STAȚIUNI BALNEARE

/CASE DE ODIHNĂ
Bivol Elena ARH - 152
Cuprins
Generalități
01 Noțiuni. Date istorice. Clasificări

Amplasament
02 Amplasare în structura urbană. Cerințe către teren.

Soluționarea spațial-planimetrică
03 Compoziția spațial-volumetrică. Zonificarea

Norme de proiectare
04 Principii deproiectare. Soluționarea constructivă.

Proiecte analogii
05 Stațiunile balneare din România.
 Generalități
Noțiuni. Date istorice. Clasificări.
Încadrarea juridică și terminologie.
În sens juridic se înțelege:
Stațiune balneară
localitatea sau/și arealul care dispune de resurse de substanțe minerale,
01 științific dovedite și tradițional recunoscute ca eficiente terapeutic, de insta-
lații specifice pentru cură și care are o organizare ce permite acordarea
asistenței medicale balneare în condiții corespunzătoare;

Stațiune climaterică
02 localitatea sau/și arealul situat în zone cu factori climatici benefici și care
are condiții pentru asigurarea menținerii și ameliorării sănătății și/sau a
capa-cității de muncă, precum și a odihnei și reconfortării;

Stațiune balneaoclimaterică
03 se înțelege localitatea sau/și arealul care îndeplinește condițiile prevăzute
la lit. a) și b);

Areal
04 o zonă delimitată topo-geo-climatic din localitate sau din afara acesteia
care are factori naturali de cură;

Factori naturali
ansamblul elementelor fizice/chimice terapeutice, sanogene naturale. Sunt
05 considerați factori naturali: apele minerale terapeutice, lacurile și nămoluri-
le terapeutice, gazele terapeutice, ansamblul elementelor fizico-
chimice/climatice ale litoralului marin și factorii sanogeni ai principalelor
tipuri de bioclimă a României, inclusiv de la nivelul grotelor și salinelor.
Date
Stațiunile balneare în Republica Moldova.

În Republica Moldova funcționează 9 stațiuni balneoclimaterice și 139

istorice
case de odihnă, care oferă prestări în cadrul turismului de sănătate și
frumusețe.
Izvoarele cu ape minerale
curative constituie o sursă
importantă pentru trata-
mentul balnear. Stațiunile
balneoclimaterice au o im-
portanță majoră pentru re-
stabilirea și menținerea să-
nătății populației. Ele ar
putea deveni un substanți-
al produs turistic
balneocli-materic de nivel
internați-onal cu contiția
creării unei infrastructuri
adecvate.
 Stațiuni balnoclimaterice în Republica Moldova
Cele mai importante stațiuni balneoclimaterice.

“Bucuria –
“Nufărul alb” “Codru” Sind”
“Nistru”

01 Cahul 02 Ungheni, Hîrjauca 03 Vadul lui Vodă 04 Vadul lui Vodă

 Case de odihnă și recreere în Republica Moldova
Cele mai importante case de odihnă și recreere.

“Albasadorf” “Plus-Armonie” “Bahmut-club” “Dumbrava

albă”
01 Taraclia, Albota 02 Ungheni 03 Ungheni, Bahmut 04 Bălți
Turismul balnear în România
Date gerenerale.
România se înscrie printre țările europene cu un fond balnear remarcabil: 1/3 din apele termale și minerale de
pe continent se găsesc în Romînia. Această valoare este accentuată de complexitatea factorilor naturali,
respe-ctiv regăsirea în aceeași stațiune a factorilor principali de mediu, alături de o gamă largă de substanțe
minerale de cură, precum și de existența în România a tuturor tipurilor de substanțe minerale balneare care
pot fi utiliza- te în întreaga gamă a profilurilor de tratament balneare.

cca
1.000.000
Turiști 65% 10%
anual

Structura cererii turistice

În prezent, din numărul de turiști sosiți în stațiunile balneare (cca
1.000.000), ponderea cea mai mare o au cei sosiți prin Casa Națională
de Pensii (cca 65%). Turiștii străini se mențin în mod constant la un
procent de 10% și provin în cea mai mare parte din Uniunea Europeana .
 Istoric
Natură și sănătate

Cuceririle Sec.
romane 18-le /19-lea 1924 Anii ‘70, ‘80 PREZENT

Este orientat în
Vestigii de aproape 2000 Multe dintre principal către
Este înființat Institutul În România,
de ani se găsesc în multe stațiuni-le servicii balneare
de Balneologie, al doi- turismul balnear
dintre stațiunile din pre- balneare,capătă o de recuperare
lea din Europa, iar tra- s-a dezvoltat con-
zent. Therme Herculi, azi recunoaștere sau profilaxie de
tarea afecțiunilor folo- tinuu, a avut un
Băile Herculane, era europeană, înaltă calitate.
sind factorii naturali caracter
renumită în Imperiul devenind locuri
devine preocuparea extensive în
Roman preferate pentru
principală a cercetăto- perioada anilor
pentru calitățile curative tratament și petre-
rilor și medicilor. ‘70, ‘80.
ale apelor sale minerale. cerea timpului liber.
 Harta Stațiunilor balneare din România
Din 160 de statiuni balneare, cca 40 de stațiuni sunt de
nivel national, și din acestea, 22 de stațiuni sant recuno-
scute pe plan internațional datorită unei indelungate tradi-
ții (unele sunt cunoscute încă de pe vremea romanilor) ca și a
eficacității factorilor naturali de cură.
Potențialul geotermal al României
Principalii factori naturali de cura sunt : apele minerale si
termale, namolurile, mofetele, climatul temperat ( aer
ionizat si bioclimat moderat tonifiant sau bland), apa
salina a Marii Negre, plaja si aeroionizarea specifice
litoralului, salinele.

Turismul
balnear
în
România
România este bogată în
zone cu ape termale, izvo-
are minerale și aer curat,
unde turiștii pot veni pentru
tratament, dar și pentru re-
laxare sau odihnă.
Stațiunile balneare din
România erau cândva cele
mai căutate destinații
pentru concediu. Românii
care optau să își petreacă
concediul aici primeau la
pachet, la prețuri accesibi-
le și în condiții foarte bune,
relaxare, tratament și
agrement.
Băile Slănic
Herculane Moldova
1. Județul 1. Județul
Caraș - Severin
2. Atestarea
Bacău
2. Izvoarele de ape
vindecătoare au fost
stațiunii datează
descoperite din anul
din anii 153 d.C.,
1801. În 1827 a fost
fapt con-semnat
construit primul stabi-
într-o tabu-lă liment balnear.
votivă din băi.
Clima Clima
01 Băile Herculane beneficiază de o climă de
depresiune intramontană, cu influențe sub-
01 Climat de tranzi†ie între climatul
mediteraneene, munții care străjuiesc stațiu- de deal și cel de munte, cu veri nu
nea atenuând influențele climatului prea călduroase și ierni blânde.
continental temperat, ferind-o de vânturi
puternice. Factori naturali terapeutici
02 Factori
naturali terapeutici
Apele minerale din stațiune se gru- 02 Apele minerale de la cele peste 20 de iz-
voare se clasifică, din punct de vedere al
pează în următoarele mari categorii: Compoziției chimice, în următoarele
ape minerale clorurosodice, bicar- grupe: ape minerale clorurosodice,
alcaline, car- bogazoase, slab sulfuroase,
bonatate și slab sulfuroase. bromurate, iodurate etc.
 Clasificări
Criterii de clasificare: Destinația, Perioa
da de deservire , Arealul de deservire
După destinație
Stațiune balneo
–turistică
(Stațiunea Colibița)

Stațiune
balneao –
Stațiune
climaterică
(Slanic, Moldova)
Stațiune climaterică
balneară (Tismana, Romînia)
(Salina Turda)
Dupa perioada de deservire

Stațiunilor balneare, climatice

Categoria I
și balneoclimatice permanente

Stațiunilor balneare, climatice

Categoria II
și balneoclimatice sezoniere
 stațiuni balneare, clima-
În funcție de struc- tice sau

tura sau vecinăta- 01 balneoclimatice cu

funcții exclusive de
tratament sau odihnă,
tea față de alte lo- ca localități indepen-
calități stațiunile dente;

se diferențiază în
stațiuni situate în conti-
ur-mătoarele
02 nuarea unor localități
categorii ur-bane sau rurale;
Delimitarea stațiunii se
face în conformitate cu
prevederile Legii nr.
350/2001 privind stațiuni situate în cadrul
amenajarea teritoriului 03 unor localități urbane
sau rurale, în care
și urbanismul,
zonele de tratament -
respectându-se un indice odihnă se întrepătrund
de minimum 100 - 200 cu alte zone ale
m.p. pentru un vizitator localității res- pective.
sau un locuitor
permanent.
 Arealul Local

de
deservire Național
Din 160 de statiuni
balneare, cca 40 de statiuni Stațiunea
sunt de Moneasa
nivel national, si din
acestea, 22 de statiuni sunt
recunoscute pe plan
international
datorita unei indelungate
tra-diții (unele sunt cunoscute
inca Internațional
de pe vremea romanilor) ca și a Stațiunea Sovata
eficacității factorilor naturali
de cură.
Evaluarea unei stațiuni balneare
Fond de resurse
Obiective
1. valorificarea optimă a resurselor de substanțe
mi-nerale terapeutice, dimensionarea și
dezvoltarea
funcției balneare în corelație cu rezervele omologa-
te ale acestora;
2. dezvoltarea funcției turistice a localității prin valo-
rificarea altor resurse naturale și antropice din loca-
litate/areal;
3. dezvoltarea economico-socială a localității, ame-
najarea și dotarea comercială, culturală, socială și
urban-edilitară adecvate necesităților balneo-turisti-
ce și populației locale.
Fond de resurse
În scopul exploatării raționale și valorificării durabile
a substanțelor minerale terapeutice, precum și al conservării
resurselor hidrominerale în special, unitățile balneare și
turistice trebuie să dispună de norme de exploatare și de
consum specifice pentru aceste substanțe.
 Factori naturali de cura.
 Baza material: unități de cazare și/sau
de alimentație, baze de tratament.
 Sercivii: transport, agreement,
informare si intermediere.
 Fondul de cadre.
 Profilactic
Obiectivele • Primar - Creșterea rezistenței generale și a capacității de adaptare
a organismului prin mecanisme adaptative neurovegetative, endocrine,

generale
imunobiologiece, etc...
• Secundar - la categoriile cu factori de risc socioprofesionali sau la grupurile
populaționale cu factori de risc metabolici
• Terțiar - profilaxia recidivelor prin corectarea mecanismelor de reglare și

ale refacerea unor deficiențe restante după o afecțiune acută

Terapeutic

asistenței
• Posibil numai în cadrul unor unități sanatoriale
• Diferențiat, pe categorii, cu durată și specific de cură variate în
funcție de profilul și situația clinică a bolnavului.

medicale Recuperator
• Bolnavi cronici cu incapacitate de muncă, deficienți și invalizi
• Impune realizarea unor condiții organizatorice funcționale și de dotare,
balneoclimatice pentru a putea fi posibile atât evaluarea fizică psihică și a capacității de
muncă a bolnavului, cât și aplicarea unor metode de antrenare-adaptare
a funcțiilor diminuate.
.
Posibilități de tratament accesibile în
stațiunile balneoclimatice

Climatoterapie: Thalasoterapia
• Aclimatizarea • Băi de mare, aer, soare, nisip
• Cura: de repaos, de aer • Băi de nămol/împachetări/oncțiuni
• Baia: de aer, lumină, soare
.
Cura cu ape minerale: Tratamente asociate
• Hidroterapia
• Externă (băi), Internă (ingestie)
• Masajul medical
• Inhalații și aerosoli, Irigații vaginale
• Kinetoterapia
• Administrare pareneterală
• Proceduri fizicale: Electroterapia,
.
Fototerapia, Ultrasonoterapia,
Lacuri terapeutice Magnetoterapia
• Terapia respiratorie
Nămoluri terapeutice • Cura de teren, jocurile, excursiile
și sportul
Gaze terapeutice (mofete) • Terapii complementare și auxiliare
.
Saline
 Amplasament
Amplasare în structura urbană. Cerințe către teren
 Localizarea in forma de „panza de pa-
TIPURI DE ianjen” este mai frecvent intalnita in cazul
statiunilor balneare situate in vai largi,

AMPLASARE A marcate de inaltimi sau cursuri de rauri si

ofera avantajul unui punct de concentrare
a activitatilor.
ECHIPAMENTELOR

Localizarea sub forma „tabla de sah”, in care dotarile turistice si

balneare alterneaza cu dotarile urbane si edilitare ale asezarilor
umane. Este cea mai simpla formula de organizare a spatiului in
conditiile existentei unui teren plat, fara denivelari importante sau, in
cazul litoralului, in conditiile unei plaje rectilinii. Acest tip de
localizare asigura o desfasurare comoda a activitatilor, dar nu ofera
un element de atractie deosebit care sa polarizeze interesul.

Localizarea „radiocentrica” reprezinta modelul cel

mai evoluat al amenajarilor balneare, fiind prezent in
aproape toate statiunile noi. Are o desfasurare in plan
circular sau de amfiteatru, cu un element de atractie in
jurul caruia graviteaza toate activitatile.
Stațiunile balneare, climatice și balneoclimatice cuprind, din
punct de vedere al sistematizării și componenței, următoarele
zone funcționale:
Zonele funcționale ale terenului destinat stațiunii balneare.
 zona de cazare pentru tratament balnear și de recuperare - spitale, sanatorii și
hoteluri de cură;
 zona de cazare pentru odihnă;
 zona pentru turismul de tranzit și scurt sejur;
 zona de locuit pentru populația permanentă;
 zona pentru case de odihnă proprietate personală;
 zona dotărilor cu caracter politico-administrativ, social-cultural și comercial;
 zona activităților social-culturale;
 zona prestărilor publice;
 zona dotărilor de industrie locală, gospodărească și depozite;
 zona pentru dotări și amenajări sportive;
 zona dotărilor de tratament balneoclimatic.
 Zona de cazare pentru tratament
balnear si de recuperare
1. Cazarea pentru tratament balnear și de recuperare se face în pavilioane complexe
01 pentru cazar-masă-tratament și în unități mici - vile a căror zonă de amplasare
trebuie să fie cât mai apropiată de bazele de tratament, de sursele terapeutice și
de baza de alimentație publică.
2. Amplasarea clădirilor destinate cazării pentru tratament balnear și de recuperarea
trebuie să urmărească evitarea apropierii de drumurile de tranzit sau de drumurile
interioare cu trafic intens.
3. Zona de cazare pentru tratament balnear și de recuperare trebuie să fie masiv
plantată, urmărindu-se crearea de parcuri-grădină, cu eventuale trasee organizate
pentru cura de teren, mai ales pentru stațiunile cu profil de bază cardiovascular,
respirator și nevroze.
4. Capacitatea unui pavilion de cazare pentru tratament balnear și de recuperare de
tip monobloc pentru cazare-masă-tratament este de peste 50 locuri.
 Zona de cazare pentru odihnă
1. Zona de cazare pentru odihnă se organizează în funcție de durata pentru care
02 trebuie asigurată cazarea, de la câteva zile la câteva săptămâni, în hoteluri, vile
și căsuțe.
2. Alimentația persoanelor cazate este asigurată prin unități precum: restaurante,
cantine, bufete, cofetării, braserii și altele asemenea.
3. În zona de cazare pentru odihnă pot fi amplasate dotări social-culturale, sportive,
unele unități comerciale și prestații publice, urmărindu-se totodată plantarea
masivă.
4. Drumurile de tranzit sau cele cu trafic intens din stațiuni trebuie să fie situate la
limita zonei de cazare pentru odihnă.
5. Indicele de densitate în zona de cazare pentru odihnă între limitele a 100-150
locuri de cazare/ha.
 Zona pentru turismul de tranzit
1. Zona pentru turismul de tranzit și scurt sejur este generată de valoarea și amploarea cadrului
03 natural al stațiunii cât și a teritoriului aferent, de prezența în zonă sau în regiune a unor
monumente naturale, de artă, de arhitectură, de arheologie și altele asemenea, precum și de
căile de acces existente sau posibile și circulația de tranzit.
2. Zona pentru turismul de tranzit și scurt sejur poate fi răspândită pe teritoriul stațiunii sau poate
fi creată o zonă independentă cu condiția ca în ambele situații să nu fie afectate activitățile de
bază din stațiune.
3. Zona pentru turismul de tranzit și scurt sejur trebuie să fie dotată corespunzător din punct de
vedere tehnico-edilitar - apă potabilă, canalizare, rețea electrică, telefon, puncte de alimentație
publică, artizanat, stații de lubrefianți, ateliere depanări auto și altele asemenea.
 Principalele dotări turistice ale zonei pentru
turismul de tranzit și scurt sejur sunt:

 moteluri amplasate  campinguri

 hoteluri mai ales la amplasate pe  dotări sportive,
01 dotate 02 marginea sau în
afara stațiunii,
03 terenuri spe-ciale,
plantate, cu căsuțe 04  piscine,
 amenajări de  debarcadere
în directă legătură prefabricate și
agrement; cu arterele partajări de teren și altele
principale de pentru montarea de asemenea.
circulație; corturi, rulote și
altele
 dotări igienico-sani-
tare
corespunzătoare;
Zona de locuit și Zona activităților
social-culturale
Zona de locuit pentru
Fond de resurse
populația permanentă

 Zona de locuit pentru populația  Zona activităților social-culturale

permanentă se amplasează în cadrul
perimetrului stațiunii.
 În cadrul zonei de locuit pentru populația
permanentă se amplasează unitățile de
învățământ și unitățile comerciale de
necesitate imediată, celelalte utilități
fiind asigurate în zona de dotări
diversificate a stațiunii.
poate fi reprezentată de o sală
polivalentă cu bază materială
adecvată pentru cinematograf,
reprezentații de teatru, conferințe,
club, bibliotecă, expoziții și altele
asemenea.
Zona dotărilor cu caracter politico-administrativ,
Zona prestărilor publice
Zona dotărilor cu
caracter politico- Zona prestărilor publice
administrativ,
Zona dotărilor cu caracter politico-administrativ,
social-cultural și comercial se amplasează astfel
încât să corespundă cu centrul stațiunii și să
polarizeze interesul vizitatorilor Zona prestărilor publice cuprinde
Dotările prevăzute sunt următoarele: următoarele componente:
 sedii ale organizațiilor politico-obștești;  unități de poliție;
 birouri de repartizare a solicitanților de cazare;
 puncte de farmacie-drogherie;  servicii PTTR, CEC și altele aseme-
 unități de alimentație publică - restaurante, nea;
baruri, cofetării, braserii, organizate eventual în  agenții de voiaj;
apropierea piscinelor și a altor locuri de
agrement;
 stații taxi.
 unități comerciale - alimentare, nealimentare,
artizanat, piața alimentară tradițională și altele
asemenea.
Zona dotărilor de industrie locală,
gospodărească și depozite .
 unități de salubritate publică;
 unități de întreținere-reparații construcții;
 ateliere pentru întreținerea și repararea echipamentelor și
a autovehiculelor;
 fabrici de pâine;
 unități pentru umplere sifoane;
 sere flori;
 centrale termice;
 spălătorii;
 crematorii pentru deșeuri solide;
 depozite de materiale, alimente, combustibili, lubrefianți;
 unități de îmbuteliere a apelor minerale sau de industriali-
zare a extractelor terapeutice - gaze, săruri, turbe.
Dotările și amenajările sportive
se amplasează în zonele de
cazare-tratament sau în zona
cen- trală a stațiunii.
Dotările și amenajările necesare pentru manifestări și activități
sportive de mare amploare - stadioane, pârtii de ski și săniuș,
patinoare, terenuri pentru echitație și altele asemenea,
precum și dotările pentru populația permanentă se
amplasează la distanță de zonele prevăzute la alin.
 Zona dotărilor de tratament
balneoclimatic
 Mărimea zonei dotărilor de tratament balneoclimatic este determinată de specificul regiunii,
03 capacitatea și rezervele de factori naturali curativi - izvoare naturale, sonde forate de apă
minerală, lacuri terapeutice, apă de mare, plaje, gaze mofetariene, climat și microclimat, cadru
natural pei- sagistic, precum și de profilul medical al stațiunii.
 Bazele de tratament sunt unități complexe în care sunt utilizați în scopuri terapeutice diferiți fac-
tori naturali terapeutici - ape minerale, nămoluri terapeutice, gaze terapeutice, asociați cu
diferite proceduri care utilizează agenți fizici - kinetoterapie, terapia căilor respiratorii,
aerosolarii, ștrand-uri terapeutice.
 În situațiile în care nu sunt realizate condiții pentru transportul factorilor naturali curativi la
bazele de tratament pentru utilizare, aceste unități trebuie să fie amplasate cât mai aproape de
surse, aplicându-se măsurile necesare pentru protecția hidrogeologică și sanitară a factorilor
respectivi.
 Bazele de tratament pot fi proiectate independent de zonele de cazare, existând în acest caz o
serie de avantaje în exploatare, prin concentrarea aparaturii și a personalului de specialitate, cu
condiția amplasării la distanțe convenabile și cu legături adăpostite, eventual încălzite.
 Principalele amenajări cu caracter medical situate
în zona dotărilor de tratament balneoclimatic sunt:

1. Bazele de 2. Sursele de factori 3. Ambulatorii de

tratament; naturali curativi; specialitate;

4. Unități sanitare cu
paturi - sanatorii, spitale
Rețeaua de căi de circulație și organizarea
transporturilor

Accesul vizitatorilor și  Accesul vizitatorilor și deservirea stațiunii sunt asigurate prin

01 deservirea stațiunii
traficul de penetrație care trebuie să se desfășoare la periferia
zonelor de cazare-tratament.

 Circulația locală interioară trebuie să fie astfel organizată încât

să fie organizate accese carosabile pentru fiecare clădire în
conformitate cu normele P.S.I. și să permită transportul cu
cărucioare al pacienților nedeplasabili și al bagajelor.
 Parcarea vehiculelor este permisă numai în afara zonelor de
02 Circulația locală interioară cazare tratament.
 Transportul local în comun se organizează pe baza unui plan
de trafic, urmărindu-se totodată evitarea traversării zonelor de
cazare-tratament de către traseele mijloacelor de transport și
situarea stațiilor la distanțe de maxim 300-400 m de obiectivele
deservite.
 În scopul evitării interferărilor cu circulația locală interioară trafi-
cul de tranzit trebuie să ocolească stațiunea.
Traficul de tranzit  În situațiile în care nu este posibilă ocolirea stațiunii, trebuie să
03 fie evitate traversările funcționale ale arterei de tranzit, prin
am-plasarea diferitelor dotări numai pe o parte a arterei sau
prin realizarea de treceri denivelate.
Rețeaua de căi de circulație și organizarea
transporturilor

 Transportul local în comun se organizează pe baza unui plan

de trafic, urmărindu-se totodată evitarea traversării zonelor de
04 Transportul local cazare-tratament de către traseele mijloacelor de transport și
situarea stațiilor la distanțe de maxim 300-400 m de obiectivele
deservite.
 Traficul feroviar trebuie să fie astfel organizat încât să nu afec-
teze liniștea, odihna și confortul vizitatorilor.
05 Traficul feroviar  În situația în care stațiile CFR se află la distanțe mai mari de
stațiune, trebuie să se organizeze transportul local auto pentru
vizitatorii curanți sau turiști.
 Transportul aerian se organizează mai ales pentru deservirea
marilor stațiuni, în principal a celor de largă solicitare interna-
06 Transportul aerian țională, prin aeroporturi și helioporturi amplasate în conformita-
te cu reglementările legale în vigoare.
 Spațiile 2. Suprafața spațiilor verzi trebuie să
verzi ocupe 2/3 din teritoriul cuprins în peri-
metrul stațiunii, fiind dimensionat după
din norma de 50-150 m.p. pentru un vizitator
sau un locuitor permanent.

stațiuni
1. Amenajarea spațiilor verzi trebuie să fie
efectuată în următoarele scopuri:

 asigurarea în zona stațiunii a unui cadru

optim din punct de vedere peisagistic și
curativ;
 protejarea factorilor naturali - zăcăminte
de apă din subsol, oglinzi de apă,
microclimat;
 tratament și odihnă - spații verzi cu
specific organizate în zonele cazare și
tratament;
 agrement - parcuri publice.
TIPURILE DE SPAȚII VERZI
Spatiile verzi de
folosință generală
1. Scuarul - are suprafata restransa, sub 3 ha si
este amplasat in interiorul oraselor, de obicei intre
doua strazi. Functiile principale sunt de a asigura
odihna de scurta durata a vizitatorilor, de a facilita
circulatia pietonilor de la o strada la alta si de a
servi ca loc de joaca pentru copiii de varste mici.
2. Gradina - este un spatiu verde urban cu
suprafata de 3 pana la 20 ha, care serveste pentru
recreerea zilnica a locuitorilor din zona limitrofa.
Cuprinde suprafete importante plantate cu arbori si
arbusti, contribuind la ameliorarea climatului
urban.
3. Parcul - este cea mai mare zona verde din peri-
metrul unui oras si depaseste 20 ha.
Spațiile verzi cu acces
limitat
În parcurile sportive, spațiile verzi dețin numai
30% din suprafața totală, restul fiind ocupat de
terenurile și construcțiile cu diferite destinații
(stadion, terenuri pentru alte sporturi, piscine,
amenajari pentru sporturi nautice, grupuri
sani-tare, vestiare, cladiri adminstrative).
Plantațiile nu trebuie sa incomodeze
activitatea pe tere- nuri, evitandu-se umbrirea
terenurilor (de tenis), căderea de
frunze și fructe etc.
TIPURILE DE SPAȚII VERZI
Spațiile verzi cu
profil specializat
 Gradinile botanice si parcurile dendrologice
(cum sunt cele amenajate în Bucuresti, Cluj-
Napoca și Simeria) reprezintă o destinație
științifică dar servesc în același timp și ca
spații de recreere și odihnă. În astfel de spații
sunt aplicate principii de arhitectură peisage-
ră care permit realizarea de ansamble armo-
nioase și estetice.
 Gradinile de trandafiri sau rozariile sunt con-
cepute ca grădini de-sine-stătătoare (rozariile
pentru concursuri) sau ca părți componente
ale unui parc sau grădini botanice.
Spațiile verzi cu
 Spatii verzifuncții utilitare
intravilane, incluzînd diferite
formațiuni de spații verzi, cuprinse în peri-
metrul construit al orașului. Acestei
catego-rii ii revin importante funcții de
ameliorare a climatului urban și de
satisfacere a necesi- tăților cotidiene de
recreere și destindere fizica și psihică în
aer liber
 Spații verzi extravilane, cuprinzînd
pădurile- parc, zonele de agrement și alte
categorii de spații verzi suburbane care au
în princi-pal funcția de a asigura
petrecerea în ca- dru natural a timpului
liber.
 FUNCȚIILE SPAȚIILOR VERZI
Funcția
Sanitar-igienică Funcția utilitară Funcția estetică se
constă în: și de protecție referă la: Funcția educativă
01 02 constă în : 03 Preocuparea pentru
 Imbunătățirile 04 amenajarea spațiilor
conditiilor de  fixarea terenu-  punerea in valoa- verzi releva apariția
microclima - rilor nisipoase re a obiectelor unor noi tendințe și
reglarea  protejarea de arhitectură; problematici: crește-
regimului plajei, drumuri-  mascarea aspec- rea constiinței pri-
termic, a lor, platformelor telor inestetice; vind grija față de
umiditatii, impotriva zape-  valoarea decora- mediul inconjurător,
diminuarea zii, vînturilor tivă proprie, prin promovarea unei
vitezei vantului, etc. forma, colorit etc. politici de protejare
ameliorarea a valorilor naturale
compozitiei și dezvoltarea anu-
fizico-chimice a mitor valențe
atmosferei. estetice.
Funcțiile SPAȚIILOR VERZI
 delimitarea cresterii dezordonate a aglomerarilor urbane Plantatiile sunt
Funcția subordonate organizarii functionale a terenului,avand rol de separatie si de
urbanistică creare a unui cadru de verdeata care atenueaza goliciunea si aspectul plat al
constă în: suprafetelor rezervate jocurilor, circulatiei pietonale etc.
 element separator intre diferite zone functionale (circulatie -constructii,
carosabil - pietonal, intre constructii cu functiuni diferite);
 element de unificare si legare a spatiilor.

Funcția  loc pentru preluarea funcției de loisir - odihna, cultura, sport, distracții, joc
etc;
socială:  loc de stabilire a contactelor sociale;
Analogii
Stațiunea Venus
Stațiunea Eforia Nord
Stațiunea Băile Felix
STAȚIUNEA BALNEOCLIMATERICA
VENUS
Amplasare
 Stațiunea Venus este situata intre Saturn si Cap Aurora,
aproape de Mangalia, si la 41 km sud de Constanta.
 Dezvoltata ca statiune balneara, aici se pot urma tratamente
bazate pe factori naturali specifici litoralului Mării Negre: apa
de mare, namol, aerosol, ape minerale sulfuroase. In mijlocul
stațiunii se găsește și un lac, Lacul Razelm..

Servicii
 Statiunea se remarca prin arhitectura hotelurilor, inconjurate
de vaste spații verzi, ce poarta nume de fete.
 Statiunea dispune de o plajă naturală cu lățime variabilă, de
pînă la 200 de metri, fragmentată de numeroase golfulete si
cu o lungime de 1,2 km.
 In sudul statiunii Venus exista un cinematograf in aer liber,
mai multe terenuri de tenis si fotbal, locuri de joaca pentru
copii.
 Aici se pot practica sporturi nautice iar pe Lacul Razelm se
poate face canotaj sau se poate pescui.
Stațiunea balneoclimaterică

Eforie NORD

Amplasament
Stațiune de sezon permanent,
inte-grata orasului Eforie, aflată la
ex-tremitatea de sud-est a
Romîniei, la 6-20m peste nivelul
mării, la 14 km distanță de
Municipiul Costanța.

Servicii
Stațiunea este recomandata
atit pentru petrecerea vacan-
tei cit si pentru tratarea bolilor
degenerative, a bolilor imfla-
matorii și a celor reumatisma-
le diartritice, etc. Euforie deți-
ne in prezent cele mai moder-
ne centre de fizioterapie din
România.
BĂILE FELIX
Amplasare
Detalii Stațiunea Băile Felix
 Este una dintre cele mai mari staţiuni balneo-climaterice
din România cu funcţionare permanentă. Staţiunea Băile
Felix este situată în judeţul Bihor, la 8 km distanţă de
Oradea şi la 22 km distanţă de vama Borş prin care se
01 Amplasare: face trecerea către Ungaria.Statiunea este situata la alti-
tudinea de 140 m, in partea de nord-vest a Romaniei, in
Campia Crisurilor, la zona de contact cu extremitatea
vestica a dealurilor de la poalele Muntilor Padurea
Craiului.
 Baile Felix aflate la doar cativa kilometrii de Oradea atrag
mai ales prin apele termale de aici ce ating temperaturi
ridicate (intre 20 si 48 de grade) ceea ce permite chiar si
02 Descrierea statiunii: efectuarea unor bai in aer liber in timpul iernii. Afectiunile
tratate aici includ afectiunile reumatice degenerative,
inflamatorii si abarticulare dar si afectiuni neurologice
peri-ferice si centrale, afectiuni ginecologice
 Ape minerale termale bicarbonatate, sulfatate, calcice,
03 Factori naturali de cura: sodice, silicioase; bioclimat de crutare; namol sapropelic
fosil.
 • Ştrandul cu apă termală Apolo (1900).
• Fenomenul carstic de pe Dealul Şomleului, Avenul de la Betfia sau Avenul “Hudra Bradii” (impropriu numit de localnici “Craterul de la
Betfia”). Acesta are o adâncime de 86 de metri, puţul său având o cădere aproape verticală de 54 metri).
• Rezervaţia de nuferi din Băile Felix
• Capela de la Haieu, o impresionantă biserică-sală de sorginte medievală (sec. XIV), în care se mai pot observa elemente
Obiective arhitecturale romanice, cisterciene şi gotice (restaurată în anul 1977);
turistice: • Clădirea Sanifarm, o fostă mănăstire aparţinătoare ordinului călugăresc Sf. Vincenţiu, clădire de arhitectură barocă, construită în sec.
al XVIII-lea.
• Biserica ortodoxă din Rontău (sec. XV)
Soluționarea spațial-planimetrică
Compoziția spațial-volumetrică. Zonificarea. Structuri constructive. Norme de proiectare.
Asistenţa de recuperare, medicină fizică şi balneoclimatologi
e se acordă prin următoarele tipuri de unităţi sanitare:

 Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi

Balneoclimatologie;
 unităţi sanitare cu personalitate juridică în subordinea di-
recţiilor de sănătate publică: spitale de recuperare,
sanatorii balneare şi de recuperare, secţii de profil din
spitale, centre medicale de recuperare şi/sau balneare,
unităţi ambulatorii de recuperare din staţiunile
balneare, climati- ce şi balneoclimatice;
 cabinete medicale de specialitate organizate în condiţiile
legii;
 unităţi sanitare de profil din subordinea altor ministere sau
instituţii, autorizate şi acreditate, conform legii;
 societăţi comerciale de turism balnear asimilate unităţilor
sanitare în condiţiile legii.
Structura şi dotările necesare pentru bazele de
tratament din staţiunile balneare, climatice şi
balneoclimatice
Definiții
În sensul prezentelor norme tehnice
bazele de tratament din staţiunile balneare,
climatice şi balneoclimatice reprezintă totalita-
tea spaţiilor amenajate pentru desfăşurarea
procesului calificat de aplicare a metodelor de
tratament specific cu factori fizico-chimici tera-
peutici naturali :
 ape minerale,
 nămoluri,
 mofete,
 climatoterapie
 prin proceduri de medicină fizică.
Circulația pacienților
Bazele de tratament trebuie să existe
amenajări pentru circulaţia uşoară a pacie-
nţilor cu incapacitate funcţională severă:
 bare de mână la scări şi pe culoare;
 scaune cu roţi;
 planuri înclinate la scări;
 lăţime suficientă a uşilor, liftului şi culoare-
lor astfel încât să permită deplasarea sca-
unelor cu roţi.
Structura şi dotările necesare unităţilor de
asistenţă de recuperare şi medicină fizică

Orice unitate în care se acordă asistenţă de recuperare şi medicină

fizică trebuie să fie structurată şi dotată după cum urmează:

 compartiment de kinetoterapie;
 sală cu 4 - 5 metri pătraţi de lucru efectiv pentru un pacient;
 dotări standard - oglinzi, spaliere, saltele, bănci, greutăţi şi altele asemenea;
 echipamente specifice;
 compartiment de termoterapie - hot packs, parafină, infraroşu şi altele asemenea;
 compartiment de masoterapie;
 compartiment de electroterapie - stimulări electrice, electroanalgezice, proceduri electrice cu
efect termic.

Compartimentul de hidroterapie poate fi amenajat în funcţie de posibilităţile locale ale fiecărei

unităţi.
 Sistematizarea
planimetrica
a zonei de tratament

1. Vestibul
2. Cabinetele de diagnosticare
3. Cabinetele doctorilor
4. Camera de odihna
5. Compartimentele destinate procedurilor
6. Compartimentele destinate tratamentu-
lui climatoric
7. Depozite
Patologie
reumatismală:
 compartiment de balneaţie cu ape minerale,
 compartiment de împachetări cu nămol
 compartiment de termoterapie,
 compartiment de electroterapie;
Patologie
ginecologică:
 instalaţii pentru balneaţie cu ape minerale şi nămol
terapeutic
 băi generale,
 băi şezut,
 tampoane nămol
 compartiment electroterapie,
 compartiment de kinetoterapie;
Patologie
cardiovasculară:
 compartiment de balneaţie cu ape minerale carbo-
gazoase şi instalaţii pentru mofete,
 compartiment de kinetoterapie şi terapie ocupaţi-
onală, compartiment de termoterapie locală,
 compartiment de electroterapie
 băi galvanice şi aparat presiune membre,
 spaţii pentru relaxare şi terapie educaţională,
 trasee marcate pentru cura de teren
 amenajări în exterior de tip parc terapeutic;
Patologie
respiratorie:
 compartiment de terapie respiratorie amenajat şi
dotat pentru inhaloterapie individuală şi colectivă
cu ape minerale şi soluţii medicamentoase, pentru
terapie în suprapresiune şi pentru drenaj bronşic,
 compartiment de kinetoterapie şi terapie
ocupaţională.
 Locurile amenajate pentru
relaxare şi psihoterapie de grup.
 buvete;
02  ştranduri;
 solarii;
 lacuri terapeutice;
 trasee marcate pentru cura de teren;
 saline;
 altele asemenea
 Salina Salina
“Nufărul Alb “
Turda
Amenajarea Cahul

Salinei 1. Modalităţi de
partajare a
2. În spaţiile de trata-
ment organizate în
saline se disting ur-
spaţiilor pentru mătoarele categorii
amenajări de de flux funcţional:
Încăperile şi spaţiile cură :
amenajate în saline
trebuie să fie dotate cu
circuit de acces în salină, asigu-
scaune, fotolii, birouri,
canapele medicale, 01
amenajări în spaţii mari care
necesită diferite delimitări prin 01 rat prin circulaţie în sens vertical
prin ascensor sau, după caz, pe
dulapuri pentru elemente constructive rampă înclinată;
proiecta-te ca atare;
instrumentar, mese de
şah cu scaune,
02 circuitul pacienţilor
circuitul personalului medical şi
aparatură de
videoproiecţie şi altele 02 amenajări în alveole şi galerii
de mici dimensiuni care
02 pentru servicii, asigurat prin
căile de acces ale pacienţilor,
asemenea. nece-sită mici lucrări de având la suprafaţă traseu
prealabil prin ves-tiare cu grupuri
structurare şi finisare.
02 sanitare;
circuitul materialelor.
Elementele componente ale spaţiilor de trata
ment din saline
1. Încăperi, spaţii şi servicii
pentru primirea, accesul,
distribuţia şi circulaţia
pacienţilor –
• săli de aşteptare şi odihnă,
• mici bufete cu servire de
ape minerale terapeutice,
• dispecerate,
• puncte de prim ajutor,
• grupuri sanitare;
3. Spaţii şi amenajări auxi-
2. Încăperi şi spaţii de liare tratamentului în saline
lucru pentru efectuarea
- terenuri sportive, minigolf,
procedurilor de cură, tenis, popice, tir distractiv
control şi îndrumare
şi altele asemenea;
medicală;
4. Încăperi pentru activităţi tehnice şi
administrativ - gospodăreşti –
• ateliere, depozite de materiale şi altele
asemenea, precum şi pentru personalul de
specialitate şi servicii.
Asistenţa balneară profilactică necesită aplicarea
unora din următoarele programe:

Programe de
Barem minimal de dotare
exerciții fizice
 sală de kinetoterapie dotată cu aparatură
pentru antrenament aerobic;
 programe de fitness;  compartiment de hidrotermoterapie alter-
 programe de combatere a obezităţii; nativă;
 programe de antrenare a mecanismelor de  bazine de înot şi ştranduri;
termoreglare;  trasee marcate;
 programe de combatere a factorilor de  terase;
risc.  solarii;
 sală pentru relaxare şi psihoterapie de
grup.
Analogii
.
 Rehabilitation Centre Groot
Klimmendaal / Koen van Velsen

 Amplasare
Centrul de Reabilitare Groot Klimmendaal
proiectat de Koen van Velsen . În ciuda
dimensiunilor sale,fațadei din aluminiu de
culoare maro-alba- stră construcția de aproape
14.000 mp se con- topeste cu împrejurimile
sale naturale;
 Acest proiect a fost ales ca finalist al premiului
Mies van der Rohe 2011, câștigător al primului
premiu Hedy d'Ancona 2010 pentru o arhitectu-
ră în domeniul sănătății;
 Natură înconjurătoare are o prezență vizuală și
puternică peste tot în clădire permite utilizatoru-
lui să mediteze si sa se contopeasca în timp ce
se odihneste plimbinduse.
 Planul general prevede ca zona, construită în
mare parte de clădirile cu un etaj și cu două
etaje, să fie treptat transformată într-un peisaj
de parc public.
Rehabilitation Centre
Groot Klimmendaal
/ Koen van Velsen

AZonaficarea
funcțională a clădirii :
1. Acces
2. Birouri
3. Sali pentur gimnastica
4. Piscina
5. Teatru
6. Restaurant
7. Fitness centru
8. Camerele pacientilor
9. Living room
10. Ronald mc’Donald house
11. spațiu liber
12. patio
mplasare
1. Acces
2. Birouri
3. Sali pentur gimnastica
4. Piscina
5. Teatru
6. Restaurant
7. Fitness centru
8. Camerele pacientilor
9. Living room
10. Ronald mc’Donald house
11. spațiu liber
12. patio
mplasare
1. Acces
2. Birouri
3. Sali pentur gimnastica
4. Piscina
5. Teatru
6. Restaurant
7. Fitness centru
8. Camerele pacientilor
9. Living room
10. Ronald mc’Donald house
11. spațiu liber
12. patio
mplasare
 Descriere
Sănătate
Conceptul de îngrijire se bazează pe ideea
că un mediu pozitiv sporește bunăstarea
pacienților și are un efect benefic asupra
procesului de tratare a acestora. Ambiția
designu-lui nu era să creeze un centru cu
aspectul unei clădiri de reabilitare, ci o
clădire ca parte a împrejurimilor și a comu-
nității.
Durabilitate
Proiectarea compactă a clădirii și proie-
ctarea instalațiilor electrice, contribuie la
reducerea consumului de energie.
Alegerea materialelor de construcție du-
rabile și a materialelor care nu necesită
întreținere : finisajele podelelor, plafoa-
nele și placarea fațadelor demonstrează
că clădire poate fi ușor întreținută și cu
o durată lungă de viață.
  Scară de lemn de mică adâncime are înălțime completă a unui nivel și este tipică pentru centre de sanatate.
Facilitează o rută directă între diferitele etaje, dar permite, de asemenea, o varietate de rute alternative pentru
a rupe clădirea și, astfel, formează o invitație de a întreprinde exerciții fizice.
 Goluri mari și mici de lumina asigură o conexiune spațială între diferite nivele și permite utilizarea luminii
Elemente natu-rale pe tot perimetrul clădirii de 30 de metri lățime. Interplay-ul de culori izbitoare dar subtile și iluminatul
constructive direct și indirect (artificial) însuflețește interiorul .
 Bibliografie
1. Normele tehnice unitare pentru realizarea
documentațiilor complexe de atestare a funcționării
stațiunilor balneare, climatice și balneoclimatice și de
organizare a întregii activități de utilizare a factorilor
naturali din 23.07.2004
2. https://www.i-tour.ro/venus-de-la-malul-marii-negre/
3. https://www.felixspa.com/ro/
4. https://
www.icrc.org/en/doc/assets/files/publications/icrc-002
-4133.pdf
5. HOTĂRÂRE Nr. 1.154 din 23 iulie 2004 privind
aprobarea Normelor tehnice unitare pentru realizarea
documentaţiilor complexe de atestare a funcţionării
staţiunilor balneare, climatice şi balneoclimatice şi de
organizare a întregii activităţi de utilizare a factorilor
naturali Publicată în: Monitorul Oficial Nr. 752 din 18
august 2004
6. Краткий справочник архитектора. Гражданские
здания и сооружения. Коваленко Ю.Н. 1975