Marginea Chilia lui Daniil Sihastrul Casa Memorial Ciprian Porumbescu Salina Cacica Depresiunea Dornelor Pietrele Doamnei Rezervaia Natural Ponoare Rezervaia Natural Lucina
Localitatea Municipiul Suceava Municipiul Suceava Municipiul Suceava Municipiul Suceava Municipiul Suceava Municipiul Suceava Ora Gura Humorului Comuna Sucevia Comuna Moldovia Comuna Putna Comuna Mitocu Dragomirnei Ora Gura Humorului Municipiul Cmpulung Moldovenesc Municipiul Rdui
Comuna Marginea Comuna Putna Comuna Ciprian Porumbescu Comuna Cacica Ora Vatra Dornei Munii Raru Comuna Moara Comuna Moldova Sulia
Tabel nr. 3 Principalele atracii turistice din judeul Suceava
14 Bucuresti 2012
Habitate naturale Din cele 10 regiuni biogeografice aflate n evidena Comunitii Europene, n Romnia se regsesc 5 dintre ele (alpin, continental, panonic, stepic, pontic), iar judeul Suceava aparine zonelor alpin, continental i stepic. Sit-urile de interes comunitar sunt trecute n Directiva Habitate transpus n legislaia noastr prin Legea nr. 462/2001. Conform observaiilor din teren au fost identificate 11 situri de importan comunitar unele dintre ele de importan prioritar : turbrii active, turbrii mpdurite, pduri eurosiberiene stepice cu Qercus robur. Nr. Tip habitat 1. Pajiti calcaroase alpine i subalpine pajiti calcifile 2. Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau bogate n aluviuni argiloase (Molinia coerulea) 3. Turbrii active Asociaii de lizier cu ierburi nalte hidrofile de la nivelul cmpiilor la cel montan i alpin 5. 6. Pduri de tip Asperulo Fagetum Turbrii mpdurite Stejri btrn acidofil al cmpiilor nisipoase cu Quercus robur 8. Pduri eurosiberiene stepice cu Quercus robur 9. Pduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane 10. Pduri alpine cu larix decidua i/sau Pinus cembra Obcinile Bucovinei, Munii Suhard, Climani, Bistriie, Raru, Sltioarei Munii Climani Ptrui Dragomirna Poiana Stampei, aru Dornei, Moldova Sulia 7. Zamostea Poiana Stampei, aru Dornei, Moldova Sulia 4. Pojorta Valea Putnei Localizare Crucea, Pojorta, Stulpicani, Vatra Dornei Bosanci
15 Bucuresti 2012
11.
Fnee montane
Stulpicani
Tabel nr. 4 Principalele habitate naturale din judeul Suceava Flor i faun slbatic Pe teritoriul judeului Suceava au fost identificate specii de plante de interes comunitar, conform prevederilor Legii nr. 462/2001, bine reprezentate de populaii stabile, localizate n rezervaii. Nr.crt. Denumirea tiinific i popular a speciei 1. 2. 3. 4. 5. 6. Ligularia sibirica (Glbenele) Cypripedium calceolus (Papucul Doamnei) Iris aphylla hungarica (Iris) Pulsatilla pantens (Dediel) Arctostaphylos uva-ursi (Strugurele ursului) Sphagnum spp. (Muchi de turb) Localizare Ponoare Zamostea, Pojorta, Stulpicani Ponoare Ponoare Breaza Poiana Stampei, aru Dornei, Moldova Sulia 7. 8. 9. Galanthus nivalis (Ghiocel) Arnica montana (Arnica) Geniana lutea (Ghinura galben) Zamostea, Ptrui, Dragomirna Pojorta, Stulpicani, Moldovia aru Dornei, Dorna Candreni
Tabel nr. 5 Principalele specii de interes comunitar din judeul Suceava Speciile de faun inventariate conform Legii nr. 462/2001, au relevat existena unei bogate faune reprezentat n special de ctre carnivorele mari (urs, lup, rs) i a unei variate ornitofaune, la care se adaug i prezena unor specii de nevertebrate (Parnassius apollo, Lucanus cervus). Dintre carnivore, importan prioritar o au ursul i vidra, iar dintre psri, acvila iptoare.
Starea ariilor naturale protejate Pe teritoriul judeului Suceava se afl un numr de 22 rezervaii naturale cu suprafaa de 4.457,20 hectare, din care 6 rezervaii naturale botanice, 8 rezervaii naturale forestiere, 5 rezervaii naturale geologice, 1 rezervaie natural paleontologic, 2 rezervaii naturale mixte. 16 Bucuresti 2012
n conformitate cu Ordinului nr. 850/2003 al MAPAM, au fost atribuite n custodie rezervaiile naturale. n urma evalurii solicitrilor de custodie comisia de evaluare a ncredinat n custodie Direciei Silvice Suceava un numr de 19 rezervaii naturale i Academiei Romne 2 rezervaii naturale. S-au ntocmit conveniile de custodie, atestatele i s-au eliberat legitimaiile de custodie.9 Starea pdurilor Din totalul suprafeei judeului Suceava (855.350 hectare), 53% este acoperit cu pduri, majoritatea acestora fiind n proprietatea public (RNP) i proprietate privat (persoane juridice i fizice). Starea de sntate a pdurilor este evaluat prin sistemul de monitoring forestier (suprafee afectate de fenomenul de uscare, pe stadii i compoziie, suprafee afectate de delicte silvice, incendii, punat ilegal). Suprafeele scoase din fondul forestier n anul 2004 au nsumat 20 hectare, reprezentnd transmiteri temporare pentru amplasare de sonde de foraj, relee de telefonie mobil, conducte de aduciune ap, reele electrice. n urma parcurgerii cu tieri a fondurilor forestiere n anul 2004 situaia regenerrii pdurilor este redat n tabelul de mai jos pe categorii de lucrri, mpduriri i regenerri naturale. 2.3. Forme de turism ce pot fi practicate pe teritoriul judeului Suceava Pe tot cuprinsul judeului Suceava, dar mai ales n zona Bucovinei se pot practica o multitudine de forme de turism: turismul itinerant cu valene culturale, turismul balnear, turismul rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru vntoare i pescuit, turismul pentru echitaie, turismul pentru sporturile de iarn, turismul de congrese i reuniuni, turismul de odihn, recreere i agrement. Turismul cultural prezint mari posibiliti de atracie pentru turitii strini prin integrarea valorilor de patrimoniu cultural naional n cel european i mondial (mnstirile clasificate de UNESCO i avnd semnificaii internaionale atribuirea premiului Pomme dOr de ctre Federaia Internaional a Ziaritilor i Scriitorilor de
9
17 Bucuresti 2012
Turism). Revelator n privina potenialului cultural al zonei este faptul c n presa german se vehiculeaz sloganul Bucovina ara celor 1000 de biserici, atrgnd atenia asupra dezvoltrii deosebite a turismului ecumenic i de pelerinaj. n plus, o atracie deosebit a zonei o constituie numeroasele activiti artizanale ce au loc aici: pictarea icoanelor (circa 15 artizani plus maicile de la mnstiri), ncondeierea oulelor (60 de ateliere de artizanat), meteugul lemnului (10 artizani care fabric butoaie, 52 sculptori n lemn, un fabricant de instrumente muzicale tradiionale), olrit (n special olritul cu argil neagr, cunoscut n ntreaga lume), sculptura n piatr, esutul i lucrturile din piele, blnrie, mti populare. Turismul balnear este relativ dezvoltat, dar necesit multe mbuntiri pe linia modernizrii bazei materiale. Municipiul Vatra Dornei, declarat staiune turistic s-a dezvoltat n special prin turism, datorit staiunii balneo-climaterice i a izvoarelor de ap mineral (carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonate sodice, calcice i magnezice, feruginoase), cu multiple caliti terapeutice, precum i a nmolului de turb din Tinovul Mare. Indicaiile terapeutice sunt de profilaxie, pentru tratament curativ i de recuperare, afeciuni ale aparatului cardio-vascular, afeciuni ale aparatului locomotor, pentru boli asociate etc. Turismul rural, form particular de turism, mai complex, cuprinznd att activitatea turistic propriu-zis (cazare, pensiune, circulaie turistic, prestare de servicii suplimentare), ct i cea economic (de regul agricol), gsete n satele bucovinene premise favorabile de dezvoltare. Spaiul rural dispune de un bogat potenial turistic care exist att n zonele montane, ct i n cele submontane.
Figura nr. 1 Cazinoul Vatra Dornei (foto personal)
Pe lng monumentele istorice i naturale interesul turistic este crescut de existena unor valoroase resurse n cmpul biodiversitii. Aciunea de atragere a satelor care dispun de potenial natural, ct i cultural spiritual, n cadrul reelelor de turism intern i internaional este n permanent progres pe teritoriul judeului. Astfel, au aprut ONG-uri care se ocup de asemenea activiti, cum sunt: Agenia Naional de Turism Rural, Ecologic i Cultural ANTREC, Federaia Romn de Dezvoltare Montan i Rural FRDMR, Asociaia GEC Bucovina etc. 18 Bucuresti 2012
Turismul de tranzit necesit mbuntiri multiple legate de modernizarea i extinderea cilor rutiere i feroviare, ct i a serviciilor aferente. Turismul pentru vntoare i pescuit, ca i cel pentru practicarea sporturilor nautice necesit a fi promovat avnd n vedere potenialul existent cinegetic, piscicol i hidrografic. Turismul pentru echitaie beneficiaz de existena a dou herghelii: la Rdui i Lucina. Turismul pentru sporturi de iarn este practicat n zona municipiilor Cmpulung Moldovenesc i Vatra Dornei, dar acesta poate cunoate o extindere mult mai mare. Turismul extrem se poate desfura ntr-un mediu n care condiiile geografice sunt favorabile (peisaje naturale atractive, obiective naturale originale, etc.). Ca parte component a turismului n general, turismul extrem este sinonim cu turismul de aventur, cuprinznd activiti specifice: alpinismul, parapanta, navigaia, cltoriile cu mijloacele motorizate, snowboarding extrem, caving, etc. Munii Bucovinei ofer excelente condiii pentru practicarea unor activiti ce in de turismul de aventur. n perioada verii, Munii Suhard, Giumalu i Climani, aflai n jurul staiunii Vatra Dornei sunt pe placul celor care doresc s fac drumeii sau s se deplaseze cu bicicletele pe traseele montane de creast, sport cunoscut sub numele de mountain-biking. n zona Dornelor se pot organiza, de asemenea, activiti specifice sporturilor extreme i turismului de aventur cum ar fi: river-rafting-ul, mountain-biking-ul. Un alt sport extrem practicat la Vatra Dornei este parapanta, datorit condiiilor deosebite oferite de Munii Suhardului, n special n Vrful Ouorul, care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturilor aeronautice, n special a parapantei i deltaplanului. 10 Alpinismul este practicat mai ales n Climani, Raru-Giumalu, Suhard, att vara, ct i iarna. Escalada sportiv ncepe n luna mai i se termin n octombrie. Sezonul de ice-climbing (escalad sportiv pe ghea) n cascada Zugreni i culoarele nvecinate, ncepe n decembrie i se termin n martie. Traversarea tirolian ( lansarea asigurat, pe coard ntins ntre 2 puncte fixe perei de stnc, copaci, maluri, etc.), alturi de rapel (coborre controlat pe coard
10
Iosep, Ioan (2005) Curs Potenialul turistic al Romniei [note de curs], Universitatea tefan cel Mare Suceava
19 Bucuresti 2012
asigurat pe lng un perete de stnc) sunt alte activiti sportive extreme ce pot fi practicate n zon. Raftingul-ul (limba englez whitewater rafting rafting de ap alb) este una dintre cele mai rapid dezvoltate activiti sportive i de agrement n aer liber i presupune coborrea ntr-o barc gonflabil a unui ru cu ap repede. Alturi de acesta, whitewater kayaking (creek kayaking parcurgerea unor ruri de munte cu debite mari, pe distane cuprinse ntre 50 m., pn la cteva sute; rodeo kayaking se face aproape static, pe poriuni mici de ru, cu vrtejuri, valuri mari pe care se fac figuri acrobatice) se poate practica pe rurile din zona Depresiunii Dornelor. Alte forme de turism extrem care ar putea fi practicate n judeul Suceava sunt: orientarea (utiliznd hri, busole, fenomenele meteo i astrologice, reperele naturale, etc.), paintball ( lupt simulat ntre dou echipe dotate cu arme speciale ce lanseaz bile cu vopsea), supravieuirea (n slbticie, n condiii ostile), caving (incursiune ghidat n peter, orientare i depirea unor variate obstacole). Turismul de congrese i reuniuni se poate intensifica, utiliznd infrastructura turistic mbuntit a unor orae ca Suceava, Gura Humorului, Cmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, zona avnd atuuri mari pentru a fi inclus n oferta turistic naional i internaional pentru acest tip nou de turism.11 Turismul de recreere, odihn i agrement trebuie extins prin amenajri mai ales n zona periurban. Declararea municipiului Cmpulung Moldovenesc i a oraului Gura Humorului ca staiuni turistice de interes naional, a deschis posibilitatea reorientrii finanrilor pentru dezvoltarea spaiilor de odihn i agrement. Turismul de vntoare/ cinegetic este practicat pe teritoriul judeului Suceava datorit condiiilor deosebit de favorabile existente. 2.4. Analiza SWOT a turismului din judeul Suceava n cadrul sistemelor sociale i economice nelegerea fenomenelor, previziunea i reacia la mediul extern, concomitent cu receptivitatea fa de aciunile i de capacitatea
11
Iosep, Ioan (2005) Curs Potenialul turistic al Romniei [note de curs], Universitatea tefan cel Mare Suceava
20 Bucuresti 2012
de a proiecta strategiile i procesele organizaionale, se poate realiza printr-o investigaie bazat pe analiza SWOT. SWOT este un acronim provenit de la Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats, adic puncte tari (atuuri), puncte slabe (carene, slbiciuni, deficiene), oportuniti i riscuri. Ca urmare a efecturii unei analize SWOT a activitii turismului din judeul Suceava, s-au identificat urmtoarele: Cadrul natural Judeul Suceava este favorizat de peisaje naturale atractive, caracterizate printr-un relief foarte variat, flor i faun divers. De aceea exist posibilitatea practicrii a diverse tipuri de turism pe toat perioada anului. Cu toate acestea, exist o insuficient valorificare i dezvoltare a potenialului turistic generat de cadrul natural, pe lng o insuficient pregtire de specialitate n industria ospitalitii i comunicare pentru atingerea obiectivelor majore din domeniul turismului. n zon se pot dezvolta noi staiuni turistice (Cmpulung Moldovenesc, Cacica, Botu staiune etnografic) i se pot susine proiecte ce introduc valoare turistic unor evenimente culturale i spirituale, dar toate acestea ntlnesc de multe ori piedica unor condiii meteorologice aspre i a lipsei mrcii turistice Bucovina ca un produs complex.12 Potenialul turistic n judeul Suceava exist monumente istorice (cele 1.000 de biserici), muzee, case memoriale, prin care se valorific spaiul multicultural i multietnic. ns, numeroasele obiective turistice prezente sunt insuficient promovate (centre de informare turistic, materiale promoionale, ghiduri culturale), iar agenii economici din domeniul turismului nu dispun de echipamente de recreere. De asemenea, consider c msurile luate pentru pstrarea monumentelor istorice i culturale sunt insuficiente.
12
Popp, N. (1972) Cadrul natural al judeului Suceava, n Comunicri i referate geografice, Suceava
21 Bucuresti 2012
Exist oportuniti de dezvoltare a turismului n zon i anume: Parcul Naional Regional al Mnstirilor din Bucovina, restaurare de monumente istorice (Cazinoul de la Vatra Dornei), Bursa de turism Suceava, ncurajare de noi forme de turism. Toate acestea se lovesc de lipsa de ncredere a populaiei n redresarea economic a rii, degradarea monumentelor i lipsa colaborrii cu zonele vecine (Maramure). Infrastructur Un atu pentru judeul Suceava este drumul european E85 (momentan n lucrri de amenajare i lrgire), aeroportul Salcea i reeaua feroviar bogat. Ca dezavantaj putem meniona: coridorul european est-vest (se lucreaz aici), infrastructura rutier sub standardele minime). n general, infrastructura este slab dezvoltat. n ceea ce nseamn infrastructur judeul se poate reabilita, lucru care i ncearc, mai ales la capitolul rutier i infrastructur de mediu, unele n cadrul euroregiunii Prutul de Sus. Toate aceste lucrri simt capacitatea sczut a populaiei de a prelua costurile specifice, costuri foarte mari i slaba colaborare ntre administraiile publice locale i judeene. Mediul Judeul Suceava este recunoscut pentru resursele de ap i poluarea relativ sczut, monitorizat prin laboratorul performant al AMP, dar i prin posibilitatea producerii i valorificrii unor produse ecologice. La capitolul poluare, nu trebuie neglijat zgomotul specific localitilor urbane prin traficul rutier. De asemenea, n mediul rural, sistemul central de alimentare cu ap este aproape inexistent, ca i colectarea deeurilor. Judeul Suceava beneficiaz de programe cu cofinanare internaional pentru protecia mediului i a naturii, acces la Fondul de Mediu i de Planul Local de Aciune pentru Protecia Mediului. Cu toate acestea, fondurile sunt insuficiente, poate i datorit defririlor i depozitarea deeurilor necontrolate i a zonelor predispuse la dezastre naturale (alunecri de teren, inundaii).13
13
Popp, N. (1972) Cadrul natural al judeului Suceava, n Comunicri i referate geografice, Suceava
22 Bucuresti 2012
Mediul de afaceri Cifra de afaceri din domeniul hotelier realizat de IMM-uri este un punct forte a judeului, n ciuda mediului fiscal i legislativ instabil, insuficientele resurse financiare bugetare i slaba colaborare cu specializrile de profil din nvmnt. O realizare este Centrul de Afaceri Bucovina lng Aeroportul Salcea, ce d posibilitatea dezvoltrii mediului de afaceri i a IMM-urilor din domeniu i nu numai. Un impediment sunt modificrile legislative repetate, slaba competitivitate a firmelor i blocajele financiare periodice. Cercetarea, inovarea tehnologic i IT, crearea societii informaionale Judeul Suceava beneficiaz de centrul universitar, Staiune de Cercetare i Dezvoltare Agricol, Staiune de Cercetare i Dezvoltare n Pomicultur i Staiune pentru Cercetare n Cultura Molidului. Toate acestea sunt insuficient finanare i conlucrare pentru folosirea rezultatelor cu folos. Se poate observa o dezvoltare a transferului de tehnologie prin parcurile tehnologic i a comerului electronic. Totui, migrarea forei de munc calificate i specialitate i costurile ridicate privind accesul la tehnologie este un impediment n ceea ce nseamn aceast dezvoltare. Dezvoltarea rural Cu toate c judeul Suceava beneficiaz de producie agricol, silvic, cinegetic i centre de recoltare i valorificare a fructelor de pdure i ciupercilor, exploataiile agricole se realizeaz pe loturi de mici dimensiuni, iar utilajele din parcurile agricole au un grad de uzur avansat sau nu sunt performante. Datorit potenialul silvic i cinegetic ridicat, judeul dispune de faciliti pentru asocierea deintorilor de terenuri agricole n conformitate cu prevederile legislaiei n vigoare. Exist totui o slab competitivitate a firmelor de profil din jude i un acces redus la credite i granturi nerambursabile.
23 Bucuresti 2012
Resurse umane n judeul Suceava se gsesc secii de turism n cadrul Universitii i coli de arte i meserii, poate i datorit ponderii ridicate a populaiei tinere. De asemenea, un atu al judeului este ospitalitatea tradiional a celor din domeniul turismului i preocuparea autoritilor locale din acest punct de vedere. Cu toate acestea, ne confruntm cu o colaborare deficitar ntre actorii pieei turistice, o pondere ridicat a populaiei din mediul rural fr posibiliti materiale i lipsa a unor centre de instruire-consiliere. n domeniul nvmntului, Suceava beneficiaz de Planul Regional de Aciune pentru nvmntul Profesional i Tehnic (PRAI) 2004-2011 i Consoriul Regional NE pentru dezvoltarea nvmntului profesional i tehnic TVET. Astfel s-au creat parteneriate cu organisme sau investitori strini n sectorului turismului. Un impediment ar fi slaba capacitate a firmelor de consultan i migrarea forei de munc calificate. Probleme critice care influeneaz asupra activitii turistice: Destinaia turistic Bucovina este inclus n 80 -90% din circuitele turistice din Romnia, ns, n general, este considerat o zon de tranzit deoarece durata medie de edere a turitilor aici este de 1,5 nopi; lipsa unei mrci turistice Bucovina; raportul dintre preul produselor turistice i calitatea serviciilor prestate; lipsa unei politici eficiente de promovare a Bucovinei; lipsa centrelor de informare i promovare a Bucovinei; preocupri reduse n dezvoltarea micilor meteuguri artizanale i a reelei de distribuie de produse artizanale specifice; situaia infrastructurii rutiere i de comunicaie.
2.5. Scopul i obiectivele strategiei de dezvoltare i promovare a turismului n judeul Suceava n elaborarea Strategiei de dezvoltare i promovare a turismului n judeul Suceava s-a pornit de la conceptul de dezvoltare durabil, principiu care st la baza ntregii creteri economice i sociale prevzute n Programul de Guvernare pentru perioada anilor 2005 - 2008. Acest concept implic asigurarea unui echilibru optim ntre
24 Bucuresti 2012
creterea economic i conservarea / reconstrucia cadrului natural, menit s asigure o dezvoltare armonioas, capabil s satisfac att cerinele actuale, ct i cele de perspectiv, avnd ca obiectiv final armonizarea dintre beneficiile pe termen scurt ale mediului de afaceri i beneficiul pe termen lung al ntregii societi. Totodat, s-a pornit de la necesitatea crerii un ei mrci turistice Bucovina, care s fie promovat printr-un Program Naional de Marketing i Promovare a Bucovinei. 14 Scopul acestei strategii este : de elaborare a unui document al crui coninut s cuprind aciuni care s fie incluse n Strategia naional de dezvoltare i promovare a turismului; de a construi argumente pentru ca decidenii politici locali (primari, preedintele Consiliului judeean), parlamentarii judeeni, s implementeze aciunile cuprinse n strategie, fie s ntreprind aciuni privind modificrile legislative ce se impun; de a pune n valoare bogiile generate de o motenire natural i cultural autentic; de a dezvolta o industrie turistic de pia, original i profitabil, care s aib un impact sczut asupra mediului; de a crete numrul de locuri de munc i gradul de profesionalism n industria turistic; de a promova interesul pentru parteneriatul public / privat i pentru aciunile de voluntariat ale societii civile n dezvoltarea i promovarea turismului n judeul Suceava; de a stabili direcii clare de aciune a turismului pentru urmtorii ani; de a reprezenta interesele unui segment mare de ceteni, oameni de afaceri, asociaii i fundaii, etc. care sunt implicai direct sau indirect, n dezvoltarea turismului n jude.15 Obiectivul general al strategiei const n dezvoltarea turismului n zona Bucovinei factor esenial pentru creterea standardului de via a populaiei din judeul Suceava.
14
Iosep, Ioan (2005) Curs Potenialul turistic al Romniei [note de curs], Universitatea tefan cel Mare Suceava 15 Meter, Codrua, Balaci, Nicoleta (2006) Elaborarea strategiilor locale de dezvoltare durabil
25 Bucuresti 2012
Obiectivele specifice sunt: mbuntirea infrastructurii turistice n judeul Suceava; Creterea afluxului de turiti n Bucovina; Asigurarea utilizrii durabile a resurselor naturale i valorificarea tradiiilor etno-culturale; Protejarea, pstrarea i mbogirea patrimoniului; Creterea calitii serviciilor oferite turitilor; Crearea unei mrci turistice Bucovina; Promovarea unor proiecte turistice cu finanare extern; Promovarea parteneriatului i a voluntariatului; Promovarea judeului Suceava ca destinaie turistic.
n prezent, la scara planetei, turismul este caracterizat de o concuren puternic ntre destinaii. Unele dintre acestea reuesc s fac fa concurenei internaionale, iar altele eueaz. n aceste condiii, destinaiile au din ce n ce mai mult nevoie de un nou model de politic turistic care s le influeneze poziia concurenial n condiiile concurenei mondiale.16 Francisco Frangialli, secretarul general al Organizaiei Mondiale a Turismului spunea Creterea susinut pe care o constatm de la nceputul deceniului i procesul accelerator n curs dovedesc c turismul este unul din sectoarele economice cele mai durabile i cele mai dinamice din lume. Prin acordul internaional exprimat n Declaraia de la Rio i adoptarea Agendei 21, dezvoltarea durabil s-a constituit n opiunea strategic global pentru acest secol. Problema cheie a dezvoltrii durabile presupune susinerea: necesitii continurii dezvoltrii economice i sociale; mbuntirea i conservrii strii de mediu ca singura cale pentru creterea calitii vieii; principiului fundamental al echitii n cadrul aceleai generaii, respectiv justeea distribuirii prosperitii n cadrul societii; conservrii biodiversitii ecosistemelor.
16
26 Bucuresti 2012
Practicile managementului i dezvoltarea turismului durabil sunt aplicabile tuturor formelor de turism n orice tip de destinaie, incluznd turismul de mas, precum i alte segmente turistice variate.
Astfel, turismul durabil trebuie: s foloseasc optim resursele mediului care reprezint un element cheie n dezvoltarea turismului, meninnd procesele ecologice eseniale, ajutnd la prezentarea motenirii naturale i biodiversitii; s respecte autenticitatea socio-cultural a comunitilor-gazd, s pstreze motenirea lor cultural existent, valorile tradiionale i s contribuie la nelegerea i tolerana intercultural; s asigure operaii economice de lung durat i viabile furniznd beneficii socio-economice la toi participanii, care s fie distribuite n mod egal incluznd locuri de munc stabile, servicii sociale pentru comunitate, i care s contribuie la ndeprtarea srciei. Dezvoltarea turismului durabil cere ca toi participanii s fie bine informai, precum i un leader-ship politic puternic, pentru a asigura o participare mai vast. Obinerea unui turism durabil este un proces continuu care necesit o monitorizare constant a impactului, introducnd msuri preventive necesare, precum i corective atunci cnd este necesar. Programul de dezvoltare a unui produs sau a unei zone turistice pe piaa naional i internaional presupune stabilirea unui program complex de marketing i implic rezolvarea unor probleme legate de definirea produsului sau caracterizarea zonei. 17 Turismul reprezint pentru Suceava sectorul economic care dispune de un valoros potenial de dezvoltare, neexploatat nc suficient i care poate deveni o surs de atracie att a investitorilor, ct i a turitilor (romni, strini). Acest lucru este ns ngreunat de concurena puternic din partea rilor nvecinate (Ungaria, Bulgaria, Croaia) i de amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului romnesc. Marele avantaj al Sucevei pentru dezvoltarea turismului este oferit de prezena resurselor naturale i culturale de o mare diversitate i armonios repartizate n teritoriu,
17
27 Bucuresti 2012
care dau posibilitatea practicrii ntregii game de forme de turism. Pentru complet area ofertei turistice generale, slab diversificat n prezent, Suceava dispune de numeroase resurse turistice de exploatat i valorificat, n vederea acoperirii ntregului an calendaristic. n aciunea de modernizare i dezvoltare a produsului turistic romnesc trebuie s se pun accent pe componenta cultural alturi de cea natural (n cadrul valorificrii acestora), pe calitatea i funcionalitatea amenajrilor turistice i aplicarea standardelor europene n ceea ce privete calitatea serviciilor turistice i corelarea acesteia cu preurile i tarifele impuse de prestatori, cu alte cuvinte este vorba de competitivitatea ofertei turistice.
Capitolul III. Fundamentarea studiului de fezabilitate privind infiintarea pensiunii turistice Bucovina aurie
1. Date generale 1.1. Denumirea investiiei si amplasamentul acesteia (judetul, localitatea, strada, numarul, descrierea, amplasamentului) Pensiunea turistica Bucovina Aurie se afla amplasata in intravilanul localitatii Dorna Candrenilor, judetul Suceava, regiunea turistica Bucovina. Terenul are suprafata totala de 5200 mp, conform contract de vanzare-cumparare nr.3321/15.05.2002. Vecinatatile proprietatii sunt: - la vest raul Bistrita; - la sud teren scoala generala; - la nord drumul DN 17 B; - la est teren proprietate primarie Dorna Candrenilor.
28 Bucuresti 2012
1.2.Scopul si grupurile tinta ale proiectului a) scopul proiectului:Scopul acestui plan de afaceri este de infiinta o pensiune turistica in comuna Dorna Candrenilor, judetul Suceava, regiunea turistica Bucovina. in scopul imbunatatirii calitatii vietii in zonele rurale si de asemenea diversificarea economiei rurale. b) grupurile int: Clienii de orice vrsta, de la cei mici nsoii de prini care doresc s se relaxeze un weekend cu familia (cei mari s deguste vin, s mearg la vntoare,sau s se bucure de prtia de schi din zon); firme mici (pn n 20 angajai) care doresc s organizeze o excursie n scopul de a-i distra i ajuta angajaii s se cunoasc mai bine, pn la pensionarii dornici de aventur. Nu n ultimul rnd, serviciile noastre se adreseaz potenialilor clieni din strintate, care doresc s cunoasc tradiiile i obiceiurile acestor zone. Angajatii- ca parte integranta a comunitatii locale, locuri de munca nou create. Comunitatea locala- valorificarea obiceiurilor traditionale si mentinerea autenticitatii lor Ansamblurile folclorice ale comunitatii- recunoasterea si valorificarea acestora prin participarea la diverse evenimente organizate pentru turisti. Agentiile de turism din regiune: - integrarea pensiunii Bucovina Aurie in circuitul turistic -diversificarea paletei de pachete turistice si promovarea turismului rural
1.3. Oportunitatile oferite de zona in care se va face investitia Amplasamentul se afla in imediata vecinatate a municipiului Vatra Dornei, de unde se deschid cele mai importante trasee turistice spre masivele muntoase Giumalau, Bistrita, Calimani, Rodna, Suhard si Obcina Mestecanis. Datorita asezarii si pozitionarii geografice, Vatra Dornei ofera turistilor posibilitatea de a vizita obiectivele turistice din zona, renumitele manastiri din Moldova si Bucovina strabatand Valea Bistritei si Pasul Mestecanis. Tinuturile Bucovinei inglobeaz pagini de istorie, traditii si obiceiuri stravechi, monumente unice si mestesuguri specifice, ctitorii medievale care atesta o permanenta 29 Bucuresti 2012
spirituala si istorica a locuitorilor acestor meleaguri, acest lucru atragand turisti in toate anotimpurile. Bucovina, leagan de veche civilizatie, unde istoria se impleteste cu legenda, este cunoscuta sub aspect turistic in primul rand pentru renumitele biserici cu fresce exterioare - patrimoniu UNESCO: Moldoviaa, Sucevita, Voronet, Humor, Arbore. Nu mai putin importante sub aspect arhitectonic si istoric sunt manastirile Putna, Dragomirna, Patrauti. Toate aceste bijuterii arhitectonice se incadreaz perfect intr-un cadru natural de exceptie. Masivul Rarau, raul Suceava, raul Moldova cu afluentul sau Moldovita, defileul Bistritei Aurii, codrii seculari de la Slatioara, sunt doar cateva puncte forte. De asemenea nu putem sa nu luam in calcul rezervatiile naturale care se gasesc in imprejurimile municipiului Vatra Dornei si anume : Codrii seculari de la Slatioara, Pietrele Doamnei de pe masivul Ceahlau, Lucina, rezervatiile de Tinov de la Poiana Stampei si Saru Dornei, turbaria din muntii Calimani, Cheile Zugreni de langa Vatra Dornei. Toate acestea sunt in favoarea crearii unui spatiu dotat la standarde ridicate, in care sa poata fi gazduiti turistii care viziteaza aceasta zona. Pensiunea turistica Bucovina Aurie este o structur de primire turistic, avnd o capacitate de cazare de 9 camere rezultnd cazarea a 18 persoane, este situat n mediu rural, si va asigura spaii special amenajate pentru cazarea turitilor i condiii de pregtire i servire a mesei. Amplasarea pensiunii turistice Bucovina Aurie este realizata intr-un loc ferit de surse de poluare si de orice alte elemente care ar putea pune in pericol sanatatea sau viata turistilor. Existenta apei, raul Bistrita, a aerului puternic ozonat si a unui peisaj deosebit , padurile de conifere din apropiere, dar si posibilitatea unui acces auto rapid, face din aceasta zona o sursa importanta de atragere a turistilor din tara sau strainatate. Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor sunt puse in exclusivitate la dispozitia acestora. In interiorul camerelor nu sunt admise lucrurile personale ale locatorului (articole de imbracaminte si incaltaminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea stanjeni turistii).
30 Bucuresti 2012
1.4.Descrierea functional si tehnologica Proiectul intocmit cuprinde lucrarile de executie la obiectivul: Pensiune turistica Bucovina Aurie S+P+E+M, comuna Dorna Candrenilor, judeul Suceava. Se dispune in prezent, de o cladire situata in intravilanul satului Dorna Candrenilor, jud.Suceava. Imobilul are acces direct la drumul national DN 17 B.
Prezentarea situatiei existente Imobilul a fost realizat dupa anul 1992, avand destinatia initiala de casa de locuit, cu regimul de inaltime subsol partial, parter si un etaj, cu un acoperis tip sarpanta. Cladirea exitenta, prezinta urmatorul sistem constructiv: fundatii continue din piatra; planseu din beton armat, partial din elemente prefabricate (fasii cu goluri), partial din beton turnat monolit; pereti portanti din zidarie de piatra, cu grosimi de 30 si 50 cm.
Constructia propusa subsol (beci) unde se vor depozita produsele alimentare; parter, unde vor fi amplasate spatiile pentru depozitare si preparare hrana (bucatarie, boxe preparare carne si legume, spalator vase, oficiu, spatiu depozitare produse alimentare) . De asemenea, pentru servirea mesei se va amenaja un restaurant cu 28 locuri la mese de patru locuri. Prin dimensiuni si dotare, spatiile de servit masa ofera o ambianta intima, placuta si linistita. Dispunerea mobilierului in aceste zone si pozitionarea usilor de acces asigura deplasarea usoara pe orizontala a turitilor si personalului pensiunii. Accesul in restaurant se face din holul de primire, iar de la nivelele superioare prin scara care conduce in salon. Incalzirea si apa calda curenta vor fi asigurate de centrala termica de la acest nivel.Tot aici vor mai fi vestiarul si toaleta pentru personalul pensiunii si doua grupuri sanitare diferentiate pe sexe pentru cei care servesc masa la restaurant . Primirea receptia se compune dintr-un hol primire, un spatiu pentru receptie si un salon din care se face accesul la nivelele superioare si un spatiu pentru bagaje si valori. 31 Bucuresti 2012
etaj 1, unde sunt puse la dispozitia turistilor cinci camere, fiecare a doua locuri cu grup sanitar propriu. Suprafetele camerelor cu doua paturi sunt de 13,20 ...16,80 mp fiecare, sunt cele necesare pentru incadrarea pensiunii in categoria 3 margarete. La acest etaj se va gasi un balcon si trei terase care vor oferi turistilor o priveliste incantatoare a locurilor inconjuratoare. mansarda, unde sunt puse la dispozitia turistilor patru camere, fiecare a doua locuri, avand grup sanitar propriu , doua balcoane si doua terase de unde vor putea fi vizualizate frumusetile locurilor inconjuratoare.
Amenajari exterioare propuse : spatii verzi ; alei pietonale ; alei carosabile iluminat exterior ; parcari ; gard imprejmuire incinta.
2. Date tehnice ale lucrarii 2.1. Suprafata si valoarea juridica ale terenului care urmeaza sa fie ocupat de lucrare Terenul, in suprafata de 5200 mp, este proprietate particulara in comuna Dorna Candrenilor, judetul Suceava, conform contractului de vanzarecumparare
nr.3321/15.05.2002 autentificat de Biroul Notarial Public, identic cu numarul cadastral al parcelei 95 curti, constructii de 1000 mp inscrisa in CF 50 nedefinitiva a comunei cadastrale Dorna Candrenilor.
2.2. Caracteristicile geotehnice ale terenului din amplasament Conform studiilor elaborate pentru cladirea existenta, terenul pe care se afla aceasta este constituit dintr-un amestec de argile nisipoase si grohotisuri in diverse proportii.
32 Bucuresti 2012
Terenul bun de fundare se gaseste la adancimi cuprinse intre 1,00 si 2,60 m de la cota terenului natural.
2.3. Caracteristicile principale ale constructiilor - Aria construita = 288 mp - Aria desfasurata =800 mp - Regimul de inaltime este: subsol+parter+etaj+mansarda - Volumul cladirii este de circa 2600 mc.
Lucrarile propuse a se realiza sunt: -Compartimentari interioare din pereti usori de gips carton cu izolatie de vata minerala; -Tencuieli finisate cu var alb si/sau colorat; - Izolatii ale peretilor exteriori cu tencuiala termosistem; -Izolatie la mansarda si pod; -Tencuiala rezistenta la intemperii pentru protejarea soclului cladirii; -Trotuare perimetrale la cladire pentru indepartarea apelor meteorice de la soclu si pentru a ridica cota terenului amenajat in vederea atingerii adancimii minime de fundare; -Accesorii aferente invelitorii;jgheaburi,burlane,sorturi; -Tamplarie exterioara din lemn stratificat cu geam termopan; -In camerele de locuit se propun pardoseli de parchet,iar in bai,bucatarie,sala de mese si holuri pardoseli din gresie ceramica; -Placari cu faianta in bai si bucatarie; -Tamplarie interioara din lemn; -Ignifugarea elementelor structurale din lemn; -Realizarea de amenajari exterioare.
Alimentare cu energie electrica: Se propune alimentarea cu energie electrica din reteaua de joasa tensiune existenta. Distributia energiei electrice se face de la receptorii pensiunii. Solutia definitiva se va stabili prin avizul de racordare emis de catre S.C ELECTRICA S.A la comanda beneficiarului. 33 Bucuresti 2012
Alimentare cu apa potabila in scopuri menajere: Se va racorda de la o retea de apa locala, care traverseaza terenul din vecinatate al scolii si este alimentata prin captarea unor izvoare existente, prin intermediul unui camin de apometre.
Retea canalizare si epurare ape uzate: Canalizarea apelor uzate provenite de la utilizatori (grupuri sanitare,bai,bucatarie) au caracter menajer si vor fi deversate intr-un bazin vidanjabil.
2.4. Structura constructiva O data cu realizarea lucrarilor de amenajare in pensiunea turistica, cu regimul de inaltime S+ P +E+M, se vor realiza si lucrari de consolidare a cladirii existente constand in: - lucrari de subzidiri la fundatii; - camasuiri la fundatii existente cu beton armat de 7,5 cm grosime; - realizare de stalpi, la parter, pentru sustinere grinzi existente. Dupa realizarea consolidarilor continuarea lucrarilor se va realiza cu: - pereti din schelet din lemn ( talpi, montanti, rigle, contravantuiri) la etaj si mansarda; - realizarea unei structuri usoare din lemn pentru etaj si mansarda; - realizarea unei scari de acces la etaj si mansarda noi, asigurandu-se o panta normala de 30 grade ( scara actuala nu corespunde normelor tehnice); - realizarea lucrarilor de insatalatii si finisaje; - acoperis in sistem sarpanta cu invelitoare din tabla stratificata imitatie tigla. Centrala termica, amplasata alipit cladirii existente, se va realiza din zidarie portanta cu caramida tip GVP, de 30 cm grosime; pe o fundatie continua din beton si planseu din beton armat.
Dupa realizarea modificarilor, constructia va fi structurata dupa cum urmeaza : 1. Subsol -beci (depozitare produse alimentare) . 34 Bucuresti 2012
2. Parter - hol primire - receptie - salon - bagaje + valori - oficiu - restaurant 28 locuri - bucatarie - depozit alimente - boxa preparare carne-legume - spalator vesela - vestiar - toaleta femei - toaleta barbati - toaleta personal - centrala termica 3. Etaj 1 - scara acces etaj - coridoare - balcon - terase - 1 camera - 1 camera - 1 camera - 9 grupuri sanitare - holuri aferente camerelor - WC personal - birou - depozit lenjerie. 4. Mansarda - 1 camera 35 Bucuresti 2012
- 1 camera - 2 camere - balcon - terasa
2.5. Principalele utilaje de dotare a constructiilor ( cazane de abur sau apa fierbinte, hidrofoare, ascensoare) Cladirea se va echipa cu o centrala termica care va functiona pe combustibil gazos, centrala termica necesara pentru asigurarea agentului termic pentru incalzirea spatiilor si pentru prepararea apei calde. Agentul termic pentru incalzire si preparare apa calda de consum se va asigura de la cazanul VIESSMANN VITOGAS 100 care are capacitatea termica de 72 KW. Pentru preparare apa calda de consum se va monta un boiler cu acumulare, cu preparare indirecta, de capacitate 150l.
2.6. Lista de achizitii si sursele de aprovizionare pentru activele ce fac obiectul proiectului
NR. CRT
FURNIZOR
ADRESA
PRODUS
U.M.
CANT.
VALOARE ESTIMATA
PROCENT DIN TOTAL VALOARE ELIGIBILA A INVESTITIEI
1 ... B U C A T A R I E 1 B U C A T A R I E 1 B U C A T A R I E ARAGAZ CU PLITA SI CUPTOR CONGELATOR FRIGIDER HOT MOBILIER BUCATARIE VASE SI USTENSILE DE BUCATARIE
14948
11 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6
BUC. BUC. BUC. BUC. SET SET
1 1 1 1 1 10
4026 1575 1400 1400 2800 3745
3 ... S A L A E U A T S 3 S A L A D E L U A T M A S A 3 S A L AD D EL L U A TM MA A SA A
20872
36 Bucuresti 2012
3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6
MESE SCAUNE CANAPEA SEMINEU OBIECTE DECORATIVE VASE, VESELA, ACCESORII
BUC BUC BUC BUC SET
5 20 1 1 5
1155 2100 1500 6301 3080 6734 4535/camera
5 ... C A M E R A T U R I 9 A M E R E ) 5 C A M E R A 2 P A T U R I ( 9 C A M E R E ) 5 C A M E R A2 2P PA A T U R I( ( 9C C A M E R E )
40815/ total camere
5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 5.6 5.7
PAT NOPTIERA DULAP HAINE MASUTA + SCAUNE MOCHETA LENJERIE APARATURA AUDIOVIDEO ACCESORII SI DECORATIUNI TOTAL
BUC BUC BUC SET MP SET SET
2 2 1 1 14,5 4 1
640 140 250 545 931 954 585
5.8
490 76635
Tabel nr. 7. Lista de achizitii si sursele de aprovizionare pentru activele ce fac obiectul proiectului 2.7. Utilitati Alimentare cu apa de la o retea de apa locala, care traverseaza terenul din vecinatate al scolii si este alimentata prin captarea unor izvoare existente. Alimentare cu energie electrica prin bransamentul existent la reteaua de joasa tensiune din zona. Canalizarea se va realiza in sistem individual, apele uzate fiind colectate intr-un bazin vidanjabil. Alimentare cu energie termica de la centrala termica proprie,cu functionare pe combustibil gazos
37 Bucuresti 2012
3. Date privind forta de munca ocupata dupa realizarea investitiei Responsabil legal Responsabil tehnic
3.1. Total personal - 4 -din care personal de executie- 4 Denumire post Ospatar Bucatar Receptioner Menajera TOTAL Nr. angajai 1 1 1 1 4 Tabel nr. 8
Locuri de munc nou create = 4
4. Principali indicatori tehnico economici ai investitiei 4.1. Valoarea totala : - reprezinta valoarea totala a proiectului fara TVA si anume 836.004 RON, iar cu TVA 1036644 RON
4.2 Durata de realizare (luni): Durata de realizare a investitiei este estimata la 12 luni.
38 Bucuresti 2012
4.3. Esalonarea investitiei
Grafic de esalonare a investitiei

300000 250000 200000
RON
150000
100000
50000
1 - 10 11
12-13
14
15
16
17-18
19
20
21
22
Lunile Luna Lunile Luna Luna Luna Lunile Luna Luna Luna Luna Cheltuieli pentru obtinere avize, acorduri i autorizaii Cheltuieli pentru consultanta Cheltuieli pentru asisten tehnic Cheltuieli pentru proiectare si engineering Constructii si instalatii Organizare de santier Organizarea procedurilor de licitatie Procurare utilaje si echipament tehnologic Dotari Utilitati Alte cheltuieli Amenajari exterioare Imprejmuire Amenajare teren
Tabel nr .9
39 Bucuresti 2012
Indicatori
Lunile 1 - 10 Luna 11 Luna 12-13 Luna 14 Luna 15 Luna 16 Lunile 17-18 Luna 19 Luna 20 Luna 21 Luna 22
Total
0 13,008
A B C D
Cheltuieli pentru obtinere avize, acorduri i autorizaii Cheltuieli pentru consultanta Cheltuieli pentru asisten tehnic Cheltuieli pentru proiectare si engineering
13,008
19,065 0 0 0 46,739
0 0 0
0 7,303 0
0 0 0
0 0 0
0 0 0
0 0 0
19,065 0 0
0 0 0
0 0 0
38,130 7,303 46,739
E F G
Constructii si instalatii Organizare de santier Organizarea procedurilor de licitatie
0 0 0
0 0 0
0 0 0
238 0,595 5
0 0 0
291,550 0,595 0
0 0 0
118,193 0 0
0 0 0
0 0 0
0 0 0
647,743 1,190 5
Procurare utilaje si echipament tehnologic
9,520
9,520
19,040
I J K L M N
Dotari Utilitati Alte cheltuieli Amenajari exterioare Imprejmuire Amenajare teren
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 78,812
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 260,418
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 292,145
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 127,713
76,636 26,638 0 0 0 0 122,339
0 0 0 23,949 6,872 27,370 58,191
0 0 51,503 0 0 0 51,503
76,636 26,638 51,503 23,949 6,872 27,370 991,121
TOTAL
- MII RON Tabel nr 10
40 Bucuresti 2012
4.4. Capacitati de productie rezultate ca urmare a investitiei ( in unitati fizice): 9 camere cu doua locuri fiecare. Veniturile din exploatare sunt veniturile realizate din activitatea curenta. Principalele venituri se obtin din inchirierea camerelor. Avand in vedere ca in interior confortul oferit este cel corespunzator categoriei trei margarete preturile propuse sunt urmatoarele: -camera dubla: 90 RON Oferta de servicii pusa la dispozitia turistilor poate imbraca una din formele: -cazare; -cazare cu mic dejun; -demipensiune; -pensiune completa; -organizarea de mese festive, reuniuni, etc. In ceea ce priveste capacitatile de cazare acestea sunt redate in continuare: 9 camere cu 2 locuri la pretul de 90 RON/zi
Veniturile estimate din cazare(in RON) sunt aratate in tabelul de mai jos:
Nr.crt. Grad ocupare 1. 2. 3. Ocupare camere 80% Ocupare camere 50% Ocupare camere 20%
24 zile/luna 15120 10800 4320
15 zile/luna 9450 6750 2700
8zile/luna 5040 3600 1440

Tabel nr .11
Intre varianta optimista (ocupare 80% timp de 24 zile pe luna) si aceea pesimista (ocupare 20% timp de 8 zile pe luna) se estimeaza un grad mediu de ocupare de 70% (6 camere ocupate) timp de 24 zile pe luna ceea ce ar duce la incasarea sumei de 12960 RON lunar. Cheltuielile din exploatare sunt cele generate de derularea activitatii curente si sunt estimate in tabelul care urmeaza. Nr. crt. 1. Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli pentru exploatare (RON) Estimare lunara medie 533 41 Bucuresti 2012
2. 3. 4. 5. 6. 7.
Cheltuieli cu materiile prime Cheltuielile cu materialele consumabile Cheltuieli cu energia si apa Alte cheltuieli materiale Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate Cheltuieli cu personalul angajat, asigurari si protectie sociala
7418 2169 1400 847 275 2545
8. 9.
Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu amortizari si provizioane TOTAL
180 1289 16.656

Tabel nr .12
Cheltuielile privind marfurile se refera la unele consumuri financiare prilejuite de desfasurarea activitatilor de cazare si servirea mesei, altele decat cele prevazute in continuare. Tot aici au fost incluse si cheltuielile legate de transporturi. Cheltuielile referitoare la materiile prime sunt platile efectuate pentru achizitionarea produselor alimentare semipreparate sau nepreparate din care va fi preparata hrana. Cheltuielile cu materialele consumabile sunt necesare pentru achizitionarea de detergenti, sapunuri, substante dezodorizante, hirtie igienica, etc. Cheltuielile cu energia si apa sunt estimate la valoarea de 1400 RON lunar insa se tine cont de diferentele mari de consum inregistrate intre anotimpul cald si cel rece. Cheltuielile cu serviciile executate de terti sunt cele legate de publicitate, marketing, telefon, taxe radio TV sau cablu. Cheltuielile cu personalul angajat, asigurari si protectia sociala se ridica la valoarea de 2545 RON lunar. Alte cheltuieli de exploatare sunt cele legate de micile reparatii ale diferitelor instalatii ale pensiunii, de inlocuirea veselei sparte, etc. In continuare sunt estimate veniturile din servirea mesei si organizarea de cine festive. Valoarea medie a unei cine este de 45 RON persoana (in care sunt incluse si bauturi alcoolice) si la care se estimeaza un profit de minim 50% (22,5 RON). Se presupune ca toti cei cazati servesc macar o masa pe zi la pensiune. 42 Bucuresti 2012
Calculul veniturilor din servirea mesei este estimat la aproximativ 16.200 RON lunar. Micul dejun va fi servit contracost (valoare 10 RON) si nu se va adauga profit. Preparatele care vor fi servite din bucataria proprie vor fi atat traditionale cat si din bucataria internationala . Exemple de preparate care pot fi oferite sunt redate in continuare:
Nr.crt
Denumirea preparatului
Cantitate
Pret(RON)
Mic dejun 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Salate 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. Sosuri 1. 2. 3. Ketchup Mustar Maioneza 100g 100g 100g 1,5 6 1,5 Salata de varza Salata de rosii Salata de rosii si castraveti Salata asortata Salata de castraveti murati Salata de gogosari in otet Salatade ardei copti Salata bulgareasca Salata greceasca Salata de cruditati cu piept de pui Salata de cruditati cu ton 200g 200g 200g 200g 200g 200g 200g 200g 200g 200g 200g 1,2 1,5 2,5 2,5 1,5 2,0 3,0 3,5 2,5 3,5 3 Ochiuri Oua romanesti Ochiuri la capac Omleta simpla Omleta cu cascaval Omleta cu ciuperci Sunca nature 2 buc 2 buc 2 buc 2 buc 2 buc 2 buc 100g 2 2,5 2,5 2 3 3,5 3,5
43 Bucuresti 2012
4. 5. 6. Desert 1. 2. 3. 4. 5.
Mujdei Smantana Ardel iute
100g 100g 1 buc
1 1,5 3
Clatite cu gem sau finetti Clatite cu inghetata si ciocolata Papanasi cu branza de vaca Inghetata asortata Salata de fructe
300g 300g 300g. o cupa o cupa
3,5 4 2,8 2,5 4,5
Bauturi alcoolice 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Vin dry Muscat Jidvei Vin dry Riesling Jidvei Vin Sauvignon Blanc Jidvei Whiskey Johny Walker red label Whiskey Jack Daniels Vodca Finlandia Vodca Petersburg VodcaSmirnoff Bere Ciuc, Kaiser, Tuborg, Stella Artois, etc. 750ml 750ml 750ml 100ml 100ml 100ml 100ml 100ml 500ml 1,5 1,5 1,5 14 24,3 10,4 3 8 3
Bauturi nealcoolice 1. 2. 3. 4. Coca Cola, Pepsi, Fanta, Cappy, etc. Nectar Santal, Cappy, etc Apa minerala Dorna, Poiana Negrii, Borsec Apa plata Dorna 250ml 250ml 500ml 500ml 2 2,5 2 2
Tabel nr . 13
Sunt prezentate in continuare modalitatile de calcul in cazul unor meniuri tip mic dejun, pranz si cina.
44 Bucuresti 2012
Supa de gaina cu taitei de casa (3,5RON) Materii prime UM Cantitate pentru 10 portii Gramaj pentru o portie de produs finit Carne pui Ceapa Morcov Bors putina Verdeata Taitei de casa Smantana Sare Pentru taitei Oua Faina Sare Buc Kg Kg 3 0,200 0,020
Tabel nr .14
Kg Kg Kg L Leg Kg Kg Kg
1,000 0,200 0,200 0,300 1 0,340 0,300 0,030 10 portii 60/340g
Hribi cu smantana (10 RON portia) Materii prime UM Cantitate pentru 10 portii Gramaj pentru o portie de produs finit Hribi Ceapa Marar Faina Smantana Patrunjel Delikat Piper Ulei Kg Kg Leg Kg Kg Leg Kg Kg L 0,200 0,300 1 0,100 0,500 1 0,050 0,002 0,200
Tabel nr.15
10 portii 200g
45 Bucuresti 2012
Clatite cu carne si sos de smantana (5 RON portia) Materii prime UM Cantitate pentru 50 portii Gramaj pentru o portie de produs finit Lapte Oua Faina Ulei Apa minerala Piper Sare Pentru umplutura Carne tocata de porc Carne tocata de vita Costita afumata Ceapa Ulei Pasta de tomate Boia dulce Piper Oua Delikat Verdeata Cimbru Usturoi Ardei sau gogosari Kg Kg Kg Kg L Kg Kg Kg Buc Kg Leg Kg Kg 2,000 1,000 1,000 1,500 0,300 0,200 0,010 0,004 10 2 0,010 0,200 0,200 0,500
Tabel nr .16
L Buc Kg L L Kg Kg
1,500 4 1,500 0,500 1,000 0,004 0,030 50 portii 100g
46 Bucuresti 2012
Crochete cu cascaval (1,5 RON portia) Materii prime UM Cantitate pentru 6 portii Gramaj pentru o portie de produs finit Cascaval Faina Ulei Sare Bicarbonat Oua Piper Kg Kg L G Kg Buc kg 0,200 0,050 0,100 0,001 0,003 1 0,002
Tabel nr .17
6 portii 50 grame
In pretul final este inclus pretul manoperei in valoare de 20 RON ora de munca, pretul mediu al energiei electrice in valoare de 0,3 RON/kw . In tabelul de mai jos sunt aratate modalitatile de procurare ale unor materii prime: Nr.crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Denumire materie prima Cartofi Lapte Legume si fructe proaspete Carne de vita Carne de porc Peste Sursa de procurare Producator individual Producator individual Producator individual Producator individual Producator individual Pescarii din zona Botosani 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. Pastrav Pasari Ulei, faina, zahar, sare, piper Bauturi Ghebe Cas Urda Pastravaria Badeuti Producator individual Metro Suceava Metro Suceava Producator individual Producator individual Producator individual 8 7 6,5 10 8 Pret 0,6 1,2 -
47 Bucuresti 2012
14. 15. 16. 17. 18.
Smantana Cascaval Oua Mere Afine
Producator individual Producator individual Producator individual, Producator individual Producator individual
6 9 0,7 1,5 8
Tabel nr .18
5. Finantarea investitiei Cost eligibil total 200.000 euro din care contributie comunitara cofinantare nationala aport intreprinzator - 75.000 euro - 25.000 euro - 100.000 euro
COST TOTAL -200.000 euro cu tva
Cheltuieli eligibile Euro Ajutor public 100.000
Cheltuieli neeligibile Euro
Total
Euro 100.000
nerambursabil Cofinantare privata, din care: - autofinantare - imprumuturi TOTAL PROIECT

Tabel nr .19
100.000
78.381
178.381
78.381 100.000 200.000 78.381
78.381 100.000 278.381
6. Avize si acorduri
Avizele si acordurile emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, sunt: fisa tehnica ( anexa la certificatul de urbanism) privind conditiile de protectia mediului necesare pentru obtinerea acordului unic; 48 Bucuresti 2012
avizul sanitar veterinar; aviz de specialitate eliberat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului pentru constructie pensiune turistica; certificatul de inregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comertului, conform Legii nr.359/2004 i act doveditor privind infiintarea punctului de lucru (daca este cazul); aviz sanatate publica; aviz privind energia electrica; aviz privind protecia civila; certificatul de urbanism, cu incadrarea amplasamentului in planul urbanistic, avizat si aprobat potrivit legii; aviz privind prevenirea si stingerea incendiilor.
7. Piata de desfacere
Pentru promovarea produsului turistic va fi folosita publicitatea care va avea ca obiective de baza informarea si convingerea publicului despre caracteristicile produsului oferit. Mesajele care vor fi publicate in ziare cu circulatie regionala sau judeteana vor avea avantajul ca beneficiaza de o buna selectivitate geografica si de legaturi privilegiate cu cititorii. Pliantul publicitar si mapa de informare sunt alte doua variante pentru suportul mesajului publicitar. Acestea vor fi distribuite agentiilor de turism cu ocazia targurilor de turism spre a putea face mai departe cunoscuta oferta dar si diferitelor puncte de informare turistica. Reclamele vor evidentia particularitatile si activitatile prin care pensiunea turistica Bucovina Aurie se deosebeste de celelalte din zona. Intrarea pe piata este unul din obiectivele propuse. Acesta se poate realiza prin
asigurarea inca din start a unei calitati corespunzatoare a produselor si a serviciilor turistice. O campanie publicitara in perioada premergatoare darii in functiune va face mai cunoscuta oferta. Va fi necesara alocarea unor fonduri pentru cheltuieli cu publicitatea. O strategie pentru crearea unei nise pe piata consta in dezvoltarea de produse si programe turistice care nu sunt oferite in zona sau sunt oferite la o calitate inca necorespunzatoare. In afara de pliante, panouri, placute indicatoare si bannere de care s-a amintit deja se va mai folosi publicitatea prin pagina de internet. Pe linga posibilitatea prezentarii interactive si in 49 Bucuresti 2012
conditii grafice deosebite, site-ul pensiunii va avea posibilitatea rezervarii locurilor on-line. In camere vor exista mape informative care vor prezenta oferta de servicii a pensiunii dar si programele speciale care pot fi urmate. Oaspetilor le vor fi oferite cadouri constand in obiecte personalizate cu sigla pensiunii. Se va urmari inscrierea pensiunii in pliantele locale cum ar fi Mic indrumar in activitatea turistica si in publicatiile locale(de exemplu Buletinul informativ de turism editat de Centrul de informare, consultanta, invatamant si editura in turism Bucovina). Pensiunea va intra in asociatia nationala de profil Asociatia Nationala a Turismului Rural si Ecologic iar oferta ei va fi prezenta la targuri, expozitii pentru consumatori dar si pe mesele unor agentii de turism.
8. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri Amplasamentul se afla in imediata vecinatate a Municipiului Vatra Dornei de unde se deschid cele mai importante trasee turistice ale Bucovinei, una dintre cele mai pitoresti zone ale Romaniei. Tinuturile Bucovinei inglobeaza pagini de istorie, traditii si obiceiuri stravechi, monumente unice si mestesuguri specifice, ctitorii medievale care atesta o permanenta spirituala si istorica a locuitorilor acestor meleaguri, acest lucru atragand turisti in toate anotimpurile. Bucovina, leagan de veche civilizatie, unde istoria se impleteste cu legenda, este cunoscuta sub aspect turistic in primul rand pentru renumitele biserici cu fresce exterioare - patrimoniu UNESCO: Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor, Arbore. Nu mai putin importante sub aspect arhitectonic si istoric sunt manastirile Putna, Dragomirna, Patrauti. Toate aceste bijuterii arhitectonice se incadreaza perfect ntr-un cadru natural de excepie. Masivul Raru, rul Suceava, rul Moldova cu afluentul sau Moldovita, defileul Bistritei Aurii, codrii seculari de la Slatioara, sunt doar cateva puncte forte. Creerea a 4 locuri de munca in aceasta zona ar fi un lucru benefic pentru locuitorii din zona. Economia locala este reprezentata de agenti economici profilati pe activitati de comert, prelucrarea lemnului si agricultura. In imprejurimile comunei pot fi efectuate drumetii si excursii pe muntii Calimani, Masivele Giumalau si Rarau sau la manastirile din judet. In aceasta comuna exista posibilitati pentru amplasarea unei tabere de creatie artistica. 50 Bucuresti 2012
Monumentele istorice cu fresce interioare si exterioare de o mare si inegalabila valoare artistica au fost trecute de UNESCO pe harta monumentelor de valoare universala. Judetul Suceava dispune de un relief predominant muntos si deluros cu peisaje de o frumusete uluitoare. Locurile de cazare sunt asigurate in hoteluri, hanuri, popasuri turistice, pensiuni sau cabane. Pensiunea turistica Bucovina Aurie va completa oferta de servicii turistice a comunei Dorna Arini fiind situata, prin standardul pe care si-l propune, in topul ofertei de servicii. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei poate fi comensurat atat in mod direct prin creerea de locuri de munca cat si indirect daca tinem cont, ca afluxul de turisti genereaza beneficii si altor unitati din zona, nu neaparat celor in care s-au cazat. De asemenea mai poate fi luata in calcul contributia pe orizontala adusa dezvoltarii zonei daca amintim ca aprovizionarea cu produse alimentare se va face de la localnici precum si apelarea la acestia cu ocazia rezolvarii problemelor ocazionale care pot aparea.
9. Strategia de marketing Amplasamentul se afla in imediata vecinatate a Municipiului Vatra Dornei de unde se deschid cele mai importante trasee turistice ale Bucovinei, una dintre cele mai pitoresti zone ale Romaniei. Tinuturile Bucovinei inglobeaz pagini de istorie, traditii si obiceiuri stravechi, monumente unice si mestesuguri specifice, ctitorii medievale care atesta o permanen spirituala si istorica a locuitorilor acestor meleaguri, acest lucru atragand turisti in toate anotimpurile. Lansarea pe piata a unui produs care sa castige admiratia consumatorilor prin calitatea sa, dar si prin pretul mai mic decat cel al concurentei, reflecta ideea fundamentala a politicii firmei noastre. Oferta pensiunii Bucovina Aurie este in primul rand aceea de locuri de cazare si respectiv serviciile care trebuie sa insoteasca acest produs. Capacitatea de cazare a pensiunii Bucovina Aurie este de 9 camere a cate doua locuri fiecare. Dotarile din cadrul acestei pensiuni sunt: salon, loc pentru depozitare bagaje si valori, centrala termica, balcon, terase. Pensiunea are in dotare si o bucatarie complet utilata si o sala de mese de 28 de locuri oferind turistilor masa in regim de :cazare cu mic dejun inclus, demipensiune, pensiune complete cat si organizarea unor mese festive, reuniuni etc. 51 Bucuresti 2012
Oferta de petrecere a timpului liber pentru turistii cazati la pensiunea Aurie este diversificata:
Bucovina
Vara: plimbari in aer liber, seri cu specific moldovenesc in aer liber, vizite la Manastirile din zona, excursii si drumetii in muntii Calimani, Masivele Giumalau si Rarau, posibilitatea unei tabere de creatie artistic. Iarna: sanius, plimbari in aer liber, festinuri cu mancare traditionala moldoveneasca, in Vatra Dornei se poate practica ski, patina, plimbari cu telescaunul. In exteriorul pensiunii: Prezentare judet
Vatra Dornei Oras in nordul Romaniei (Judetul Suceava), aflat la confluenta raurilor Dorna si Bistrita, in Tara Dornelor, una dintre cele mai pitoresti depresiuni ale Carpatilor Orientali, la o altitudine de 802-808 m, si la 110 km sud-vest de Municipiul Suceava. Ambianta este cu atat mai propice cu cat Vatra Dornei este inconjurata de munti impaduriti: Muntii Giumalau, Muntii Bistrita, Muntii Calimani, Muntii Rodna, Muntii Suhard si Muntii Obcina Mestecanis. Statiune cu sezon permanent, cu clima intramontan-depresionara: vanturi moderate, veri racoroase (temperatura medie in iulie este de 15,2C) si ierni friguroase (temperatura medie in ianuarie este de -6C). Temperatura medie anuala este de 5,2C, iar media anuala a precipitatiilor este de 800 mm ( precipitatii mai abundente se semnaleaza in intervalul mai-august). Vatra Dornei este un loc ideal de odihna si petrecere a vacantei, care ofera posibilitati de practicare a alpinismului si a sporturilor de iarna. Un lift scaun acopera distanta de 3.200 m dintre oras si Dealul Negru (altitudine 1.300 m). Atractii turistice: parcul natural din centrul statiunii, renumit pentru veveritele care haladuiesc acolo, si pentru concertele sustinute in sezonul estival de orchestra de alamuri; cabana de pe Dealul Runc; Muzeul vanatorii si stiintelor naturale; Muzeul etnografic al Bucovinei etc. Agentia de voiaj din localitate organizeaza excursii cu autocarul pe diferite trasee. Unul dintre cele mai interesante trasee este cel care include vizitarea manastirilor din Nordul Moldovei (Voronet, 1488; Humor, 1530; Moldovita, 1532; Sucevita, 1581-1601). Toate aceste manastiri reprezinta monumente unicat ale artei feudale romanesti, cu picturi murale atat interioare cat si exterioare. Se viziteaza de asemenea alte locuri renumite din punct de vedere etnografic si folcloric. 52 Bucuresti 2012
Judetul Suceava Suceava este un judet in nordul regiunii Moldova din Romania, cea mai mare parte a sa fiind constituita din Bucovina de sud. Judetul este compus din 5 municipii, 11 orase si 97 de comune (2005). Fiind locuit inca din Paleolitic (100000-10000 i. Hr.), judetul Suceava a marcat istoria romanilor cu momente semnicative. Acest loc a fost leaganul primului stat centralizat Moldova (1359) cu fondatori ai culturii europene si luptatori neinfricati care si-au aparat pamantul stramosesc, cum ar fi: Bogdan I (1359-1365), Petru Musat (1375-1391), Alexandru cel Bun (1400-1432) si Stefan cel Mare (1457-1504). Atractiva datorita bogatiilor si drumurilor comerciale accesibile spre est, aceasta parte a tarii a fost de multe ori calcata de invadatori, teritoriul sau schilodit de vecini, in cele din urma intrand sub dominatia imperiului Austriac timp de 150 de ani (1868-1918). Tratatele de pace de dupa razboi nu au restaturat dreptul istoric al Bucovinei. Judetul Suceava are aproximativ 700.000 de locuitori dintre care 250.000 in zona urbana si 450.000 locuitori in zona rurala. Clima este temperata si umeda, cu o temperatura medie anuala de 8C. Dealurile si muntii sunt formele de relief predominate, iar 54 % din suprafata judetului este acoperita de paduri (3/4 din acestea fiind paduri de conifere). terenul arabil are o suprafata de 1813 kmp si bazinul hidrografic cuprinde 136 kmp de rauri si iazuri. Pamant al legendelor, acesta este pentru vizitatorii acestei parti a Romaniei, cunoscuta sub numele de Bucovina, un loc unde istoria e prezenta pretutindeni. Loc de nastere a unei vechi civilizatii, judetul Suceava este situat in partea nord-estica a Romaniei si ocupa unul dintre primele locuri si a potentialul economic, uman si turistic. Relieful este cu munti si dealuri si cu o densa retea hidrografica cu ape repezi. Numarul de 100000 de turisti care viziteaza anual acest judet este explicat prin pozitia sa geografica, la intersectia drumurilor dintre nord si sud, est si vest, a vecinatatii cu Ucraina , Polonia, Republica Moldova, cat si nenumaratele monumente culturale si istorice. Trasatura caracteristica a acestui judet este ca pe o suprafata restransa se gasesc un numar mare de actractii turistice. Aici se gasesc facilitati pentru sporturile de vara si de iarna, pentru pescuit si vanatoare, cat si pentru odihna. Muntii din judetul Suceava sunt variati si cu locuri atractive. Un drum pitoresc este cel care trece prin masivul vulcanic Caliman (Vf. Pietrosu), Masivele Giumaslau si Rarau, acesta din urma fiind cunoscut pentru relieful sau 53 Bucuresti 2012
carstic. Privelisti minunate sunt oferite de cheile raurilor Bistrita Aurie, moldova si Suceava. Judetul are rezervatii naturale de flora si fauna (bouri, cerbi, ursi, porci mistreti, cosoi de munte, lincsi). Aici se intalnesc peisaje care por fi comparate cu cele din Elvetia, Franta, Austria, Italia, Germania, Spania, s.a. Valoarea ecologica si ospitalitatea proverbiala a oamenilor creeaza conditii bune sa integreze zona Dornele in valorile montane ale lumii. printre cele 35 de monumente si rezervatii naturale, padurea seculara de la Slatioara (600 ha cu brazi de peste 400 de ani) ofera o remarcabila priveliste a naturii. Obiectivele turistice ale judetului: Manastirile pictate(Voronet- bine sftuit la vreme de rastriste de catre sihastrul Daniil din Voronet, Stefan cel Mare hotaraste, drept multumire, inaltarea unei manastiri care sa fie sfant loc de rugaciune; Sucevita- Traditia aseaza pe valea raului Sucevita, intre dealuri, o biserica din lemn si o schivnicie de pe la inceputul veacului al XVI-lea; mai apoi, pentru rascumpararea cine stie caror pacate, o femeie ar fi adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesara actualei constructii; Putna- Prima ctitorie a Voievodului Stefan cel Mare si Sfant, Manastirea Putna, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost sorocit loc de odihna vesnica pentru domnitor si familia sa; Humor- Aflata la 5 km de Gura Humorului, Manastirea Humor este una dintre cele mai vestite ctitorii ale evului mediu moldovenesc. In padurile nesfarsite de la poalele Obcinei Mari, Oana vornicul de la Suceava, intemeia loc de rugaciune pe valea raului Humor dupa 1400, la vremea domniei lui Alexandru cel Bun; Dragomirna- La mosia sa Dragomirna, la 12 km de Cetatea de Scaun a Moldovei Suceava, Anastasie Crimca impreuna cu boierii Lupu si Simion Stroici au inaltat in 1602 biserica schitului inchinata Sfintilor Enoh, Ilie si Ioan Teologul, in prezent aflata in cimitirul obstii si altele. Cetatea de Scaun: Cetatea de Scaun fost mentionata documentar pentru prima data la 10 februarie 1388, fiind construita in timpul domniei lui Petru I Musat(1375 - 1391). Initial constructia este de plan rectangular, avand latura de sud de 36 m si cea de est de cca 40 m. Cetatea de Scaun(Cetatea Suceava) a fost supusa un puternice asedii in timpul domniei lui Stefan cel Mare(1476,1485,1497) fara a putea fi cucerita! In anul 1538, tradarea boierilor face posibila cucerirea ei de catre otomani. Muzeul de istorie Suceava: Muzeul de Istorie Suceava adaposteste o colectie valoroasa de exponate, prezentand istoria Sucevei in general si pe cea a Bucovinei in special. Tot aici este
54 Bucuresti 2012
deschisa si o galerie de arta cu lucrari semnate de artisti de renume din tara si din Bucovina. Un punct de mare atractie este Sala tronului. Toate aceste bijuterii arhitectonice se ncadreaz perfect ntr-un cadru natural de excepie. Masivul Raru, rul Suceava, rul Moldova cu afluentul su Moldovia, defileul Bistriei Aurii, codrii seculari de la Sltioara, sunt doar cteva puncte forte.
Manifestari de interes turistic: Anul Bucovina: iunie 2007- evenimente turistice de exceptie. Din 2007, diversele atractii turistice bucovinene vor fi promovate unitar, in cadrul unui program cultural-ar-tistic care poarta denumirea de ANUL BUCOVINA. Initiatorii si organizatorii amplului eveniment sunt ROMEXPO SA Bucuresti si Camera de Comert, Industrie si Agricultura Suceava, in parteneriat cu Consiliul Judetean Suceava, Prefectura Judetului Suceava, Primaria Municipiului Suceava si altii. Concret, toate manifestarile care au loc in judetul Suceava, pana in vara anului 2008 au
fost centralizate sub umbrela unui singur eveniment de amploare, ANUL BUCOVINA. De mentionat ca cheia de bolta a acestei salbe de manifestari o va reprezenta Targul de Turism al Bucovinei, organizat la noul complex expozitional din Suceava, in perioada 14-16 septembrie 2007. Programa : Zilele Sucevei, Targul de Sanziene, Urmasii Movilestilor- Zilele culturii Sucevitei, Zilele Municipiului Gura Humorului Umorla Gura Humorului . - Serbarile Zapezii- in fiecare an in perioada februarie-martie in Vatra Dornei si in Campulung Moldovenesc. - Festivalul Internaional de Folclor ntlniri Bucovinene- Vatra Dornei - Zilele Municipiului Vatra Dornei - Festivalul National al pastravului- Ciocanesti - Zilele Campulungului - Targul laptarilor-Campulung Moldovenesc - Colinde,colinde- Vatra Dornei - Sculati gazed, nu dormiti- Falticeni - Porniti plugul Feti Frumosi- Vatra Dornei - Expozitie de oua incondeiate- Vatra Dornei Pe langa acestea si hramurile Manastirilor sunt o adevarata atractie turistica. Oferta generala de servicii: 55 Bucuresti 2012
Parcarea amenajata Inchirieri de paturi suplimentare Posibilitatea servirii masei afara in gradina special amenajata Atragerea atentiei oaspetilor asupra ofertei: Pliante publicitare Mape de informare care vor prezenta oferta de servicii a pensiunii dar si programele special care pot fi urmate Organizarea de seri informatoare in care pe langa o incursiune in turismul local se vor spune si legende locale pentru o mai buna percepere a specificului moldovenesc Concursuri cu premii
Particularitati prin care ne deosebim de ceilalti ofertanti: Fiecare oaspete va primi la plecare cadouri cu specific local si personalizate cu sigla pensiunii Calitatea ireprosabila a serviciilor si profesionalismul angajatiilor Secrete culinare deosebite pentru o adevarata incantare a simturilor Preparate culinare proaspete din productia proprie si cu specific
Grupurile tinta pe care dorim sa le abordam: Turisti dornici de petrecere a timpului liber in natura interesati de specificul moldovenesc Turisti care vor sa cunoasca istoria zbuciumata a Bucovinei Turisti dornici de relaxare intr-un mediu incantator simturilor Intreprinderi ce creeaza o atmosfera rurala: Seri cu specific moldovenesc ( cu mancare traditionala moldoveneasca, povesti si voia buna tipica) Oferim produse din productia proprie preparate dupa retete pastrate cu sfintenie din stramosi.
56 Bucuresti 2012
Stabilirea pretului/Gradul de ocupare: -9 camere cu 2 locuri la pretul de 90 RON/zi
Nr.crt.
Grad ocupare
24 zile/luna
15 zile/luna 9450 6750
8zile/luna
1. 2.
Dorim sa realizam Trebuie sa realizam
Ocupare camere 80% Ocupare camere 50% Ocupare camere 20%
15120 10800
5040 3600
3.
Realizam
4320
2700
1440
Tabel nr .20
Intre varianta optimista (ocupare 80% timp de 24 zile pe luna) si aceea pesimista (ocupare 20% timp de 8 zile pe luna) se estimeaza un grad mediu de ocupare de 70% (6 camere ocupate) timp de 24 zile pe luna ceea ce ar duce la incasarea sumei de 12960 RON lunar.
Activitatiile prin care am putea creste gradul de ocupare sunt : ziua portilor deschise( o zi in fiecare luna a anului in care doritorii pot veni sa viziteze pensiunea si imprejurimile) reducerea pretului de cazare in extrasezon, in special in timpul in care nu exista nici un fel de sarbatoare sau eveniment important in zona oferirea unui pat suplimentar , in extrasezon, inclus in pretul camerei pe zi organizarea unor tururi pentru vizitarea obiectivelior din zona discounturi oferite grupurilor organizate de turisti discounturi oferite oapsetilor care petrec mai mult de 5 zile la pensiune.
In concordanta cu serviciile oferite si avantajele pentru atragerea clientiilor la pensiunea noastra, raportul calitate-pret este unul deosebit de bun. Pretul este unul rezonabil pentru pachetul de servicii oferite si mai ale pentru calitatea serviciilor care impreuna alcatuiesc combinatia unei vacante de vis pentru iubitorii turismului rural cu specific moldovenesc. Avem si servicii suplimentare care ar putea duce la cresterea incasarilor. Acestea sunt : 57 Bucuresti 2012
inchirierea de paturi suplimentare oferirea unor tururi la cerere pentru grupuri mici de persoane organizarea de evenimente speciale, mese organizate , chiar si nunti cu specific moldovenesc, unde traditiile vor fi respectate cu sfinteni
Publicitatea si relatiile cu publicul Ca modalitati de promovare ale pensiunii folosim urmatoarele : pliante, mape de prezentare distribuite centre de informare turistica( Centru de informare turistica Bucovina, Centrul judetean de informare turistica Infoturism Suceava, Centrul de informare turistica Campulung Moldovenesc, Centru de informare turistica Vatra Dornei, Centrul de informare si marketing turistic "PROMOTUR BUCOVINA") carti de vizita ( pe care sa le oferim clientilor si potentialilor clienti) bannere (la intrare si la iesire di Vatra Dornei) panouri indicatoare(care sa indrume turistii catre pensiunea noastra) brosuri oferite de agentiile de turism colaboratoare (Clever Tour, Travis Tourism) ziua portilor deschise( o zi in care doritorii pot veni sa viziteze pensiunea pentru a vedea ce ofera aceasta) promovare mass-media (radio-spoturi publicitare la Europa Fm deoarece acopera o foarte mare parte din tara, ziare-Adevarul, reviste- Traveller Magazin si tour-ist, revista online de turism) Pe langa modalitatile de promovare amintite mai sus mai dispunem si de un site pe internet, site-ul pensiunii care contine multe poze si informatii despre unitatea noastra de cazare. Pe site exista si un forum foarte folosit de oaspetii nostrii pentru a impartasii idei si experiente traite la pensiune. Pentru promovarea site-ului se va realiza un schimb de link-uri intre noi si site-uri din acelasi domeniu. Dar nu vom omite nici promovarea pe motoarele de cautare cu ajutorul cuvintelor cheie. Dorim sa lansam si un concurs pentru oaspetii care ne-au vizitat. Acestia trebuie sa posteze pe site poze facute pe timpul sederii la noi, insotite de o foarte scurta descriere . Pozele cele mai reprezentative vor fi alese de utilizatorii site-ului , votate de catre acestia . Pentru cele
58 Bucuresti 2012
mai bune 3 poze participantii vor castiga un weekend la pensiune . Dorim ca acest concurs sa se realizaze o data pe an, la sfarsitul anului. Un alt concurs in scopul promovarii pensiunii si a locului este adresat participantiilor la ziua portilor deschise care vor putea castiga in urma unui concurs o vacanta de un weekend la pensiune. Concursul are la baza puterea de convingere a participantilor in privinta dorintei lor de a devenii oaspeti ai pensiunii. Concursul va fi organizat lunar. In scopul promovarii avem colaboratori in toata zona si in anumite puncte de informare din tara : agentiile de turism din zona si din tara(Clever Tour si Travis Tourism) postarea de anunturi pe internet pe diferitele site-uri turistice (www.infotravelromania.ro, www.turismbucovina.ro) participarea la targuri de turism si expozitii atat din zona cat si din tara. Dorim de altfel sa realizam o cooperare cu Primaria sau alte institutii oranizatoare de festivitati in zona . Putem pune la dispozitie cazarea si masa participantiilor la festivitati , ei oferind alte servicii cum ar fi transportul. Putem astfel alcatui niste pachete atractive in anumite perioade din an, cu ocazia diferitelor evenimente.
59 Bucuresti 2012
Concluzii
n urma realizrii lucrrii Fundamentarea studiului de fezabilitate privind infiintarea unei pensiuni turistice. Studiu de caz pensiunea Bucovina Aurie, am constatat c turismul din judeul Suceava este un sector al economiei n curs de dezvoltare. Aceast zon dispune de un numr impresionant de resurse turistice, naturale i antropice, care din pcate nu sunt valorificate la valoarea lor real. De asemenea, am mai observat c exist o ntreag serie de proiecte concepute pentru mbuntirea imaginii zonei. Baza tehnico-material a intrat ntr-un proces de renovare i modernizare dup anul 2000, fiind construite noi structuri de primire turistice. n ceea ce privete numrul de turiti sosii n unitile de cazare n raport cu capacitatea de primire, pot spune c exist o neconcordan, numrul turitilor fiind mai mic dect oferta de cazare. Prin investiiile fcute i proiectele derulate, autoritile ncearc s combat acest fenomen, miznd pe atragerea turitilor ntr-un numr foarte mare n viitorul apropiat. Numrul nnoptrilor n structurile de primire din judeul Suceava este relativ redus, fapt ce determin i scderea duratei sejurului. Din acest motiv, se are n vedere ieftinirea ofertelor turistice i totodat prelungirea duratei sejururilor. n ultimii ani, au fost demarate proiecte care vizeaz dezvoltarea agroturismului i turismului montan i cultural, proiecte care sunt benefice pentru dezvoltarea turistic, dar i pentru dezvoltarea economic. Ca o concluzie general, a putea spune c turismul din judeul Suceava s-a dezvoltat dup anul 2000, au fost relansate anumite zone i s-au demarat programe pentru o dezvoltare durabil a zonei.
60 Bucuresti 2012
Bibliografie
1. Mitrache S., Manole V., Stoian M., Bran Florina, Istrate I. Agroturism i turism rural, Fax Press, Bucureti, 2006 2. Cristureanu C. - Economia i politica turismului internaional, Casa Editorial pentru Turism i Cultur, ABEONA, Bucureti 2002 3. Efros, Vasile Evaluarea potenialului turistic al Bucovinei cu oportuniti de implementare n procesul didactic, Cod CNSIS: 222 4. Erdeli, Istrate I. Amenajri turistice, Editura Universitii, Bucureti, 2006 5. Glvan V. Agroturismul factor determinant n dezvoltarea economico-social a satului romnesc, Revista Romn de Turism 6. Iosep, Ioan (2005) Curs Potenialul turistic al Romniei [note de curs], Universitatea tefan cel Mare Suceava 7. Istrate Ion, Bran Florina, Rou Anca Gabriela - Economia turismului i mediului nconjurtor,Editura Economic,Bucureti,1996 8. Meter, Codrua, Balaci, Nicoleta (2006) Elaborarea strategiilor locale de dezvoltare durabil, Bihor 9. Cndea, Melinda, Erdeli, George, Simon, Tamara, Peptenatu, Daniel (2003) Potenialul turistic al Romniei i amenajarea turistic a spaiului, Editura Universitar, Bucureti 10. Moldovan Ioan Teodor - Turismul internaional, o ans a economiei de pia n Romnia. Program de promovare pe pieele internaionale a produsului turistic romnesc, Academia de Studii Economice, Bucureti, 1997 11. Nedelea, Alexandru (2003) Politica de marketing n turism, Editura Economic Bucureti 12. Popp, N. (1972) Cadrul natural al judeului Suceava, n Comunicri i referate geografice, Suceava 13. Snack O. - Economia i organizarea turismului, Editura Sport-Turism, Bucureti
61 Bucuresti 2012
www.anulbucovina.ro www.apmsv.ro www.campulung-online.ro www.cjsuceava.ro www.hoteluri.org www.infotravelromania.ro www.insse.ro www.lasuceava.ro www.monitorulsv.ro www.news-bucovina.ro www.orasulsuceava.ro www.prefecturasuceava.ro www.primariasvro www.sabin.ro www.suceava.insee.ro www.vacanteinbucovina.ro www.wikipedia.org
62 Bucuresti 2012

2 Dizertatie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2 Dizertatie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

Capitolul I. Interpretarea conceptual a implicaiilor dezvoltrii durabile pentru turism

Capitolul II. Strategia de dezvoltare a zonei turistice Suceava

asigurarea proteciei rutelor cu peisaje frumoase, a pdurilor;

Tabel nr. 1 Lungimea principalelor cursuri de ap

Denumire vrf Pietrosu Omului Budacu Giumalu

Denumire masiv Climani Suhard Bistriei Raru-Giumalu

Altitudine (m.) 2.100 1.932 1.859 1.857

Pietrosu Raru Lucina

Bistriei Raru Obcina Mestecni

1.791 1.651 1.588

Tabel nr. 2 Principalele vrfuri din judeul Suceava

Tabel nr. 3 Principalele atracii turistice din judeul Suceava

- 1 camera - 2 camere - balcon - terasa

PROCENT DIN TOTAL VALOARE ELIGIBILA A INVESTITIEI

11 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6

BUC. BUC. BUC. BUC. SET SET

4026 1575 1400 1400 2800 3745

3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6

MESE SCAUNE CANAPEA SEMINEU OBIECTE DECORATIVE VASE, VESELA, ACCESORII

BUC BUC BUC BUC SET

1155 2100 1500 6301 3080 6734 4535/camera

40815/ total camere

5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 5.6 5.7

BUC BUC BUC SET MP SET SET

640 140 250 545 931 954 585

Locuri de munc nou create = 4

4.3. Esalonarea investitiei

Grafic de esalonare a investitiei

38,130 7,303 46,739

Constructii si instalatii Organizare de santier Organizarea procedurilor de licitatie

Procurare utilaje si echipament tehnologic

Dotari Utilitati Alte cheltuieli Amenajari exterioare Imprejmuire Amenajare teren

76,636 26,638 0 0 0 0 122,339

0 0 0 23,949 6,872 27,370 58,191

76,636 26,638 51,503 23,949 6,872 27,370 991,121

- MII RON Tabel nr 10

24 zile/luna 15120 10800 4320

15 zile/luna 9450 6750 2700

8zile/luna 5040 3600 1440

7418 2169 1400 847 275 2545

Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu amortizari si provizioane TOTAL

180 1289 16.656

Mujdei Smantana Ardel iute

100g 100g 1 buc

300g 300g 300g. o cupa o cupa

3,5 4 2,8 2,5 4,5

1,000 0,200 0,200 0,300 1 0,340 0,300 0,030 10 portii 60/340g

1,500 4 1,500 0,500 1,000 0,004 0,030 50 portii 100g

14. 15. 16. 17. 18.

Smantana Cascaval Oua Mere Afine

COST TOTAL -200.000 euro cu tva

Cheltuieli eligibile Euro Ajutor public 100.000

Cheltuieli neeligibile Euro

nerambursabil Cofinantare privata, din care: - autofinantare - imprumuturi TOTAL PROIECT

78.381 100.000 200.000 78.381

78.381 100.000 278.381

Stabilirea pretului/Gradul de ocupare: -9 camere cu 2 locuri la pretul de 90 RON/zi

15 zile/luna 9450 6750

Dorim sa realizam Trebuie sa realizam

Ocupare camere 80% Ocupare camere 50% Ocupare camere 20%

S-ar putea să vă placă și