Sunteți pe pagina 1din 2

Delta Dunarii

Al 2-lea fluviu al Europei (dupa Volga) si al 26-lea din lume, Dunarea izvoraste din Muntii
Padurea Neagra (Germania) si se varsa in Marea Neagra in apropierea padurii Caraorman,
care in limba turca insemna tot Padurea Neagra.

Dunarea strabate 10 tari si 4 capitate ale Europei, avand un bazin hidrografic de 820 000 de
kmp populat de circa 80.000.000 de locuitori.Din lungimea Dunarii de 2860 de km, pe
parcursul carora aduna afluenti din 17 tari, mai mult de o treime sunt pe teritoriul Romaniei
(1075 Km).Debitul Dunarii este de aproximativ 6300 mc/s.

APELE:

Sosita la Patlageanca cu 6400mł/s (in medie), Dunarea se bifurca in doua brate, Chilia la N si
Tulcea la sud, brat ce la Ceatalul Ismail se despleteste in Sulina si Sf. Gheorghe.

Bratul Chilia, cel mai septentrional, formeaza granita cu Ucraina, transporta 60% din apele si
aluviunile Dunarii, avand un curs sinuos pe o lungime de 104 Km˛. De-a lungul sau se
insiruie asezarile: Palazu, Pardina, Chilia Veche, Periprava.

Bratul Sulina situate in mijlocul Deltei, are un curs rectiliniu, canalizat permanent dragat si
intretinut pentru navigatia vaselor maritime (pescaj minim 7m). Are o lungime de 71 Km si
transporta 18% din volumul de apa al Dunarii. De-a lungul sau se insira localitatile: Ilganii de
Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partisani, Sulina.

Bratul Sf. Gheorghe cel mai meridional, orientat spre sud-est, are un curs sinuos desfasurat
pe112 Km si transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un
inceput de delta secundara.

   Sectionarea unor meandre in ultimul timp a micsorat a micsorat lungimea cursului


navigabil.De-a lungul sau se insira asezarile: Nufaru, Mahmudia, Uzlina, Sf. Gheorghe.

Delta este strabatuta de o multime de canale, garle, rezultate prin regularizarea cursurilor,
mlastini si mai ales lacuri: Merhei, Gorgova, Rosu, Lumina, etc

Influenta mediului. In Delta dunarii exista o varietate de biocenoze datorita unei mari variatii
de mediu: ape curgatoare(brate si canale cu apa curgatoare) lacuri si balti, plauri plutitori,
padure de foioase, grinduri nisipoase si sarate, culturi agricole, ape salmastre. In unele zone
sunt pasari si animale care s-au adaptat in mediul urban.

VEGETATIA:
In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata
totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte
specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri saliniazte si
solonceacuri marine.

Specificul este dat de prezenta speciilor: Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis,
Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile
fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice
deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului.

Intalnim patru tipuri de zavoaie :

- zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase si sunt inundate cea mai mare parte a
anului;

- pe grindurile fluviatile cele mai inalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop, la
care se adauga speciile plantate: plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de
Pennsylvania;

- un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile
fluviatile din delta marina.

Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se
mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturi.

Vegetatia pajistilor de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe
pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice.

Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T.
angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris).

Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe tarmurile


marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei.