Turismul balnear

Turismul balnear nu se adresează numai celor cu probleme medicale, ci și celor care vor să se
relaxeze, să-și regăsească vitalitatea și o bună condiție fizică, mentală și spirituală.

Datorită acestui fapt, în ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale și economice,
turismul balnear a devenit un segment major al pieței turistice internaționale, spre care se
centrează importante mijloace materiale și umane, cu implicare tot mai profundă a științei și
tehnicii, a prestării unor servicii turistice și medicale de o factură complexă și de un înalt nivel
calitativ, chemate să satisfacă cerințele vitale ale omului modern, determinate de evoluția
condițiilor de viață și a stării de sănătate a populației.

Turismul balnear este singura formă de turism din țara noastră care se bazează pe un potențial
permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. România se înscrie printre țările
europene cu un fond balnear remarcabil. Avem șansa ca 1/3 din apele termale și minerale de
pe continent să se găsească în țara noastră. Această valoare este accentuată de complexitatea
factorilor naturali, respectiv regăsirea în aceași stațiune a factorilor principali de mediu,
alături de o gamă largă de substanțe minerale de cură, cu efecte polifactoriale benefice și de
existența în România a tuturor tipurilor de substanțe minerale balneare care pot fi utilizate în
întreaga gamă a profilurilor de tratament balneare.

Clasificarea stațiunilor balneoclimaterice:

a) dupa importanta:

- stațiuni de importanță internațională : Poiana Brașov, Sinaia, Predeal, Borsec, Sovata,Eforie

Nord și Sud, Mamaia, Mangalia Nord și Sud, Băile Herculane etc.;

- stațiuni de importanță națională - sunt stațiunile care prin dotări nu pot concura cu stațiunile
mari din Europa sau alte regiuni ale globului (Geoagiu, Moneasa, Bușteni, Covasna, Băile
Olănești, Borșa, Păltiniș, Lacul Roșu etc.);

- stațiunile de importanță regională sunt destinații pentru turiștii dintr-o anumită parte a țării
servind, în general, turismului de durată scurtă (Bazna, Călan-Băi, Cheia, Lipova, Pucioasa,
Rânca, Stâna de Vale, Vața de Jos, Voineasa etc.);

- stațiuni de importanță locală - caracteristice turismului de durată scurtă (Bixad, Cojocna,

Malnaș - Băi, Lacul Sărat, Ocnele Mari, Băile Homorod, Ocna Dej, Semenic, 2 Mai etc.)

b) după funcție:

- stațiunile climaterice ce asigură un loc adecvat pentru odihna de lungă durată (concediu,
vacanță), având un efect pozitiv asupra organismului. Aceste stațiuni climaterice dispun de
instalații și amenajări specifice cum ar fi: plaje, solarii, ștranduri, piscine, terenuri sport, trasee
marcate etc., fiind amplasate în zona montană și subcarpatică, dar și în zona litorală. Dintre
acestea, mai reprezentative sunt: Bușteni, Breaza, Băița, Cheia, Izvorul Mureșului, Păltiniș,
Poiana Țapului, Rânca, Timișul de Sus și de Jos, 2 Mai, Costinești, Năvodari, Venus, Saturn,
Aurora etc.;
- stațiunile balneare, specifice turismului curativ, de îngrijire a sănătății, sunt răspândite în
Carpați, Subcarpați, Depresiunea Transilvaniei, Câmpia de Vest și estul Câmpiei Române și
chiar zona litorală. Au un rol deosebit în prevenirea, ameliorarea sau vindecarea unor boli
(Amara, Bazna, Băile Felix, Buziaș, Lipova, Pucioasa, Sărata Monteoru, Techirghiol, Târgu
Ocna etc.;

- stațiunile cu funcții complexe, balneoclimaterice - sunt cele mai importante stațiuni, datorită
specializării lor multilaterale, atât pentru odihnă cât și pentru tratament, datorită capacității de
cazare mai mari (Sovata, Voineasa, Băile Tușnad, Băile Herculane, Borsec, Călimănești -
Căciulata, Eforie Nord, Mangalia, Moneasa etc.);

- stațiunile pentru practicarea sporturilor de iarnă se dezvoltă în zonele montane care dispun
de condiții climatice favorabile, strat de zăpada persistent, pantă corespunzătoare cu structuri
de primire adecvate (Predeal, Poiana Brașov, Semenic, Azuga, Sinaia etc.)