BROȘURĂ COMPETENȚE

BIM – PLANIFICARE ȘI
CONSTRUCȚIE DIGITALĂ
CU DATE ȘI SOFTWARE DE LA GEBERIT
CUVÂNT
ÎNAINTE
Metoda BIM este Industria 4.0 pentru domeniul construcţiilor. Ţinând
cont de faptul că metoda BIM aduce cu sine schimbări fundamenta-
le, pe lângă adaptările tehnice necesare, industria construcţiilor şi in-
stalaţiilor sanitare este pusă şi în faţa unei schimbări fundamentale
de gândire.

Pentru noi, cei de la Geberit BIM este mult mai mult decât simpla
punere la dispoziţie a unor formate de date 3D. Mai mult de atât,
dorim să punem la dispoziţia clienţilor noştri soluţii unitare, pentru ca
proiectarea digitală cu produsele noastre să fie cât mai simplă
posibil. Prin activităţi de dezvoltare complexe şi feedback continuu
din domeniul cercetării și industriei, am reuşit să aducem la viaţă
soluţii inovatoare pentru construcţiile digitale. Prin această broşură
dorim să vă prezentăm nu numai strategia noastră BIM, ci şi
perspectiva noastră cu privire la datele de producător BIM şi să vă
oferim concepte inovatoare care să vă demonstreze faptul că la
Geberit viitorul construcţiilor digitale a început deja de mult.

Christian Buhl Werner Trefzer

CEO Head Technical Documentation
& BIM
BROŞURĂ COMPETENŢE BIM

1 ISTORIE
1.1 Dezvoltarea proiectării construcţiilor 7
1.2 Dezvoltarea BIM 11

2 ELEMENTE DE BAZĂ
2.1 Metoda BIM 13
2.1.1 Definiţie 13
2.1.2 Dimensiunile metodei BIM 15
2.1.3 Procesul BIM 15
2.1.4 Elemente de instalare 16
2.1.5 Scop 17
2.1.6 Avantaje 18
2.2 Modelul BIM 19
2.2.1 Definiţia unui model 19
2.2.2 Caracteristici 20
2.2.3 Model central versus federativ 21
2.2.4 Model de referinţă şi modele de specialitate 22
2.2.5 Open-BIM versus Closed-BIM 23
2.3 Obiectul BIM 24
2.3.1 Caracteristici 24
2.3.2 Level of Detail (LOD) 25
2.3.3 Generic versus specific producătorului 25
2.3.4 Schimbul de date 26
2.3.5 Formate de date 27
2.4 BIM în industria construcţiilor 28
2.4.1 Stare 28
2.4.2 Provocările producătorilor de produse pentru construcţii 31

3 STANDARDE ŞI DIRECTIVE
3.1 Sumar 37
3.2 Standarde internaţionale 38
3.2.1 Sumar 38
3.2.2 ISO 19650 38
3.2.3 ISO 16739 38

4
 BROŞURĂ COMPETENŢE BIM

3.2.4 ISO 29481 38

3.2.5 ISO 16757 39
3.2.6 ISO 12006 39
3.2.7 ISO 23386 39
3.2.8 BS 1192 39

4 SOLUŢII
4.1 Procedura de până acum 41
4.2 Dimensiunile gamei Geberit 41
4.3 Sondaj online Geberit 42
4.3.1 Context şi obiective 42
4.3.2 Metodă şi execuţie 42
4.3.3 Eşantioane şi rata de răspuns 42
4.3.4 Sinteza celor mai importante rezultate 42
4.3.5 Rezultatele detaliate 44
4.4 Comisii şi cooperări 76
4.4.1 Geberit în comisii BIM 76
4.5 Soluţii de date şi software Geberit 77
4.5.1 Clasificarea obiectelor BIM Geberit 77
4.5.2 Plug-in Geberit BIM Catalogue 78

5
 CAPITOLUL UNU

ISTORIE

6
 ISTORIE DEZVOLTAREA PROIECTĂRII CONSTRUCŢIILOR

1.1 DEZVOLTAREA PROIECTĂRII CONSTRUCŢIILOR

De când oamenii au început să ridice clădiri, modalităţile de a construi s-

au dezvoltat permanent de-a lungul mileniilor. Din antichitate până în Evul
Mediu, toate activităţile legate de o construcţie se derulau direct pe şanti-
er. Toţi cei implicaţi în construcţie, de la constructor până la meseriaşi, lu-
crau la faţa locului, astfel încât punerea de acord să se deruleze rapid şi
fără complicaţii. Prin urmare, locul execuţiei era în acelaşi timp şi locul
proiectării.

Dacă în vremurile de mult apuse nu existau schiţe sau planuri,

deoarece clădirile aveau o formă relativ simplă, odată cu creşte-
rea complexităţii clădirilor a devenit tot mai important ca, înain-
tea unei lucrări de construcţii, ideile şi structurile clădirilor să fie
stabilite sub formă de schiţe şi explicaţii şi ca acestea să fie
adaptate şi finisate permanent pe perioada construcţiei. Faptul
că, de exemplu în Evul Mediu, având astfel de mijloace simple la
dispoziţie, oamenii au ridicat catedrale uriaşe şi extrem de com-
plexe arhitectonic, este aproape de neimaginat în prezent.

În Evul Mediu, constructorul avea de obicei numai un caiet de

schiţe, în care îşi nota ideile. Planurile detaliate ale construcţiei,
aşa cum le cunoaştem în prezent, erau necunoscute la acea
vreme. Astfel, era ceva obişnuit ca toate cunoştinţele legate de
un proiect atât de mare, să fie cunoscute numai de câţiva dintre
cei implicaţi. Astfel că se întâmpla frecvent ca unele construcţii
mari să fie oprite pentru perioade lungi de timp, atunci când
aceste cunoştinţe se pierdeau. Pentru constructorii care preluau
proiectul era adesea o muncă foarte dificilă să îl continue. Un
exemplu relevant pentru o astfel de situaţie poate fi considerat
Domul din Köln, care a fost finalizat oficial în anul 1880, după o
perioadă totală de construcţie de 632 de ani şi o întrerupere de
aproape trei sute de ani.

La trecerea dintre Evul Mediu şi Renaştere, cunoştinţele despre

mase şi proporţii au evoluat, parţial şi datorită redescoperirii
unor scrieri antice. Caietele de schiţe ale constructorului s-au
transformat în planuri de construcţii la scară, completate de cal-
cule statice complexe. Această evoluţie a eliminat necesitatea
prezenţei permanente pe şantier. În afara şantierului, construc-
torii puteau pe de o parte să proiecteze întreaga construcţie în-
să, pe de altă parte, puteau lucra simultan şi la mai multe proiec-
te de construcţie. Locul proiectării s-a detaşat astfel de locul
execuţiei. Prin separarea proiectării şi execuţiei, stimulată de
complexitatea tot mai mare a lucrărilor de construcţii, specializa-
rea participanţilor la o construcţie a evoluat tot mai mult: Profe-
sia constructorului a evoluat de exemplu înspre profesiile de ar-
hitect şi inginer constructor. Această specializare a avut drept
Figura 1: Schiţă medievală de construcţie de Villard de Honnecourt
urmare faptul că efortul de coordonare între participanţii indivi-
duali a crescut semnificativ.

7
ISTORIE DEZVOLTAREA PROIECTĂRII CONSTRUCŢIILOR

„Rolul arhitectului/constructorului s-a schimbat mult. În timp ce Brunelleschi a avut

între 1418–36 rolul de constructor clasic la construcţia Domului Santa Maria del
Fiore, conducând proiectarea şi execuţia şi inventând în paralel şi maşini pentru
construirea cupolei, Christopher Wren a condus proiectarea construcţiei Catedralei
Saint Paul, între 1675 şi 1710, însă s-a ocupat numai de supervizarea execuţiei
construcţiei. La construirea cupolei Capitoliului, 1851–1863, arhitectul Thomas U.
Walter a condus numai proiectarea, conducerea construcţiei fiind preluată de către
Montgomery C. Meigs de la Army Corps of Engineers, iar execuţia construcţiei a
fost preluată integral de către o firmă de construcţii (un antreprenor general).”

[MacLeamy 2007, citat de Hausknecht, Liebich –

Compendiu BIM: 2016]

În secolele 20 şi 21, proiectele de construcţii au atins un grad de Până la inventarea computerului şi utilizarea acestuia pentru
complexitate care cerea noi forme de proiectare şi coordonare. proiectarea construcţiilor se lucra practic exclusiv cu planuri de-
La proiectarea şi calculele pentru proiecte complexe de con- senate de mână şi notiţe sau transcrieri ale caracteristicilor clădi-
strucţii, în dezvoltarea unei clădiri erau implicaţi tot mai mulţi rii. Întregul bagaj de cunoştinţe despre obiect şi proces exista în
specialişti, astfel încât rolul generalist al constructorului clasic s- tot acest timp exclusiv în mintea persoanelor de specialitate im-
a modificat tot mai mult. O altă schimbare de paradigmă a fost plicate în construcţie.
marcată apoi de introducerea computerului în proiectarea con-
strucţiilor, etapă care s-a derulat treptat începând cu anii 1980.
Dacă la începutul anilor 80, numeroase funcţii mai trebuiau încă
programate de către specialişti, tot mai multe aplicaţii software
performante au început apoi să cucerească domeniul construcţi-
ilor. După trecerea de la planşa de desen la proiectarea 2D asis-
tată de calculator, în anii care au urmat s-a definitivat trecerea
către aşa-numitul Computer Aided Design (CAD) - proiectare
asistată de calculator. Proiectarea CAD în 3D defineşte şi în pre-
zent proiectele din domeniul construcţiilor.

Iar prin metoda BIM, proiectarea construcţiilor trece complet în

era digitală. Aceasta trece astfel de la proiectarea cu hârtie şi
creion la proiectarea cu ajutorul calculatorului într-o nouă etapă
de dezvoltare, care include întregul ciclu de viaţă al unei clădiri,
de la faza de concept până la demolare. Proiectarea, construi-
rea şi exploatarea clădirilor pe baza unor modele CAD 3D inteli-
gente este un alt pas logic care merge mână în mână cu dezvol-
tarea unor instrumente tot mai performante, precum cele har-
dware şi software.

Figura 2: Trecut: Vedere interioară a unei clădiri, desenată de mână

8

Figura 3: Prezent: Plan CAD imprimat al unei clădiri
Prin introducerea calculatorului în procesul de proiectare a con-
strucţiilor, era planurilor de construcţii desenate de mână a luat
sfârşit. CAD oferă posibilitatea dezvoltării planurilor construcţiei
într-un mediu 2D sau 3D pe ecran. Însă hârtia, ca suport pentru
informaţii, este încă departe de a dispărea. Pentru utilizarea pe
şantier, planurile de construcţie create pe calculator trebuie ade-
sea imprimate (sau „plotate”), astfel încât la faţa locului să fie în
continuare disponibil formatul fizic, pe hârtie. Această procedură
este şi în prezent procedura predominantă pe majoritatea şanti-
erelor. Cunoştinţele despre obiect şi proces se găsesc fie în
minţile persoanelor de specialitate implicate în construcţie, fie pe
hârtie, aşadar în planurile sau listele de materiale sau descrierile
componentelor, toate imprimate.
Prin intermediul metodei BIM, întregul proces de construcţie, de
la faza preliminară de concept la planificare, la construcţia în si-
ne şi până la predarea către Facility Management, poate fi digi-
talizat integral. Chiar şi demolarea unei clădiri poate fi simplifica-
tă semnificativ prin intermediul metodei BIM, deoarece sunt dis-
ponibile de exemplu mult mai multe informaţii cu privire la mate-
rialele utilizate. Fiecare pas din procesul de construcţie se baze-
ază pe informaţii asistate de calculator, aspect care include digi-
ISTORIE DEZVOLTAREA PROIECTĂRII CONSTRUCŢIILOR
talizarea întregului ciclu de viaţă al clădirii. Aplicaţiile software
BIM asistă cu preponderenţă construcţia în 3D şi înlocuiesc tot
mai mult metodele 2D consacrate până în prezent. Se poate
porni de la premisa că, în viitorul apropiat, proiectele de con-
strucţii bidimensionale pe hârtie, vor aparţine trecutului. Pentru
aceasta mai sunt necesare cu siguranţă unele dezvoltări, în spe-
cial în domeniul hardware, însă această evoluţie nu mai poate fi
oprită.
Astăzi, simulările complexe, de exemplu, sunt un mijloc uzual
pentru a determina dacă o clădire se va comporta aşa cum se
doreşte în anumite situaţii. Pe lângă numeroase alte avantaje,
acest lucru permite şi o utilizare mult mai eficientă a materialelor
de construcţii, ceea ce poate scădea apoi costurile construcţiei.
În plus, digitalizarea facilitează asamblarea de obiecte parţiale în
afara şantierului, de exemplu prin prefabricare, aspect care poa-
te la rândul său să scadă semnificativ costurile construcţiei.
Acest lucru a fost demonstrat în mod impresionant prin proiecte
pilot, susţinute de către Geberit. În acest mod, economiile de
costuri şi timp de peste 20 % din valoarea proiectului nu sunt o
utopie.
9
ISTORIE DEZVOLTAREA PROIECTĂRII CONSTRUCŢIILOR

Datorită informaţiilor complexe pe care un obiect BIM le poate

include, specialistul executant cunoaşte în prealabil, pe baza
modelului constructiv, mult mai multe despre proiect decât în tre-
cut. Metoda BIM asigură faptul că toate persoanele implicate în
construcţie au acces la toate informaţiile relevante despre proi-
ect. Cunoştinţele despre obiect şi proces sunt aşadar integrate
în modelul BIM şi accesibile în orice moment. Astfel, metoda
BIM permite construirea semnificativ mai eficientă.

Figura 4: În prezent şi în viitor: Model BIM 3D

10

1.2 DEZVOLTAREA BIM
Prin apariţia metodelor de proiectare asistate de calculator, încă din anii
1970, în domeniul universitar, se programau modele computerizate care
asociau în sensul unui model BIM datele geometrice şi alfanumerice ale
unei construcţii. Acest lucru se întâmpla însă la un nivel mai mult sau mai
puţin experimental şi nu putea fi implementat încă în practică, din cauza
lipsei de soluţii hardware şi software adecvate.
Noţiunea de Building Information Modelling (BIM) - modelarea
informaţiilor de construcţie s-a regăsit pentru prima dată în lucra-
rea „Modelling multiple views on Buildings” de van Nederveen şi
Tolman din anul 1992.
Noţiunea de BIM şi conceptul din spatele său au devenit cunos-
cute unui cerc mai mare atunci când, în anul 2002, firma
Autodesk® a publicat un White Paper cu titlul „Building Informa-
tion Modeling” şi a utilizat noţiunea pentru strategia sa de mar-
keting. Această perioadă a marcat şi începutul evoluţiei aplicaţii-
lor software şi al formatelor şi standardelor pentru schimbul de
date.
Din anul 2010, utilizarea metodei BIM a progresat încontinuu. În
special autorităţile publice introduc în proiectele lor de construcţii
metoda BIM sau prevăd obligativitatea utilizării acesteia. În Ma-
rea Britanie, din anul 2016, utilizarea BIM este obligatorie pentru
toate proiectele de construcţii ale autorităţilor publice. În Germa-
Grad de implementare
2015 – 2017
Faza pregătitoare
Figura 5: Planul progresiv pentru proiectare şi construcţii digitale al Ministerului Federal pentru trafic şi infrastructură digitală
ISTORIE DEZVOLTAREA BIM
nia, „Planul progresiv pentru proiectare şi construcţii digitale” al
Ministerului Federal pentru trafic şi infrastructură digitală preve-
de introducerea BIM până în anul 2020. În acest context trebuie
notat însă faptul că dezvoltarea metodei BIM este stimulată foar-
te puternic de iniţiative naţionale, ceea ce îngreunează dezvolta-
rea normelor şi standardelor recunoscute internaţional. Abia re-
cent se observă o schimbare de mentalitate din partea clasei po-
litice, institutelor de standardizare, precum şi asociaţiilor profesi-
onale şi din industrie. Tot mai des, reprezentanţii acestor organi-
zaţii se reunesc pentru a face schimb de informaţii şi a stabili ba-
za pentru standarde. Însă BIM continuă să fie o chestiune mai
mult sau mai puţin naţională, lucru care se reflectă în numeroa-
sele norme şi standarde naţionale diferite.
Studiile care se ocupă de utilizarea BIM prevăd faptul că metoda
BIM a construcţiei digitale se va dezvolta, devenind astfel viitoa-
rea metodă standard pentru implementarea proiectelor de con-
strucţii complexe.
din 2020
2017 – 2020
Nivel BIM 1
pentru proiecte care
Faza pilot extinsă urmează să fie
(nivel 1) planificate
11
 CAPITOLUL DOI

ELEMENTE DE
BAZĂ

12
 ELEMENTE DE BAZĂ METODA BIM

2.1 METODA BIM

2.1.1 Definiţie
BIM este metoda State-of-the-Art pentru proiectarea, construi-
rea, operarea şi întreţinerea clădirilor pe baza unor date digitale.
BIM nu este un software, ci o metodă bazată pe conceptele inte-
grate ale construcţiilor digitale. Proiectarea unei clădiri cu ajuto-
rul unui software de proiectare nu înseamnă aşadar în mod obli-
gatoriu că este vorba despre un proiect BIM. Metoda BIM inclu-
de mult mai mult decât o perspectivă izolată asupra unei faze
din ciclul de viaţă al unei clădiri sau concentrarea asupra proiec-
tării unei clădiri cu ajutorul computerului şi software-ului.
Metoda BIM ia în considerare întregul ciclu de viaţă al unei clă-
diri, de la proiectare până la demolare. Aceasta simplifică semni-
ficativ transferul de informaţii de-a lungul diferitelor faze de viaţă
ale unei clădiri. Această simplificare are o însemnătate care nu
trebuie subestimată, deoarece transferul de informaţii are un rol
decisiv, în special în timpul fazei de construcţie. Posibilitatea
transmiterii de informaţii controlate prin procese, standardizate,
către toate grupurile implicate şi de-a lungul diferitelor faze ale
construcţiei permite o creştere a eficienţei construcţiei la o di-
mensiune nemaiîntâlnită până acum.

L B
Programare Schiţă
Schiţă detaliată

Renovare
Analiză

Demolare Documentare

Fabricare

Operare şi întreţinere Logistică

Execuţie construcţie 4D/5D
construcţie

BIM este un acronim şi vine de la Building Information Model-

ling.

Literele acronimului au următoarea semnificaţie:

B Building Indică domeniul de valabilitate. BIM se aplică proiectării, construirii şi operării clădirilor.
I Information Indică conţinutul. Modelul include informaţii geometrice şi alfanumerice ale unei clădiri, ca de exemplu materia-
lul şi diametrul unei conducte de apă potabilă.

13
ELEMENTE DE BAZĂ METODA BIM

M Modelling Indică modalitatea. „Modelling” se referă la acţiunea de a crea modelul unei clădiri. Modelul BIM este un model
3D dinamic, virtual, care reprezintă ciclul de viaţă al unei clădiri.
2/2

14
 ELEMENTE DE BAZĂ METODA BIM

2.1.2 Dimensiunile metodei BIM

Metoda BIM include, pe lângă ciclurile de viaţă individuale ale te suficient, pe când altele sunt mai pronunţate, însă în principiu
unei clădiri, şi toate lucrările incluse în acestea. Întregul proces se poate spune că metoda BIM ţine cont de toate aspectele pro-
tradiţional de construcţie poate fi reprezentat în metoda BIM. Bi- cesului de construcţie.
neînţeles, unele aspecte ale metodei BIM nu sunt încă dezvolta-

Planificare şi proiectare

Analize statice Funcţionare (FM)

Prefabricare Planificarea
costurilor

Vizualizare Logistica şantierelor (4D)

Tehnica construcţiilor

Figura 6: Dimensiunile metodei BIM

2.1.3 Procesul BIM

Procesul BIM se deosebeşte clar de procesul de construcţie tra-
diţional. Din procesul BIM rezultă faptul că procesele de planifi-
care şi decizie se derulează mai rapid în timp, cu scopul de a
atinge cât mai devreme o certitudine cu privire la costuri şi plani-
ficare. Astfel, la începutul procesului apar anumite costuri supli-
mentare comparativ cu procesul tradiţional de construcţie, însă
ulterior acestea duc la economii semnificative de cheltuieli şi
timp, deoarece modificările sau punctele problematice relevante
din punctul de vedere al costurilor pot fi identificate deja din faza
de planificare. Costurile care apar pentru aşa-numitele comple-
tări ulterioare pot fi astfel scăzute semnificativ sau, în cazul ide-
al, evitate complet. În plus, întârzierile apărute ca urmare a ajus-
tărilor ulterioare pe şantier, pot fi reduse considerabil sau evitate
integral.

Costuri pentru
modificări
Cost

Proces tradiţional

Posibilităţi de
Proces BIM influenţare a
costurilor şi
planificării

Anteproiect Proiect Licitaţie Realizare Timp

construcţie
Figura 7: Procesul BIM versus procesul tradiţional de construcţie

15
ELEMENTE DE BAZĂ METODA BIM

2.1.4 Elemente de instalare

În legătură cu metoda BIM se întâlnesc diverse noţiuni de spe-
cialitate, dintre care două sunt frecvent confundate: Modelul
BIM şi obiectul BIM. În centrul metodei BIM se află modelul
clădirii sau modelul general, desemnat fie drept model fede-
rativ, fie drept model de coordonare. De regulă, modelul gene-
ral este dezvoltat de către arhitecţi. În practică, din modelul ge-
neral sunt derivate modelele de specialitate pentru disciplinele
de specialitate implicate în construcţie.

Modelul clădirii se compune din numeroase componente indivi-

duale precum pereţi, plafoane sau, de exemplu, construcţia aco-
perişului. În plus, în modelul clădirii mai sunt integrate şi nume-
roase alte componente ale furnizorilor externi, ca de exemplu
geamuri, uşi sau obiecte sanitare, conducte şi rezervoare. Aces-
te componente sunt denumite obiecte BIM. Similar unui set con-
structiv, care se compune din elemente constructive individuale,
un model BIM este alcătuit din numeroasele componente indivi-
duale ale clădirii în sine şi ale obiectelor BIM.

Obiectele BIM nu dispun numai de dimensiuni geometrice, la fel

ca în planurile de construcţii clasice, ci sunt completate cu meta-
date complexe, ca de exemplu date tehnice, informaţii legate de
material sau de caracteristicile fizice. Un model BIM include toa-
te informaţiile necesare pe întregul ciclu de viaţă al clădirii, de la
proiectarea urbanistică până la funcţionare. Figura 8: Ilustrarea modelului BIM ca set constructiv 3D din elemente
constructive

Obiect BIM

Model general Model de specialitate Metadate ale

obiectului BIM

Figura 9: Elemente ale unui model BIM

16
 ELEMENTE DE BAZĂ METODA BIM

2.1.5 Scop
Proiectele mari de construcţii sunt definite printr-o complexitate
tot mai mare din punct de vedere tehnic şi organizatoric. Pentru
a îndeplini cerinţele legate de construcţie, design, eficienţă eco-
nomică şi ecologie, sunt necesare numeroase discipline de spe-
cialitate pentru construirea unei astfel de clădiri. În modul de lu-
cru tradiţional, cu planuri de construcţie tipărite sau parţial digita-
lizate, liste de costuri şi materiale separate, în anumite puncte
de intersectare se pot pierde informaţii, astfel încât, privind din
perspectiva întregului ciclu de viaţă, pot apărea permanent in-
consecvenţe în informaţii. În cel mai rău caz, după finalizarea
clădirii, planurile nu mai corespund cu starea constructivă efecti-
vă, îngreunând astfel întreţinerea sau funcţionarea clădirii.
Metoda BIM permite, printr-o aplicare complexă şi unitară a teh-
nologiilor digitale, realizarea unei complexităţi transparente şi
predictibile. Astfel, interfeţele pot fi gestionate semnificativ mai
bine şi pot fi evitate problemele la transferul de informaţii. Meto-
da îndeplineşte astfel cerinţele semnificative ale proceselor de
construcţie moderne, care pot fi îndeplinite numai condiţionat
prin modurile de lucru tradiţionale:
• controlul precis şi sensibil la costuri al parcursului construc-
ţiei
• schimb mai intens şi mai eficient de informaţii între toţi cei
implicaţi, printre altele prin îmbunătăţirea profunzimii infor-
maţiilor şi printr-o gestionare continuă a modificărilor
• reducerea la minimum a riscurilor cum ar fi erorile de proiec-
tare, creşterile neaşteptate de costuri în timpul fazei de con-
strucţie, ca urmare a unor adăugiri ulterioare din cauza pla-
nificării necoordonate suficient, sau costuri operative prea
mari
Metoda BIM asigură faptul că proiectele de construcţii mari şi/
sau complexe pot fi executate la calitatea cerută şi cu respecta-
rea termenelor şi costurilor impuse.

Proiectare convenţională Proiectare pe baza BIM

Modificări
Schimbări de planuri
Costuri
suplimentare şi
Adăugiri ulterioare proiectare digitală
Incertitudini

Deficite
Costuri totale

Transparenţă şi siguranţa
costurilor
Costuri calculate

Costuri totale Costuri totale

Costuri de execuţie Costuri de execuţie

Costuri de proiectare Costuri de proiectare

Figura 10: Efecte ale metodei BIM asupra costurilor construcţiei

17
ELEMENTE DE BAZĂ METODA BIM
2.1.6 Avantaje
Profunzimea informaţiilor modelului BIM, precum şi participarea
tuturor celor implicaţi în proiect la model permit un proces con-
structiv transparent şi integrat în sine însuşi. Un astfel de proces
oferă numeroase avantaje:
• utilizarea informaţiilor despre produs actuale şi potrivite
• reducerea costurilor de achiziţie pentru informaţiile despre
produse
• comunicare eficientă între client şi participanţii la proiect, pe
baza informaţiilor actualizate la zi
• modelare parţial automatizată a instalaţiilor tehnice prin in-
termediul software-ului BIM în conexiune cu obiecte BIM
generate de către producător
• crearea integrată a listelor de piese şi materiale
• creşterea transparenţei proceselor în timpul fazei de proiec-
tare şi de construcţie
• creşterea transparenţei costurilor, chiar şi pentru faza de
utilizare a unei clădiri
18
• creşterea siguranţei costurilor prin reducerea sau împiedica-
rea lucrărilor de regie rezultate ulterior
• reducerea erorilor de proiectare prin verificări ale interferen-
ţelor şi conformităţii asistate informatic
• reducerea costurilor totale prin utilizarea unor proceduri mo-
derne, ca de exemplu prefabricarea de componente sau
părţi ale construcţiei
• management eficient al şantierului
• logistică eficientă şi utilizarea eficientă a materialelor de
construcţii
Per total, avantajele individuale enumerate mai sus duc la eco-
nomii de costuri şi timpi de construcţie mai scurţi, dacă metoda
BIM este aplicată consecvent şi continuu. Este adevărat că în
faza de pregătire şi proiectare pot să apară costuri mai mari.
Acestea pot fi însă recuperate de regulă pe parcursul construcţi-
ei.

2.2 MODELUL BIM
2.2.1 Definiţia unui model
În ştiinţă şi tehnică, modelele apar în cele mai diferite forme, de
exemplu modele matematice, modele climatice sau modele ale
unor corpuri fizice. Punctul comun al tuturor acestora este faptul
că redau, reprezintă sau simulează realitatea. Modelele servesc
scopului de a reprezenta aspecte ale realităţii, reducând comple-
xitatea acestora la o dimensiune inteligibilă. Din acest punct de
vedere, modelele sunt abstracţii ale realităţii. Ele îndeplinesc,
pentru un interval de timp limitat, o funcţie definită.
Figura 11: Vizualizare a unui model BIM pe baza unei clădiri de birouri (fără învelişul exterior)
ELEMENTE DE BAZĂ MODELUL BIM
Modelele de construcţii există încă din antichitate. În Renaştere,
modelul construcţiei s-a dezvoltat într-un model la scară, simplifi-
cat, al clădirii, care servea pe post de concept şi comunicare. În
domeniul construcţiilor se lucrează aşadar de mult timp cu mo-
dele. Din această perspectivă, un model BIM nu este nimic nou,
în principiu. Acesta deplasează numai domeniul de existenţă al
modelului din sfera analogică în cea digitală, aducând cu sine
toate avantajele asociate acesteia. Cu o singură excepţie: Un
model BIM reprezintă clădirea fizică semnificativ mai detaliat de-
cât în cazul modelelor uzuale de până acum.
19
ELEMENTE DE BAZĂ MODELUL BIM
2.2.2 Caracteristici
Un model BIM este o reprezentare digitală a unei clădiri reale.
Comparativ cu un model arhitectural fizic sau un plan de con-
strucţie, un model BIM poate prezenta un grad de detaliere mult
mai mare. În mod interesant, gradul de detaliere mai mare nu se
datorează faptului că modelul BIM este un model digital. Şi un
model digital poate fi construit în aşa fel încât să nu conţină mai
multe informaţii decât un plan de construcţie. Diferenţa decisivă
este dată de structura datelor şi de conţinutul de informaţii al
modelului BIM.
Planurile de construcţie obişnuite, create în programe CAD au,
la fel ca predecesoarele lor, create pe planşetele de desen, nu-
mai forme geometrice. Faptul că, din perspectivă de sus, un
sfert de cerc simbolizează o uşă, este cunoscut numai unei per-
soane care ştie cum să interpreteze acel simbol. Iar cunoştinţele
persoanei de specialitate sunt de asemenea cele de care depin-
de ca uşa să fie amplasată în locul corect pe şantier. Programul
CAD permite utilizatorului să plaseze uşa în orice loc, oricât de
lipsit de sens ar fi acesta. Inteligenţa de a proiecta uşa în mod
corespunzător este a persoanei de specialitate care realizează
proiectarea. Pe baza educaţiei, experienţei şi consultării fişelor
de date, aceasta alege uşa potrivită cerinţelor şi condiţiilor de
clădire.
20
Pe de altă parte, în modelul BIM, aceste cunoştinţe sunt integra-
te în părţi extinse, ca informaţii sub formă de seturi de date. Pe
lângă datele geometrice, fiecare element este prevăzut cu date
alfanumerice, prin intermediul unei structuri de atribute. Într-un
model BIM, o uşă nu este numai un sfert de cerc, ci şi un ele-
ment din clasa „uşă”, care dispune de atribute caracteristice
pentru clasa sa, ca de exemplu materialul sau raza uşii.
Elemente precum o uşă, un perete sau un lavoar sunt desemna-
te drept elemente ale modelului sau obiecte BIM. Obiectele BIM
formează elementele constructive ale modelului BIM. Privind din
perspectiva obiectelor, un model BIM este o reprezentare a unei
clădiri, alcătuită din combinaţii valabile de obiecte BIM. Care obi-
ecte BIM pot fi combinate unele cu altele este stabilit de atribute-
le alfanumerice ale acestora. Dacă, de exemplu, în echiparea
tehnică a clădirii se planifică o ramificaţie într-o conductă de apă
potabilă, software-ul cu ajutorul căruia se realizează modelul
BIM inserează automat un teu de dimensiune adecvată. În acest
punct mai trebuie menţionat însă faptul că acest volum mare de
funcţii poate fi exploatat numai cu ajutorul anumitor instrumente
de planificare specifice.
 ELEMENTE DE BAZĂ MODELUL BIM

2.2.3 Model central versus federativ

Într-un univers BIM ideal, toţi cei implicaţi în proiect lucrează pe
un model BIM central, actualizat în timp real, astfel încât fiecare
persoană implicată să aibă la dispoziţie în permanenţă stadiul
actual. Însă, privind mai îndeaproape, conceptul unui model BIM
central s-a dovedit nepractic şi ineficient. Din punct de vedere in-
formatic, un model central are drept rezultat o dimensiune imen-
să a fişierului, ceea ce duce la limită capacitatea de funcţionare
a calculatoarelor şi a software-urilor. Făcând abstracţie de depă-
şirile limitelor tehnice, apar în continuare întrebări legate de
drepturile de acces şi profunzimea necesară a informaţiilor: Cum
se poate reglementa într-un model central situaţia în care dome-
niile individuale, ca de exemplu proiectarea structurii portante,
să poată fi editate numai de către participanţii respectivi la proi-
ect? Pe de altă parte, pentru proiectantul structurii de rezistenţă
are sens să afle fiecare modificare adusă modelului, chiar dacă
aceasta nu este relevantă pentru domeniul său? Şi cum s-ar pu-
tea implementa efectiv un astfel de proces de actualizare?
Din aceste motive s-a renunţat în mare măsură la ideea unui
model BIM central. În locul acestuia se preferă un model federa-
tiv, reunit de către managerul BIM în scopul coordonării.

„Conceptul popular odinioară al unui model BIM central – la care au acces toate părţile implicate
în proces şi care este actualizat în timp real – a devenit între timp nepractic şi ineficient. Făcând
abstracţie de dificultatea dată de dimensiunea enormă a unui model central (ca loc unic pentru
toate datele proiectului), modelul BIM central generează o serie de complicaţii în ceea ce priveşte
paternitatea autorilor şi accesul comun la fişiere. Cum pot fi definite şi controlate de ex. domeniile
de lucru, dacă toate părţile participante la proiect au acces la aceleaşi elemente ale modelului?
Toate părţile implicate în proiect doresc în mod special să urmărească actualizările regulate pe
care le efectuează colegii lor de-a lungul procesului iterativ de design sau coordonare? [...]
Structura preferată este acum modelul federativ, în cadrul căruia fiecare parte implicată în proiect
este autor unic al propriilor elemente ale modelului, iar modele „îngheţate” la anumite intervale de
timp, dedicate schimbului de informaţii, permit primirea de către colegi a informaţiilor de referinţă
actuale.”

[Baldwin – Strategii pentru coordonarea virtuală a tehnicii

construcţiilor: P. 5, traducere din engleză]

Domeniu schimb Domeniu proprietar

de informaţii
Client Client

Arhitect Procesator Arhitect Procesator

BIM

Domeniu
colaborare

Antreprenor Proiectant de Antreprenor Proiectant de

construcţie specialitate construcţie specialitate

Figura 12: Model central Figura 13: Model federativ

21
ELEMENTE DE BAZĂ MODELUL BIM
2.2.4 Model de referinţă şi modele de specialitate
Pentru evitarea erorilor fundamentale de proiectare şi coordona-
re, într-un model federativ trebuie asigurat faptul că modelele de
specialitate se bazează pe aceleaşi coordonate şi e aceeaşi ori-
entare. De regulă, modelul arhitectural serveşte drept bază în
acest caz. Din modelul arhitectural se defineşte punctul zero co-
mun, pe baza unei coordonate prestabilite. Această coordonată
trebuie preluată obligatoriu în toate modelele de specialitate.
Coordonarea modelelor de specialitate individuale, în cadrul că-
rora se planifică specializările implicate în proiect, se realizează
prin intermediul unui aşa-numit model de coordonare. În modelul
de coordonare sunt reunite toate modelele de specialitate, de
exemplu pentru a identifica din timp interferenţele dintre proiec-
tele individuale de specialitate. Prelucrarea se realizează însă
exclusiv în modelele de specialitate – modelul de coordonare re-
prezintă numai un stadiu îngheţat la momentul x. În practică, în-
tre proiectanţii de specialitate implicaţi în construcţie şi manage-
rul BIM responsabil se defineşte de regulă un interval de timp,
de ex. la fiecare 14 zile, la care proiectanţii de specialitate trebu-
ie să transmită un model de specialitate către managerul BIM
sau coordonatorul BIM (în funcţie de organizarea proiectului).
Modelele HLKSE (Heizung - încălzire, Lüftung - ventilaţie, Klima
- climatizare, Sanitär - sanitar şi Elektro - electric) sunt reunite şi
sub forma modelelor TGA (technische Gebäudeausrüstung -
echipamentul tehnic al clădirii).
Prin intermediul modelului de coordonare sau, la modelul gene-
ral, prin intermediul aspectelor legate de coordonare şi coopera-
re ale metodei BIM, apar două domenii în cadrul modelului BIM.
Unul dintre domenii este modelul consolidat de coordonare, care
reprezintă aşa-numitul As-built-Status, presupunând că toate
modificările sau ajustările au fost executate consecvent şi inte-
grate în model. Celălalt domeniu este reprezentat de modelele
de specialitate anterioare, care reprezintă aşa-numitul As-plan-
ned-Status. Este esenţial ca modelul As-built să fie revizuit la
intervale cât mai scurte posibil. Dacă acest lucru este neglijat,
începând de la un anumit punct nu mai este posibilă o concor-
danţă între stadiul proiectării şi stadiul efectiv al construcţiei.
Media
Model general
Electrică şi
automatizare
(model TGA)
Tehnică de încălzire, ventilare
şi
climatizare (model TGA)
22
Un astfel de model general este aproape inutil pentru ciclurile ul-
terioare de existenţă ale clădirii, de ex. pentru funcţionare, şi tre-
buie adaptat cu eforturi foarte mari la stadiul constructiv efectiv
al clădirii. Acest lucru se realizează de ex. cu ajutorul scanării la-
ser sau al fotogrametriei, ceea ce înseamnă că întreaga clădire
este scanată sau fotografiată cu instrumente speciale, iar datele
astfel obţinute sunt apoi reunite într-un model. Această procedu-
ră este complicată şi consumatoare de timp, deoarece fiecare
încăpere trebuie scanată individual. La aceasta se mai adaugă
zboruri cu drone pentru înregistrarea învelişului exterior al clădi-
rii. Faptul că această procedură este foarte scumpă este de la
sine înţeles. Aşadar, strict privind din perspectiva costurilor, este
decisiv ca modelul de coordonare să fie „menţinut în viaţă”. Fie-
căruia dintre proiectanţii de specialitate i se cere să înregistreze
orice modificare, oricât de mică, în modelul său de specialitate şi
să se asigure că modificările ajung în modelul de coordonare
după un proces de coordonare predefinit (în măsura în care se
aprobă de către conducerea şantierului). Fiecare proiectant de
specialitate este responsabil pentru corectitudinea modelului său
de specialitate, competenţele sunt separate clar.
În realitate, cu planificarea generală sunt însărcinaţi adesea aşa-
numiţii antreprenori generali, pentru a genera cât mai puţine in-
terfeţe în procesul de planificare şi construcţie. Gestionarea in-
terfeţelor între specializările implicate reprezintă în metoda BIM
una dintre cele mai mari provocări.
Din acest punct devine evidentă diferenţa fundamentală între
desenele CAD şi modelele BIM. În cazul formatelor de schimb
CAD precum IGES sau DWG (2D şi 3D) este vorba despre tran-
sferul conţinutului desenelor între diferite programe CAD native.
În cazul punerii la dispoziţie a unor modele BIM, formatul de
schimb (de exemplu IFC 2.3) trebuie să poată transmite date
despre obiect, printre care se numără ca sub-grup şi date geo-
metrice. Astfel, cerinţele pentru formatele de schimb BIM prezin-
tă un grad de complexitate semnificativ mai mare.
Statică
Arhitectură
Instalaţii sanitare (model TGA)
 ELEMENTE DE BAZĂ MODELUL BIM

2.2.5 Open-BIM versus Closed-BIM

În cadrul modelului federativ, formatul de schimb joacă un rol
decisiv. Utilizarea unui model de bază, pe care se construiesc
modelele de specialitate, şi a unui model de coordonare, care
reuneşte modelele de specialitate, presupune că datele modele-
lor pot fi schimbate între ele. Formatele de schimb sunt disponi-
bile în variantă proprietară sau deschisă.
Closed-BIM desemnează un proces BIM în cadrul căruia datele
modelelor de specialitate sunt schimbate pe baza unui format
proprietar. Formatele proprietare sunt bazate pe un model infor-
matic al unui producător de software care nu a fost publicat. Prin
urmare, un schimb de date este condiţionat de faptul că toţi par-
ticipanţii la proiect lucrează cu un software BIM care aparţine
aceluiaşi producător, de ex. Autodesk® Revit®.
Open-BIM desemnează un proces BIM în cadrul căruia datele
modelelor de specialitate sunt transferate pe baza unui format
deschis. Modelul informatic aflat la baza formatului este public.
În procesul Open-BIM, participanţii la proiect pot utiliza software
BIM de la producători diferiţi. Trebuie să se asigure numai faptul
că software-ul este compatibil cu formatul deschis ales. Privind
dintr-o perspectivă mai complexă, Open-BIM oferă posibilitatea
ca un format de date deschis să se dezvolte într-un standard de
schimb de date, care asigură transferul şi integrarea datelor BIM
între sisteme.
Grupul Geberit se implică intens în domeniul standardizării mo-
delelor de date şi cooperează activ în cadrul unei echipe a
BTGA din Frankfurt a.M. Obiectivul iniţiativei este clasificarea şi
tipizarea, precum şi înregistrarea tuturor atributelor tehnice ale
specializărilor TGA sub o nomenclatură comună. Ca platformă în
acest scop serveşte momentan Fila 9 a standardului DIN 2552.
În plus, în acest context există şi o cooperare cu buildin-
gSMART, având acelaşi obiectiv. La Fila 9 din DIN 2552, urmea-
ză să fie reunite toate caracteristicile obiectelor tehnice ale unei
clădiri, pentru a se crea pentru prima dată în istoria metodei BIM
un model de date care să permită schimbul de informaţii între
sistemele proprietare şi cele native.
În prezent nici măcar schimbul de date între sistemele native nu
funcţionează fără probleme deoarece, în lipsa unei norme comu-
ne, inevitabil niciun utilizator sau creator de date BIM (în princi-
pal industria produselor pentru construcţii) nu descrie la fel pro-
prietăţile produselor sale. Acest lucru duce la probleme în mo-
mentul schimbului de date între sisteme native, de ex. de la
Revit® la Revit®. Cum pot să funcţioneze lucrurile în mediul
Open-BIM între aplicaţii software ale diferiţilor producători? Sis-
temul destinatar necesită în mod esenţial un model de date clar
definit, comun, dacă se doreşte să poată identifica în mod clar şi
să poată interpreta corect parametrii recepţionaţi. Consultaţi în
acest sens şi standardele.

Open-BIM se bazează pe ideea modelului de referinţă. Arhitec-

tul îşi pune la dispoziţie modelul în format Open-BIM, cu protec-
ţie la scriere. Proiectantul TGA de exemplu, îşi creează proiectul
în propriul model, cu o referinţă protejată la scriere către modelul
arhitectural, şi îşi proiectează reţelele pe baza datelor furnizate.
Proiectantul TGA îşi poate exporta la rândul său modelul TGA în
formatul deschis, pentru a-l pune la dispoziţie de exemplu într-
un model de coordonare, în vederea coordonării proiectului.

În dezvoltarea BIM, IFC (Industry Foundation Classes) ca format

deschis de schimb este cel mai răspândit. Însă nici IFC nu poate
fi privit încă drept format integral de schimb. De exemplu, pentru
obiecte din echiparea tehnică a clădirii lipsesc clase relevante
de atribute, care ar fi necesare de exemplu pentru calculul reţe-
lelor de conducte şi prefabricatelor pentru apa reziduală, aspect
extrem de util în special la proiectarea sistemelor de conducte.

Aceasta la nivel teoretic. În practică, aproape toate proiectele

create conform metodei BIM sunt realizate practic drept proiecte
Closed-BIM, ceea ce înseamnă că software-ul care trebuie utili-
zat este specificat de la început de către client sau, în timpul
proiectării prealabile, se cade de acord asupra unui software ca-
re se va utiliza. În special în cazul specializărilor TGA derularea
lină a unui proiect BIM este posibilă practic numai în format pro-
prietar, deoarece diversele aplicaţii software fie nu permit între
ele schimbul de date, fie permit numai un schimb limitat de date.
Deoarece dezvoltarea modelului de clasă IFC nu este disponibil
pentru toate specializările TGA, singura variantă pentru schim-
bul de date rămâne cea prin intermediul formatelor native.

23
ELEMENTE DE BAZĂ OBIECTUL BIM

2.3 OBIECTUL BIM

2.3.1 Caracteristici
Obiectele BIM sunt elementele constructive elementare ale unui
model BIM. Din punctul de vedere al programării orientate spre
obiecte, un obiect BIM reprezintă instanţa unei clase de obiecte
din cadrul unui model BIM. Fiecare clasă de obiecte este definită
de un set specific de atribute. Într-un obiect BIM, atributele
preiau valori concrete.

Aşa cum modelul BIM ilustrează o reprezentare virtuală a clădirii

fizice, obiectele BIM ilustrează elementele constructive fizice din
care este alcătuită o clădire. Acestea includ toate datele prin ca-
re un obiect BIM poate fi identificat drept element constructiv
concret şi se comportă în acelaşi mod precum originalul fizic. De
exemplu, prin atribute specifice se poate modela ca obiectul BIM
să poată fi poziţionat corespunzător originalului fizic.

Clasele de obiecte mai trebuie de asemenea să ţină cont de fap-

tul că obiectele BIM trebuie să poată fi legate între ele la fel ca
originalele lor fizice. Un element de instalare pentru WC trebuie
să dispună şi în modelul BIM de un racord de alimentare la apă,
prin intermediul căruia să poată fi racordat la conducta de apă
potabilă. Datele obiectelor BIM sunt aşadar configurate în aşa
fel încât să poată fi ilustrate şi legăturile dintre elementele con-
structive.

Figura 14: Exemplu de obiect BIM

„Obiectele BIM conţin informaţii geometrice şi alfanumerice, care pot fi plasate în

legătură unele cu altele şi evaluate în cadrul modelului BIM, de ex. pentru a crea
liste de componente. De aceea, un obiect BIM trebuie să poată prelua toate
informaţiile necesare pentru proiectarea, găsirea, specificarea şi analizarea
componentei.”

[https://www.baunetzwissen.de/bim/fachwissen/
modellinhalte/was-ist-ein-bim-objekt-5292455, accesat
la 17.01.2019]

24

2.3.2 Level of Detail (LOD)
Fiecare fază de proiectare a unei clădiri este caracterizată de o
anumită nevoie specifică de informaţii. La planificarea proiectului
sunt necesare numai dimensiunea aproximativă, poziţia şi orien-
tarea unui obiect BIM şi caracteristicile de bază ale acestuia,
precum „portant/neportant”. Pe de altă parte, pentru planificarea
execuţiei, obiectul BIM trebuie completat şi cu alte informaţii.
Proiectantul TGA trebuie să ştie de exemplu din ce material este
realizat un element constructiv şi ce dimensiuni trebuie să ia în
calcul. Iar în faza de construcţie, participanţii trebuie să poată
accesa informaţii detaliate, specifice producătorului.
Pentru a veni în întâmpinarea nevoii de informaţii din diferitele
faze de lucru şi ale diferitelor aplicaţii, obiectele BIM dispun de
diferite grade de detaliere, denumite Level of Detail (LOD) - nivel
de detalii. Level of Detail se referă la informaţiile geometrice şi
alfanumerice. Gradele de detaliere ale acestor două aspecte
parţiale sunt denumite Level of Geometry (LOG) - nivelul geo-
metriei - şi Level of Information (LOI) - nivelul de informaţii. Prin
urmare, LOD este alcătuit din:
LOD = LOG + LOI
LOD prevede 6 niveluri de detaliere, de la scăzut (100) la ridicat
(500). Cu cât LOD, este mai mare, cu atât obiectul BIM conţine
mai multe informaţii geometrice şi alfanumerice.
Tabelul de mai jos ilustrează nivelurile LOD 200, 300 şi 400 şi le
raportează la respectivele faze de lucru.
LOD 200 LOD 300 LOD 400
Planificarea Planificarea Construcţie/
proiectului lucrărilor instalare
Prin stabilirea gradului de detaliere, obiectele BIM din aceeaşi
clasă pot fi comparate rapid şi eficient unele cu altele de către
autorii BIM.
ELEMENTE DE BAZĂ OBIECTUL BIM
Aceasta la nivel teoretic. În practică, pentru LOD se atribuie ade-
sea o importanţă redusă. De regulă, cei implicaţi în proiect cad
de acord la începerea proiectului asupra unui LOD comun (de
regulă LOD 300/400), care rămâne static raportat la geometria
obiectelor BIM pe durata întregului proiect. Cine ar dori să
schimbe de la fază constructivă la fază constructivă obiectele
BIM planificate cu o versiune mai detaliată? Costurile rezultate
de aici ar duce la cheltuieli suplimentare imense. În plus, geo-
metriile mai detaliate implică fişiere mai mari care, în special în
proiectele mari, ar putea duce soluţiile hardware şi software la li-
mitele performanţelor lor. Raportat la datele producătorilor, deta-
lierea geometriei este aşadar de o importanţă secundară, însă
conţinutul de informaţii este cu atât mai important.
În modelul general şi în modelele de specialitate, LOD se modifi-
că bineînţeles încontinuu deoarece, de la stabilirea bazei până
la planificarea execuţiei, detalierea creşte permanent în cadrul
planificării. În acest sens, dimensiunilor fişierelor obiectelor BIM
le revine un rol esenţial deoarece, cu cât planificarea este mai
detaliată, cu atât în modele sunt planificate mai multe obiecte
BIM. Numărul obiectelor BIM are aşadar o influenţă semnificati-
vă asupra performanţei modelului general şi modelelor de spe-
cialitate. Proiectanţii de specialitate îşi creează deseori propriile
obiecte BIM în biblioteci BIM, deoarece datele producătorilor
sunt dificil şi greu de utilizat. Consultaţi în acest sens şi Date
BIM – Probleme în practică.
2.3.3 Generic versus specific
producătorului
Din LOD se pot deriva două tipuri de obiecte BIM: Obiecte BIM
generice şi obiecte BIM specifice producătorului.
Un obiect BIM generic se defineşte ca fiind „neutru din punctul
de vedere al producătorului” şi cu specificitate redusă. Acesta nu
este aşadar completat sau nu este completat încă cu informaţii
ale unui producător concret sau ale unui produs disponibil la
vânzare. Obiectele BIM generice mai sunt desemnate şi drept
obiecte de bibliotecă, deoarece pot fi inserate din biblioteca de
obiecte a software-ului BIM şi utilizate drept substituenţi pentru a
fi specificate într-o fază ulterioară.
Obiectele BIM specifice producătorului pe de altă parte, sunt
prevăzute cu informaţiile unui produs concret disponibil la vân-
zare. Necesarul de obiecte BIM specifice producătorului rezultă
de regulă la trecerea de la planificarea proiectului la planificarea
execuţiei, însă cel târziu la scoaterea la licitaţie a serviciilor, pen-
tru a se obţine oferte comparabile.
Conform definiţiei, un obiect BIM specific producătorului dispune
întotdeauna de un LOD mai mare decât un obiect BIM generic.
25
ELEMENTE DE BAZĂ OBIECTUL BIM

Generic Specific producătorului
În practică se conturează un mod de a proceda mai degrabă
pragmatic. Pentru a evita o adaptare complicată a obiectelor
BIM planificate la trecerea de la planificarea proiectului la planifi-
carea execuţiei, se stabileşte adesea încă de la planificarea
proiectului cu ce produse urmează să fie echipat proiectul. As-
tfel, obiectele BIM trebuie proiectate o singură dată în modelele
de specialitate şi nu trebuie integrate ulterior, după atribuirea lu-
crărilor. În special în cazul proiectelor mari din sectorul privat,
acest mod de a proceda aduce cu sine un potenţial de economi-
sire semnificativ în cadrul planificării şi permite o estimare certă
mai rapidă a cheltuielilor. Momentul la care se decide ce proiec-
te se vor utiliza într-un proiect este mai rapid în cazul unui proi-
ect BIM decât în cazul proceselor constructive de până acum
sau al proceselor constructive uzuale.
În proiectele sectorului public, această procedură nu este permi-
să de cele mai multe ori. De regulă, în proiectele autorităţilor pu-
blice, se solicită o licitaţie neutră din punctul de vedere al produ-
cătorilor pentru toate prestaţiile legate de construcţii. Prin urma-
re, apar cheltuieli suplimentare în planificare, deoarece obiectele
BIM care urmează să fie instalate sunt cunoscute numai după
atribuirea lucrărilor şi pot fi stabilite definitiv numai la etapa de
planificare a execuţiei. Între timp, şi în acest domeniu începe să
apară o schimbare de mentalitate, pentru că acest mod de a
proceda este prea puţin eficient şi implică costuri suplimentare,
deoarece în modelele de specialitate, obiectele BIM neutre din
punctul de vedere al producătorului trebuie înlocuite cu obiecte
BIM specifice producătorului. O altă problemă este disponibilita-
tea obiectelor BIM neutre din punctul de vedere al producătoru-
lui, deoarece acestea sunt realizate de regulă de producători din
industria produselor pentru construcţii şi predate proiectanţilor
de specialitate. În general, sunt disponibile numai foarte puţine
produse BIM de producător în formă generică. A se vedea şi Li-
citaţie neutră din punctul de vedere al producătorului
▶ pagina 81.
2.3.4 Schimbul de date
Abordarea deschisă, bazată pe colaborare a BIM poate fi ex-
ploatată la maximum numai atunci când şi din punctul de vedere
al formatelor datelor poate fi asigurat un schimb. Ca urmare a
acestei necesităţi, în comisiile naţionale şi internaţionale se dez-
voltă formate deschise şi independente de platforme. Cel mai
cunoscut şi mai larg răspândit format îl reprezintă Industry Foun-
dation Classes (IFC) al iniţiativei buildingSMART. IFC poate
transfera în versiunea actuală o cantitate mare de informaţii, în-
să nu sub forma unei logici complet prelucrabile de către „siste-
mul receptor”.

„Formatul IFC dezvoltat de către buildingSMART, prin intermediul căruia un model

poate fi transferat în alte programe software, poate transporta geometria şi alţi
parametri standardizaţi, însă o reţea de conducte de ventilare nu ajunge în sistemul
ţintă. […] De aceea, nici cu formatul IFC, sistemul receptor nu poate transfera
datele în logica sa prelucrabilă şi, în cel mai bun caz, reprezintă „numai” geometria.
Unica soluţie: Executanţii îşi achiziţionează acelaşi software pe care l-a utilizat şi
proiectantul. Astfel, ne mişcăm în zona closed-BIM.”

[Hoffeller – Universul BIM are în sfârşit nevoie de

ordine, în: Produse pentru construcţii, digital, ediţia
aprilie 2018, P. 9]

26
 ELEMENTE DE BAZĂ OBIECTUL BIM

2.3.5 Formate de date

Posibilele formate de date din timpul unui proces BIM sunt la fel Dată fiind multitudinea de formate de date din timpul procesului
de multe precum disciplinele de specialitate care lucrează la mo- BIM, apare provocarea de a putea totuşi face schimb de infor-
delul BIM în fazele individuale ale ciclului de existenţă al clădirii. maţii între diferitele modele de specialitate. La utilizarea de for-
Fiecare disciplină de specialitate are propriul software BIM. mate de date proprietare, acest lucru este posibil numai dacă
Chiar şi în cadrul unei discipline de specialitate se regăsesc dife- pentru crearea modelelor de specialitate se utilizează aceeaşi
rite instrumente şi formate de date, de exemplu pentru proiecta- platformă – însă cu consecinţa că, cel puţin din punct de vedere
rea TGA: tehnic, caracterul deschis al BIM este „închis”. Utilizatorii care fo-
• AutoCAD MEP losesc un alt software trebuie să transfere modelul pe platforma
proprie, ceea ce înseamnă de regulă recrearea modelului.
• Revit® MEP
• AECOsim Building Designer
• Plancal Nova
• MagiCAD
• liNear

Pentru a numi doar câteva.

„Astfel ajungem la următoarea problemă: Deoarece lucrurile funcţionează numai

atunci când proiectantul şi executanţii lucrează cu acelaşi software. Dacă modelul
trebuie transferat de pe o platformă software pe alta, în prezent nu poate fi evitată
re-desenarea. Această concluzie de bază este, în ciuda puterii inovatoare uriaşe pe
care o promite BIM, cel mai mic numitor comun.”

[Hoffeler – Universul BIM are în sfârşit nevoie de ordine, în:

Produse pentru construcţii, digital, ediţia aprilie 2018, P.8/9]

27
ELEMENTE DE BAZĂ BIM ÎN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR

2.4 BIM ÎN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR

2.4.1 Stare

Gradul de utilizare „Penetrarea BIM se deosebeşte clar între diferitele grupe

Un studiu al Institutului Fraunhofer pentru economia muncii şi or-
ganizare a relevat faptul că în Germania, în prezent, 29 % dintre
întreprinderile din domeniul construcţiilor utilizează BIM ca meto-
dă de planificare şi coordonare (Roland Berger – Digitalizarea în
sectorul construcţiilor: 2016, P. 13). Reiese faptul că, de-a lungul
lanţului de valori, utilizarea BIM scade. În timp ce arhitecţii şi
proiectanţii folosesc într-o mai mare măsură BIM, utilizarea con-
ceptului este redusă în cadrul sectoarelor de execuţie.
Pe lângă arhitecţi şi proiectanţi, în special producătorii de produ-
se pentru construcţii sunt cei care folosesc intensiv BIM. Însă, și
în rândul producătorilor, este o imagine destul de diferită. Produ-
cătorii care dispun deja de o strategie digitală complexă se află
faţă în faţă cu cei care s-au preocupat până acum foarte puţin cu
construcţiile digitale.
ale sectorului SHK şi scade de-a lungul lanţului de valori.
[...] 46 % dintre producători, 37 % dintre arhitecţi şi cca 5 %
dintre meseriaşii SHK utilizează în prezent BIM.”
[ZVSHK, Munich Strategy – Sectorul SHK sub lupa BIM:
2018, P. 5]
„În prezent se poate observa o imagine foarte diferită în ce-
ea ce priveşte schimbările individuale ale BIM şi adaptările
derivate din acestea. De exemplu, producători care dispun
de o strategie BIM complexă ca parte a strategiei lor su-
praordonate, implementate clar, de digitalizare, se află faţă
în faţă cu întreprinderi al căror răspuns presupus bun se re-
zumă numai la punerea la dispoziţie a unor seturi de date
BIM create cu mult efort.” [Wieselhuber & Partner – BIM –
are you ready: 2018, P. 7]

334 329 288 252

100 % 13 % 38 % 61 % 87 %
Producător
Puneţi deja la dispoziţie
date BIM?
D  Nu
87 %
a
80 %

60 % 58 %

Arhitect/proiectant
Aveţi deja capacitatea de a
lucra conform BIM? D  Nu
40 %
29 %
a

Planificat în viitor
20 %
Întotdeauna/
6%
10 %
frecvent
Meşter
̑ 
7%
0%
4% Niciodată Lucraţi în prezent conform D Nu
Desene Modele BIM BIM BIM?
2D 3D 3D 4D
a

Figura 15: Utilizarea metodelor de planificare în sectorul construcţiilor (sursa: Figura 16: Implementarea BIM după ZVSHK, Munich Strategy: 2018
Roland Berger: 2016, conform Fraunhofer Institut)

28

Gradul de maturitate
Pentru a putea măsura în ce proporţie actorii din sectorul con-
strucţiilor au implementat BIM, Wieselhuber & Partner au intro-
dus în studiul lor gradul de maturitate ca parametru de măsura-
re. Gradul de maturitate se compune din 6 dimensiuni.
1. Orientare
strategică
6. Cooperare şi 2. Organizare şi
reţele procese
Grad de
maturitate BIM
5. Cultură 3. Resurse
4. Competenţe
Figura 17: Dimensiunile gradului de maturitate BIM după Wieselhuber &
Partner
Întreprinderile care au implementat deja BIM în mare măsură
sunt desemnate drept „strategi puternici” şi sunt foarte avansate
în cele 6 dimensiuni ale gradului de maturitate BIM [Wieselhuber
& Partner: BIM – Are you ready: 2018, P. 34]:
• luarea consecventă în considerare a BIM în strategie
• orientare activă în funcţie de rolul nou/modificat în lanţul de
valori în cele şase dimensiuni ale proiectării
• adaptare deosebit de consecventă a organizării, proceselor,
competenţelor şi resurselor
• reţelele şi partenerii de cooperare se aleg în mod specific în
funcţie de competenţele BIM
• câştigăm deja numeroase proiecte datorită competenţei
BIM
• avem deja avantaje complexe din punctul de vedere al efici-
enţei datorită BIM
Printre „strategii puternici” se numără în special arhitecţi, proiec-
tanţi de specialitate şi producători de produse pentru construcţii.
Nu în ultimul rând, studiul analizează viitorii propulsori ai BIM,
deoarece tocmai întreprinderile mari dispun de resursele nece-
sare, precum şi de cunoştinţele şi de puterea de implementare,
pentru a promova BIM în mod semnificativ.
ELEMENTE DE BAZĂ BIM ÎN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR
Efecte
BIM va duce la modificări fundamentale în sectorul construcţiilor.
Pe baza unui sondaj în rândul conducerii de top din cadrul între-
prinderilor de construcţii şi din industria construcţiilor, consultan-
ţii în afaceri Roland Berger pornesc de la următoarele premise
(Roland Berger – Digitalizarea în sectorul construcţiilor: 2016):
• deplasarea structurilor decizionale
• avantajele concurenţiale prin utilizarea BIM
• creşterea cerinţelor legate de managementul informaţiilor
pe baza multiplicării datelor de produs
Un exemplu pentru deplasarea structurilor decizionale o repre-
zintă alegerea şi achiziţionarea produselor pentru construcţie.
Dacă până acum, întreprinderea executantă a construcţiei sau
sectoarele prelucrătoare alegeau şi achiziţionau produsele unui
anumit producător, prin BIM va fi posibilă integrarea detaliată a
produselor de construcţie în modelul clădirii încă din faza de
proiectare. Astfel, decizia cu privire la un produs pentru con-
strucţie se mută de la constructor la arhitect şi la proiectant.
Avantajele competitive pentru întreprinderile care au integrat
BIM în organizaţia lor vor apărea deja din simplul fapt că autori-
tăţile publice forţează aplicarea metodei BIM. În Germania de
exemplu, Ministerul Federal pentru trafic şi infrastructură a pre-
zentat Planul progresiv Construcţii digitale, care prevede intro-
ducerea BIM până în 2020.
Dat fiind volumul de date produse şi gestionate într-un model
BIM, cerinţele cu privire la managementul informaţiilor cresc
semnificativ. Pe lângă coordonarea modelelor de specialitate,
joacă un rol decisiv şi distribuirea datelor BIM pentru producă-
tori. În acest proces, avantajaţi vor fi producătorii de produse de
construcţii care ştiu să implementeze un sistem de informaţii
despre produse coerent, orientat spre consecvenţa datelor şi
spre nevoile clienţilor.
29
ELEMENTE DE BAZĂ BIM ÎN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR

Iniţiativa producătorilor „products for bim”

În cadrul iniţiativei producătorilor „products for bim“, în 2017, pro-
ducători de renume de produse pentru construcţii s-au reunit
pentru a contribui la dezvoltarea de la procesul clasic de con-
strucţie la metoda BIM. Grupul Geberit este, de la începutul anu-
lui 2019, un membru activ al iniţiativei. Această iniţiativă se ba-
zează pe convingerea că serviciile digitale ale producătorilor de
produse pentru construcţii vor avea o contribuţie importantă pen-
tru utilizarea întregului potenţial al metodei BIM.
Obiectivele trasate includ următoarele aspecte fundamentale:
• crearea de date despre produse şi servicii conforme cu
practica
• schimb de informaţii şi experienţe din activitatea comercială
cotidiană
• posibilităţi de interconectare modernă între producători şi
clienţi
• extinderea lanţurilor valorice digitale în interiorul întreprinde-
rilor
Inițiativa producătorilor, cu sprijinul Asociației Profesionale a Sis-
temelor de Construcții, a lansat Asociația Construcțiilor Digitale
pentru a promova și la nivel instituțional digitalizarea sectorului
construcțiilor. Întreprinderile organizate în această asociaţie pro-
fesională se caracterizează prin faptul că:
• susţin activ dezvoltarea continuă a procesului BIM.
• lucrează împreună şi deschis cu partenerii şi clienţii la soluţii
orientate spre practică pentru implementarea conceptului
BIM în cotidian.
• sunt persoane de contact la faţa locului pentru client, pentru
a putea discuta şi soluţiona în mod deschis întrebări şi pro-
bleme legate de subiectele BIM şi digitalizare.
• sunt deschise la idei şi tehnologii noi şi la cerinţele legate
de acestea.

„Obiectivul iniţiativei este asigurarea implementării practice a informaţiilor digitale

de la producători, pentru a stimula procesele digitale pentru proiectanţi,
procesatori, producători şi operatorii clădirilor.”

[www.productsforbim.com, accesat la 17.01.2019]

30

2.4.2 Provocările producătorilor de produse
pentru construcţii
Rolul schimbat al producătorului de produse
pentru construcţii
Până acum, producătorii de produse pentru construcţii erau im-
plicaţi în procesul de proiectare şi construcţie a clădirilor numai
în cazuri individuale. Dacă proiectantul avea întrebări specifice
cu privire la cerinţele de proiectare sau posibilităţile de instalare
ale unui produs pentru construcţii, lua legătura cu consultantul
de specialitate al producătorului de produse pentru construcţii.
Dacă nu se întâmpla acest lucru, proiectantul planifica produsul
pentru construcţie, iar instalatorul realiza montajul, fără ca pro-
ducătorul să fie prezent în acest proces.
Odată cu BIM, rolul producătorului de produse pentru construcţii
în procesul de proiectare, construcţie şi întreţinere a unei clădiri
se schimbă fundamental. Acesta va deveni parte a procesului de
proiectare şi construcţie, în momentul în care produsele sale în
format digital, ca obiecte BIM, reprezintă elementele constructi-
ve de bază ale modelului BIM. Rolul producătorului este acela
de a pune la dispoziţie, pe întreaga durată a existenţei unei clă-
diri, date actuale şi exacte despre produsele sale, sub formă de
obiecte BIM. Cea mai importantă fază în acest proces este faza
de proiectare, în care proiectantul include obiectele BIM în mo-
delul BIM. În plus, prin intermediul obiectului BIM digital, produ-
cătorul poate pune la dispoziţie informaţii suplimentare ca de ex.
documentaţii tehnice sau informaţii despre piese de schimb, sau
să ofere chiar servicii, de ex. pentru calcularea reţelelor de con-
ducte. Astfel, în viitor, rolul producătorului se va modifica din
simplu furnizor de produse pentru construcţii în partener pentru
construcţii şi servicii.
Gestionarea datelor
Complexitate
Tot mai mulţi producători de produse pentru construcţii pun la
dispoziţie obiecte BIM spre descărcare. Unii producători îşi cree-
ază obiectele BIM intern, alţii folosesc prestatori externi de servi-
cii. Obiectele BIM create sunt puse apoi la dispoziţie pe paginile
web locale ale filialelor sau pe platformele de găzduire de pe in-
ternet, în diferite formate de date.
Din punctul de vedere al gestionării datelor, aceste proceduri,
care se deosebesc foarte puţin unele de altele, prezintă deza-
vantaje fundamentale: sunt scumpe, consumatoare de timp, ne-
cesită multe resurse şi oferă până în final în mare măsură obiec-
te statice.
Întreprinderile active la nivel global se află în faţa unei provocări
complexe, care ar fi complicată şi mai mult de obiecte statice.
Deoarece, dacă se urmăreşte producţia de obiecte statice, pen-
tru fiecare produs relevant pentru proiectare trebuie pregătite nu
numai toate variantele aceluiaşi produs, ci şi dezvoltările locale,
ELEMENTE DE BAZĂ BIM ÎN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR
în limba respectivă, sub formă de obiecte BIM. În practică, pe
baza gamei de produse Geberit, aceasta ar însemna un număr
imens de seturi de date.
O strategie mai apropiată de a veni în întâmpinarea complexităţii
datelor o reprezintă simplificarea dimensiunilor, deci reducerea
complexităţii. În funcţie de formatul datelor şi/sau software, mo-
delele pot fi grupate în familii de parametri, reducându-se astfel
numărul de modele geometrice care trebuie create. Însă proble-
ma nu este rezolvată cu adevărat astfel.
O altă metodă este reducerea dimensiunii lingvistice, prin utiliza-
rea limbii engleze, pentru a evita astfel multilingvismul. Această
abordare are însă dezavantajul de a nu veni în întâmpinarea tu-
turor utilizatorilor. Deseori, intrările de metadate din obiectele
BIM trebuie prescurtate din cauza circumstanţelor legate de sis-
teme. În acel moment, „versiunea engleză” se dovedeşte puţin
utilă pentru toţi cei care nu stăpânesc sau stăpânesc limitat lim-
ba engleză, deoarece abrevierile criptice ale denumirilor compo-
nentelor nu pot fi traduse cu ajutorul niciunui dicţionar.
Consultaţi în acest sens şi „Date BIM de la producători -
teorie şi practică” DE Werner Trefzer, Manager BIM al
Grupului Geberit, apărut în „Produse pentru construcții
digitale”, ediţia aprilie 2018.
Valabilitatea obiectelor BIM
Pe lângă multidimensionalitatea datelor care stau la baza obiec-
telor BIM, întrebarea legată de valabilitatea obiectelor BIM re-
prezintă un alt factor dinamic. De unde ştie un proiectant TGA
dacă obiectul BIM utilizat mai corespunde imaginii sale fizice?
Dacă fluxurile de lucru interne ale întreprinderilor care asigură
încărcările şi descărcările de date pe platforme web externe
eşuează sau nu sunt respectate minuţios, nimeni nu îşi mai poa-
te asuma responsabilitatea pentru obiecte BIM valabile, nici ope-
ratorul platformei, nici producătorul produselor pentru construcţii.
În practică, ne-am putea imagina cu uşurinţă următorul caz: Un
proiectant TGA descarcă un obiect BIM static sau o întreagă fa-
milie de pe o platformă web şi îl utilizează în modelul său de
specialitate. Proiectul este unul de mari dimensiuni, cu fază de
proiectare şi planificare care se întinde pe mai mulţi ani şi cu un
număr corespunzător de actori implicaţi. La moment dat începe
faza de atribuire, căreia îi urmează comandarea produselor pla-
nificate. Producătorul a scos însă între timp produsul X din gamă
sau l-a modificat din punctul de vedere al caracteristicilor esen-
ţiale în aşa fel încât proiectarea trebuie adaptată. În cel mai rău
caz, adaptarea proiectului duce la întârzieri în derularea proiec-
tului.
Până acum, din punct de vedere juridic, nu s-a clarificat întreba-
rea legată de cine este responsabil pentru întârzieri într-un astfel
caz. Fără îndoială, un astfel de caz ar putea atrage după sine li-
tigii legale.
31
ELEMENTE DE BAZĂ BIM ÎN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR
Abordarea Single-Source
Multidimensionalitatea datelor obiectelor BIM şi valabilitatea
acestora pune producătorii de produse pentru construcţii în faţa
unor provocări majore din punctul de vedere al logisticii datelor.
La prima vedere poate părea că, pentru punerea la dispoziţie a
obiectelor BIM, ar trebui deschis şi menţinut actualizat un canal
de date suplimentar, ceea ce, dat fiind volumul mare de date, ar
aduce cu sine un efort şi cheltuieli enorme.
Gama şi datele obiectelor BIM trebuie să fie actuale, şi aceasta
pe toate pieţele pe care producătorul îşi oferă produsele. Aceas-
tă perspectivă, deci un design unitar al datelor, în mai multe lim-
bi şi pe baza gamelor diferite la nivel local, este însă dificil de
implementat, din punctul de vedere al datelor şi procesului.
Catalog online Terminale mobile
Bază de
date PIM
Figura 18: Sistemul PIM ca sursă de date pentru obiecte BIM
32
Pentru producătorul de produse pentru construcţii, la o privire
mai atentă, BIM oferă şansa de a adopta o abordare Single-So-
urce, resp. de a o dezvolta mai departe. Din motive logistice, le-
gale şi legate de distribuţie, fiecare producător dispune de date
legate de produsele sale pentru construcţii.
Un element distributiv important îl reprezintă publicaţiile Pre-Sa-
les, ca de exemplu cataloagele de produse în format tipărit şi di-
gital. Datele despre produse pentru astfel de publicaţii sunt ad-
ministrate şi păstrate de regulă în sisteme de informaţii despre
produse (sisteme PIM). De aici rezultă, logic, şi faptul că datele
pentru obiectele BIM provin tot din această sursă. Privind din
această perspectivă, obiectele BIM reprezintă o prelungire a sis-
temului de informaţii despre produse.
Catalog tipărit Software autorizat BIM
 ELEMENTE DE BAZĂ BIM ÎN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR

Distribuţia datelor

LOD orientat spre utilizator

În funcţie de grupul de specialitate şi faza de proiectare, cerinţe-
le cu privire la profunzimea informaţiilor unui obiect BIM Level of
Detail merg de la foarte reduse la foarte mari.
În ceea ce priveşte gradul de detaliere al datelor geometrice (Le-
vel of Geometry), un proiectant TGA se descurcă de regulă bine
cu o geometrie relativ simplă, care se limitează la cele mai esen-
ţiale caracteristici ale unui produs. Dacă doreşte să utilizeze da-
tele şi în scopuri de vizualizare, arhitectul poate avea alte cerin-
ţe. Obiectele BIM cu o geometrie detaliată ajung însă rapid la di-
mensiuni ale fişierelor de domeniul megabaiţilor. În special la
proiectele complexe, acest lucru duce la faptul că, modelul BIM
alcătuit din astfel de obiecte, devine atât de mare încât duce la
limită capacitatea calculatoarelor şi software-urilor. Din acest
punct de vedere, pentru producătorii de produse pentru con-
strucţii este recomandabil să se bazeze pe geometrii cât mai
simple.
Lucrurile stau puţin altfel în cazul datelor alfanumerice (metada-
te). Fiecare etapă a construcţiei necesită informaţii specifice în
model. În timp ce arhitectul se descurcă în faza de proiectare cu
foarte puţine informaţii, Facility Managerul cere un alt conţinut al
informaţiilor, pentru a putea realiza întreţinerea şi mentenanţa
unui obiect cât mai eficient posibil.
Obiectele BIM statice permit, din punct de vedere logic, trei posi-
bilităţi de a gestiona această situaţie:
• obiectul BIM este prevăzut cu maximul de metadate.
• obiectul BIM este prevăzut cu minimul de metadate.
• obiectul BIM este prevăzut cu niveluri diferite de informație,
adaptate la fazele individuale ale construcţiei.
Separat, toate cele trei posibilităţi sunt nesatisfăcătoare. Posibili-
tatea 1 îi va bucura pe arhitecţi şi proiectanţii TGA la fel de puţin
ca şi pe executanţi deoarece, din diferite motive, un maxim de
metadate pentru ei este mai degrabă un obstacol. Posibilitatea 2
înseamnă în principiu pentru toate disciplinele de specialitate că
trebuie să îşi completeze obiectul BIM cu metadatele aferente
necesarului lor de informaţii – ceea ce înseamnă efort suplimen-
tar. Posibilitatea 3 înseamnă introducerea unui alt multiplicator
nedorit în duplicarea obiectelor BIM. În plus, duce la faptul că
obiectele BIM din modelul BIM trebuie transmise în funcţie de ni-
velul de detaliu – ceea ce ar avea drept urmare, printre altele, în
funcţie de software-ul utilizat, pierderea referinţelor obiectului.
Această analiză a LOD din perspectiva producătorului, demon-
strează că momentan nu există un „concept de actualizare” coe-
rent, care permite creşterea LOD unui obiect BIM odată cu faze-
le construcţiei. Soluţia cea mai bună momentan pare să fie îmbi-
narea celor mai bune părţi din cele trei posibilităţi. Se începe cu
conţinutul maxim de informaţii, care mai poate fi însă activat
treptat, pe parcursul fazelor construcţiei. O astfel de soluţie ar fi
realizabilă din punctul de vedere al software-ului, fără efort teh-
nic mare. Până la găsirea unei abordări comune a acestei între-
bări, probabil că toţi cei implicaţi în construcţie, inclusiv producă-
torii, vor merge fiecare pe drumul lui.

Planificarea
Schiţă execuţiei Licitaţie Execuţie Funcţionar
e

Studiu de fezabilitate Examinare de Determinarea cantităţilor Metoda de construcţie Întreţinere

specialitate şi coordonare şi derularea
Costuri pe durata vieții Analiză statică Estimarea costurilor Logistica şantierului Gestionarea activelor
Studii privind avantajele Analiza fizicii construcţiei Value Engineering Proiectarea construcţiei Gestionarea intrărilor şi
şi dezavantajele (4D) ieșirilor

Vizualizare Planul încăperii Cuprinsul pachetelor BIM-to-Field Planul lucrărilor de

de licitaţie întreţinere
Estimarea timpurie a Lista de echipamente Descrierea sincronizată Măsurarea nivelului de Planul pentru situaţii de
costurilor a construcţiei competenţă urgenţă
Evaluare conform Controlul respectării Comandarea Fabricarea digitală Posibilităţi de extindere
standardului Minergie legislaţiei în construcţii echipamentelor

Figura 19: Creşterea metadatelor (LOI) pe parcursul proiectului

33
ELEMENTE DE BAZĂ BIM ÎN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR
Configuraţia datelor
Configuraţia şi formatul datelor obiectului BIM trebuie să fie com-
patibile cu instrumentele digitale ale proiectantului pentru crea-
rea şi prelucrarea modelelor BIM. Deoarece pe piaţă sunt dispo-
nibile diferite instrumente, producătorul se află în principiu în faţa
provocării de a-şi pune la dispoziţie obiectele BIM într-o configu-
raţie care poate fi citită de toate instrumentele uzuale. Astfel, for-
matul datelor reprezintă un alt factor în multiplicarea obiectelor
BIM.
În ciuda unor iniţiative de uniformizare, universul BIM este un re-
lativ haos al sistemelor software, formatelor de date, standarde-
lor de date, platformelor web şi conceptelor de toate tipurile. Ca
producător te afli în mijlocul tuturor acestor „abordări de soluţii”
oferite şi te întrebi cum să răspunzi acestei provocări. Din păca-
te, în prezent, universul BIM este încă departe de a agrea un
standard comun pentru date, care ar permite un schimb de date
între sistemele software proprietare. Formatul IFC al iniţiativei
buildingSMART reprezintă într-adevăr un astfel de standard, în-
să momentan nu este capabil din punct de vedere tehnic să
transfere reţele TGA în formă complet prelucrabilă de la un sis-
tem de autor BIM proprietar la următorul.
Sursă şi canale
După găsirea căii pentru crearea obiectelor BIM, mai trebuie să
gândit modul în care obiectele BIM proprii pot fi puse la dispozi-
ţia clientului. Aici, fiecare îşi va pune în practică propria filosofie.
În favoarea platformelor este cu siguranţă faptul că un client
34
poate descărca şi utiliza obiecte BIM de la diferiţi producători, de
pe o platformă x oarecare, însă bine poziţionată. Acest lucru es-
te incontestabil mai uşor decât să vizitezi trei sau patru pagini
web ale producătorilor şi să cauţi acolo obiectele BIM. Însă, din
perspectiva producătorului, acest lucru are şi dezavantaje, ca de
exemplu pierderea suveranităţii datelor, posibilă lipsă de feed-
back legat de cifre de descărcare etc. În plus, în anumite circum-
stanţe, este posibil ca procesul de încărcare să fie mai complicat
decât pe pagina web proprie.
Nu poate fi contestat faptul că o gestionare serioasă, manuală a
datelor, este practic imposibilă în cazul unor game variate şi di-
ferite la nivel local, precum şi în limbi diferite. Cum pot fi întreţi-
nute şi menţinute actualizate mii de seturi diferite de date cu un
număr gestionabil de angajaţi? Având în vedere zecile de plat-
forme de internet şi numărul mare de furnizori de servicii de găz-
duire pentru obiecte BIM, ideea gestionării manuale a datelor
este sortită eşecului încă de la început. Trebuie să existe alte
soluţii, care trebuie căutate în transmiterea automatizată a obi-
ectelor BIM, cu evitarea soluţiilor de la furnizori terţi.
Dezavantajele ar putea fi ocolite dacă se integrează în proces
sistemul PIM propriu al producătorului şi se importă metadatele
din sistemul PIM în software-ul BIM. Dacă acest lucru ar funcţio-
na, datele ar putea fi menţinute actualizate uşor şi cu efort minim
prin intermediul unui serviciu web pe bază de cloud. Pentru ace-
asta ar trebui doar programat un plug-in corespunzător. În acest
mod s-ar putea conecta şi prestatorii de servicii la sistemele PIM
interne, simplificându-se astfel în mod semnificativ procesul ge-
nerării obiectelor BIM. Exporturile, importurile şi întrebările ulteri-
oare ar deveni astfel aproape ceva învechit.
ELEMENTE DE BAZĂ BIM ÎN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR

35
 CAPITOLUL TREI

STANDARDE ŞI
DIRECTIVE

36
 STANDARDE ŞI DIRECTIVE SUMAR

3.1 SUMAR

Building Information Modelling descrie procese pentru colaborarea şi co-

municarea digitală în sectorul construcţiilor. Regulile şi semantica comună
reprezintă în acest sens premisele de bază pentru colaborarea digitală de
succes.

Standardizării metodei BIM i se dedică în întreaga lume firme,
asociaţii şi comisii la cele mai diferite niveluri. Armonizarea inter-
naţională a standardelor şi normelor are rolul de a permite cola-
borarea globală în proiecte multinaţionale, reducând astfel pro-
blemele actuale ale colaborării digitale. De aceea, în cadrul or-
ganizaţiilor de standardizare ISO, CEN, DIN, dar şi în cadrul VDI
au fost formate comisii dedicate subiectului BIM. Următorul tabel
oferă o sinteză a diferitelor organizaţii şi domenii de aplicare.
Stadiul actual al directivelor şi normelor BIM poate fi atribuit în
mare măsură muncii iniţiativei buildingSMART, asociaţiilor sale
locale din peste 30 de ţări şi nenumăratelor grupuri regionale.
Probabil cel mai cunoscut rezultat al muncii lor este definirea,
dezvoltarea şi certificarea formatului de fişiere IFC. În plus, nu-
meroase alte asociaţii, ca de ex. VDI cu al său cerc de coordo-
nare BIM VDI sau CAFM desfăşoară de mulţi ani activitatea de
standardizare.
Dezvoltarea este însă departe de a fi încheiată, motiv pentru ca-
re, în acest moment, despre acest subiect care variază mereu,
se poate oferi numai un stadiu de moment, fără o garanţie de in-
tegralitate.

Organizaţie Tip Domeniu de aplicare

Utilizator, birou , firma (littleBIM) Standard birou Intern
1) 2)
Grup de proiect cu mai mulţi participanţi (bigBIM) Directive AIA -, BAP -, CAD Local până la internaţional
Organizaţii, asociaţii (buildingSMART, VDI, CAFM- Directive, specificaţii Local până la internaţional
Connect)
Deutsches Institut für Normung e. V. (DIN) Standard (DIN, DIN EN, DIN ISO, DIN EN Local (Germania)
ISO),
Proiecte de standarde (adaos „E” sau „Proi-
ect”),
Specificaţii (adaos „SPEC”)
Austrian Standards International (A.S.I.) Standard (ÖNORM, ÖNORM EN, ÖNORM Local (Austria)
ISO, ÖNORM EN ISO)
Schweizerischer Ingenieur- und Architektenverein Standard (SN, SN EN, SN ISO, SN EN Local (Elveţia)
(SIA) ISO)
Directive (fişa SIA)
Comitetul European de Standardizare (CEN) Standard (EN) European
Proiect (adaos „pr”)
Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) Standard (ISO) Internaţional
Proiect (DIS)

1)
Solicitare de informaţii client
2)
Plan de derulare BIM

37
STANDARDE ŞI DIRECTIVE STANDARDE INTERNAŢIONALE
3.2 STANDARDE INTERNAŢIONALE
3.2.1 Sumar
La nivel internaţional, următoarele norme definesc standarde în
domeniul BIM:
• ISO 19650 „Organizarea informaţiilor în format digital des-
pre clădiri – managementul informaţiilor utilizând BIM”
• ISO 16379 „Industry Foundation Classes (IFC) pentru
schimbul de date în industria construcţiilor şi managementul
instalaţiilor”
• ISO 29481 „Modele virtuale de clădiri (BIM) - Manual de in-
formaţii”
• ISO 16757 „Date despre produse pentru modelele de insta-
laţii pentru echiparea tehnică a clădirii”
• ISO 12006 „Construcţia clădirilor. Organizarea informaţiilor
legate de lucrările de construcţii.”
• ISO/DIS 23386 „Modelarea informaţiei construcţiei şi alte
procese digitale utilizate în construcţii. Metodologia de des-
criere, creare şi gestionare a proprietăţilor în dicţionarele de
date interconectate”
• BS 1192
3.2.2 ISO 19650
ISO 19650 „Organizarea informaţiilor în format digital despre clă-
diri – managementul informaţiilor utilizând BIM” este dedicat ma-
nagementului informaţiilor pe întreaga durată a existenţei unei
clădiri şi descrie metode pentru fluxul de informaţii în proiectele
BIM. Standardul defineşte bazele managementului informaţiilor,
completate prin anexe naţionale la nivel de ţară. Baza pentru
ISO 19650 a constituit-o seria de directive britanice PAS 1192 şi
standardul britanic BS 1192.
ISO 19650 se compune din două părţi.
Partea 1 „Concepte şi principii” defineşte concepte precum mo-
del de informaţii, solicitarea de informaţii şi oferirea de informaţii
şi atribuie aceste concepte diferitelor niveluri de management. În
plus, Partea 1 include cerinţele privind schimbul de informaţii,
precum şi planul de derulare BIM (BAP), stabilit drept bază de
urmat pentru schimbul de informaţii. Cerinţele privind un mediu
de date comun (Common Data Environment, CDE), care serveş-
te unui schimb securizat de date, încheie Partea 1.
Partea a 2-a „Etapa de planificare, construcţie şi dare în exploa-
tare” descrie procesele proiectării şi construcţiei în cadrul diferi-
telor faze ale proiectului. Procesele reprezintă recomandări în
sensul unei proceduri conforme bunelor practici (Best Practice)
deoarece, în special în cazul proiectelor mici, impunerea unei
implementări integrale nu ar fi constructivă.
În zona vorbitoare de limbă germană, ISO 19650 a fost imple-
mentat în următoarele standarde:
• Germania: DIN EN ISO 19650-1:2017-04 – proiect, DIN EN
ISO 19650-1:2018-04 – proiect
38
3.2.3 ISO 16739
ISO 16739 „Industry Foundation Classes (IFC) pentru schimbul
de date în industria construcţiilor şi managementul instalaţiilor”
descrie schema şi modelul de date IFC care permit schimbul de
date în proiectele BIM.
Formatul IFC este dezvoltat de către iniţiativa buildingSMART şi
include semantica, geometria şi relaţiile pentru descrierea clădi-
rilor şi componentelor.
Formatul IFC este disponibil în diferite versiuni, până la IFC 4.
Uzuală în prezent şi certificată pentru numeroase produse sof-
tware este versiunea IFC 2x3. IFC 4.1 şi IFC 5 sunt în pregătire
şi vor include clase pentru stradă, pod, şină şi tunel. Ca limbaj
de modelare se utilizează EXPRESS. Descrierea geometrică a
obiectului se bazează pe formatul STEP.
Standardul există în prezent în versiunea ISO 16739-1:2018 şi a
fost implementat în spaţiul vorbitor de limbă germană în urmă-
toarele standarde naţionale:
• Germania: DIN EN ISO 16739:2017
• Elveţia: SN EN ISO 16739:2016
3.2.4 ISO 29481
ISO 29481 „Modele virtuale de clădiri (BIM) - Manual de informa-
ţii” descrie metodologiile pentru stimularea colaborării diferiţilor
actori din procesul de construcţie şi facilitatea unei baze pentru
un schimb de informaţii fără erori, fiabil, reproductibil şi de o bu-
nă calitate.
ISO 29481 se compune din două părţi.
Partea 1 „Metodologie şi format” descrie o metodologie care
asociază procesele unei faze de construcţie cu specificaţiile in-
formaţiilor necesare pentru aceasta. În plus, Partea 1 prezintă o
posibilitate de compunere şi descriere a proceselor de informaţii
pe întreaga durată de viaţă a unei clădiri. Iar în final sunt prezen-
tate abordări cu privire la modul în care pot fi create manuale de
informaţii (Information Delivery Manuals, IDM) şi transformate în-
tr-un format lizibil de calculator. Obiectivul Părţii 1 este simplifi-
carea interoperabilităţii programelor software care se utilizează
în diferitele faze ale ciclului de viaţă al unei clădiri.
Partea 2 „Interaction Framework” descrie o metodologie care
permite coordonarea tuturor celor implicaţi în proiectul de con-
strucţie. Metodologia se compune din:
• o metodă pentru descrierea structurilor de interacţiune
• o metodă pentru reprezentarea responsabilităţilor şi interac-
ţiunilor în contextul procesului
• un format pentru stabilirea structurilor de interacţiune
La nivel european şi în spaţiul vorbitor de limbă germană, ISO
29481 este implementat în următoarele standarde:
• Europa: EN ISO 29481-1:2017, EN ISO 29481-2:2016
• Germania: DIN EN ISO 29481-1:2018, DIN EN ISO
29481-2:2017
• Austria: ÖNORM EN ISO 29481-1:2018, ÖNORM EN ISO
29481-2:2017
• Elveţia: SN EN ISO 29481-1:2017 (SIA 440.001:2017), SN
EN ISO 29481-2:2016 (SIA 440.002:2016)

3.2.5 ISO 16757
ISO 16757 „Date despre produse pentru modelele de instalaţii
pentru echiparea tehnică a clădirii” este în prezent încă în lucru.
Standardul va avea rolul de a internaţionaliza standardele des-
crise în directiva VDI 3805 pentru descrierea componentelor
TGA şi astfel să definească schimbul electronic de date de pro-
duse la nivel internaţional. În detaliu, obiectivul este:
• acoperirea întregului schimb de date despre produse în do-
meniile instalaţiilor sanitare, de încălzire, ventilare şi climati-
zare.
• punerea la dispoziţie pentru utilizatori a datelor producători-
lor direct prin intermediul programelor software corespunză-
toare.
• permiterea unei căutări şi selectări de produse asistate sof-
tware, precum şi transferul direct al acestora către diferite
sisteme de autor.
Caracteristicile produselor sunt definite conform modelului de
date din ISO 13584 „Sisteme de automatizare industrială şi inte-
grare”.
ISO 16757 este planificat ca o serie de standarde în patru părţi.
Părţile 1 până la 5 definesc bazele pentru schimbul de date des-
pre produse. Începând cu Partea a 10-a vor urma descrierile da-
telor specifice ale produselor, precum şi formatele de schimb ale
acestora.
Până în prezent au apărut Partea 1 şi Partea 2. Lucrările la Par-
tea 10 şi următoarele vor începe numai după finalizarea părţilor
de bază de la 1 la 5.
Părţile de bază de la 1 la 5 au următoarea structură:
• Partea 1 „Concepte, arhitectură şi modele” descrie concep-
tul seriei de standarde, precum şi arhitectura datelor şi mo-
delul de date.
• Partea 2 „Geometrie” descrie reprezentarea geometriei.
• Partea 3 va trata posibilele limbaje de programare şi funcţii.
• Partea 4 va trata legătura dintre ISO 16757 şi alte standar-
de BIM.
• Partea 5 va defini formatul de schimb pentru datele despre
produse.
În zona vorbitoare de limbă germană, ISO 16757 a fost imple-
mentat în următoarele standarde:
• Germania: DIN ISO 16757-1:2015, DIN ISO 16757-1:2015
• Austria: ÖNORM EN ISO 16757-1:2018 – proiect, ÖNORM
EN ISO 16757-2:2018 – proiect
O legătură cu standardul aparent similar DIN EN 16757 „Suste-
nabilitatea clădirilor – declaraţii de mediu privind produsul – re-
guli de categorii de produse pentru beton şi elemente din beton”
nu există.
3.2.6 ISO 12006
ISO 12006 „Construcţia clădirilor. Organizarea informaţiilor lega-
te de lucrările de construcţii” descrie posibilităţile de organizare
şi structurare a schimbului de informaţii în procesele BIM. Stan-
dardul există în Părţile 2 şi 3.
Partea 2 „Structura pentru clasificarea informaţiilor” defineşte
structuri pentru clasificarea informaţiilor şi oferă exemple în
acest sens.
STANDARDE ŞI DIRECTIVE STANDARDE INTERNAŢIONALE
Partea 3 „Structura pentru schimbul de informaţii orientat spre
obiecte” stabileşte structura pentru schimbul de informaţii orien-
tat spre obiecte pe baza unui model de informaţii independent
de limbaj. Structura poate fi utilizată pentru dezvoltarea de dicţi-
onare, pentru salvarea sau punerea la dispoziţie a informaţiilor
despre clădiri. Ea permite trimiterea la sisteme de clasificare,
modele de date, modele de obiecte şi modele de procese într-un
cadru comun. Partea 3 reprezintă baza pentru buildingSMART
Data Dictionary (bSDD).
Standardul există în prezent în versiunea ISO 12006-2:2015 şi
ISO 12006-3:2007 şi a fost implementat în spaţiul vorbitor de
limbă germană în următoarele standarde naţionale:
• Germania: DIN EN ISO 12006-3:2017
• Austria: ÖNORM EN ISO 12006-3:2017
• Elveţia: SN EN ISO 12006-3:2016 (SIA 440.110)
3.2.7 ISO 23386
ISO/DIS 23386 „Modelarea informaţiei construcţiei şi alte proce-
se digitale utilizate în construcţii. Metodologia de descriere, cre-
are şi gestionare a proprietăţilor în dicţionarele de date interco-
nectate” se află în prezent în stadiu de proiect (DIS = Draft Inter-
national Standard).
Standardul stabileşte reguli pentru definirea proprietăţilor şi a
atributelor lor, precum şi pentru crearea şi gestionarea solicitări-
lor. În plus, defineşte roluri pentru experţi şi un model de coman-
dă (governance model) prin fondarea unui comitet de conduce-
re. Şi, în final, conţine reguli de management pentru asocierea
dicţionarelor de date.
Obiectivul ISO/DIS 23386 este să definească proprietăţi utilizate
în sectorul construcţiilor, precum şi să stabilească o metodologie
pentru crearea şi gestionarea acestor caracteristici, pentru a
permite un schimb de date sigur şi fără probleme.
Standardul există în prezent ca proiect ISO/DIS 23386:2019. La
nivel european şi în spaţiul vorbitor de limbă germană există ur-
mătoarele proiecte:
• Europa: Proiect european prEN ISO 23386:2019
• Germania: DIN EN ISO 23386:2019 – proiect
• Austria: ÖNORM EN ISO 23386:2019-02-15 – proiect
3.2.8 BS 1192
Standardul britanic BS 1192 s-a preocupat încă din 1990 în pri-
ma sa versiune BS 1192-5:1990 cu metode pentru standardiza-
rea fluxului de informaţii în sectorul construcţiilor şi, de aceea,
poate fi considerat arhetipul tuturor standardelor BIM.
BS 1192 descrie o metodă pentru crearea şi distribuirea infor-
maţiilor despre construcţii, precum şi asigurarea calităţii acesto-
ra. Ţine cont de utilizarea sistemelor de autor CAD şi BIM, defi-
nind un proces strict de colaborare şi convenţii specifice pentru
nume.
Pe lângă standard au mai apărut şi diferite specificaţii, sub for-
mă de PAS 1192 (Publicly Available Specification). Specificaţiile
tratează cazuri de utilizare specifice, ca de exemplu standarde
de proiecte pentru licitaţie, atribuire şi operare şi includ instrucţi-
uni pentru procedura optimă (Best Practice), precum şi şabloane
de contracte, procese verbale (CPIx) etc.
În 2018, ultima versiune BS 1192:2007 a standardului şi specifi-
caţiei PAS 1192-2 a fost înlocuită cu standardul internaţional BS
EN ISO 19650.
39
 CAPITOLUL PATRU

SOLUŢII

40
 SOLUŢII PROCEDURA DE PÂNĂ ACUM

4.1 PROCEDURA DE PÂNĂ ACUM

De aproximativ cinci ani, Grupul Geberit pune la dispoziţia clienţilor săi, pe

paginile web Geberit, date de producător BIM pentru descărcarea gratuită.

Grupul ţintă este format cu precădere din proiectanţii TGA şi ar-
hitecţi. Până acum, procedura presupunea crearea de modele
BIM în diferite formate de către diferite întreprinderi prestatoare
de servicii, acestea fiind puse la dispoziţia clienţilor spre descăr-
care pe paginile web locale ale diferitelor filiale.
Odată cu creşterea tot mai mare a importanţei BIM în prezent şi
preconizată pentru viitor, conceptele şi procedurile de până
acum prezintă deficienţe semnificative: Sunt scumpe, consuma-
toare de timp, necesită şi multe resurse şi oferă până în final în
mare măsură obiecte BIM statice. În plus, se pune întrebarea
dacă rezultatul corespunde într-adevăr cerinţelor grupului ţintă.

4.2 DIMENSIUNILE GAMEI GEBERIT

O companie care funcţionează la nivel global precum Geberit se află în fa-

ţa unei provocări complexe, dată fiind gama enorm de variată de produse,
în combinaţie cu cca 50 de pieţe locale şi peste 30 de limbi.

Dacă se urmăreşte abordarea de până acum pentru producţia

de obiecte statice, pentru fiecare produs relevant pentru proiec-
tare trebuie pregătite nu numai toate variantele aceluiaşi produs,
ci şi dezvoltările locale, în limba respectivă, sub formă de obiec-
te BIM. La aceasta se adaugă faptul că gamele de pe pieţe sunt
diferite, iar prevederile şi standardele locale privind construcţiile
pot condiţiona existenţa variantelor locale ale modelelor. Imagi-
nea de mai jos ilustrează complexitatea dată de dimensiunea
varietăţii produselor, limbi, game şi variante. Aceasta demon-
strează evident că un astfel de portofoliu de obiecte BIM nu mai
\

poate fi ţinut sub control „manual”.

Această concluzie a determinat Grupul Geberit să regândească

BIM. Obiectivul trebuie să fie un proces de creare şi actualizare
a obiectelor BIM, care îndeplineşte următoarele criterii:
]
• automatizabil [
• o sursă de date centrală
• platformă de distribuţie proprie x Tipuri de produse

• suveranitatea datelor şi controlul datelor y Variante

z Limbă, game

41
SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT
4.3 SONDAJ ONLINE GEBERIT
4.3.1 Context şi obiective
Dezvoltarea strategiilor stabile necesită aspecte concrete solide.
Pentru a putea plasa strategia de conţinut viitoare pe o astfel de
fundaţie solidă, Grupul Geberit a decis în martie 2018 să realize-
ze un sondaj online în rândul clienţilor la nivel mondial. În primul
rând se dorea să se afle ce sisteme software şi formate de date
utilizează clienţii Geberit la planificarea proiectelor şi ce cerinţe
de bază există cu privire la datele digitale despre produse (mo-
dele BIM).
4.3.2 Metodă şi execuţie
Sondajul online a fost realizat pe baza adreselor clienţilor din ba-
za de date cu clienţi a Geberit în 17 limbi şi în următoarele ţări şi
regiuni: Germania, Austria, Elveţia, Olanda, Belgia, Franţa, Ita-
lia, Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia, Marea Britanie,
Spania, Polonia, Rusia, Asia de Sud-Est, Orientul Apropiat şi
Africa de Nord.
Grupurile ţintă ale sondajului online au fost în principal arhitecţii,
proiectanţii de specialitate TGA, instalatorii şi antreprenorii gene-
rali (dezvoltatori). Ocazional au participat la sondaj şi Facility-
Manager şi directori de proiecte.
Catalogul de întrebări a fost evaluat şi creat intern de către per-
sonal de specialitate BIM din cadrul Geberit. Programarea ches-
tionarului online, munca de teren, precum şi evaluarea şi analiza
datelor s-au realizat din aprilie până la finalul lunii mai 2018 de
către o agenţie externă.
4.3.3 Eşantioane şi rata de răspuns
Eşantionul şi rata de răspuns a celor în total 155 325 de contac-
te abordate au rezultat în următoarele valori:
• eşantionul complet a fost de 3 784 de participanţi. chestio-
narul a fost finalizat complet de 3 259 de participanţi.
• rata de răspuns în toate ţările a fost de 2,4 %, puţin sub me-
dia uzuală pentru astfel de sondaje (cca 3 %).
• rata de renunţare a fost de 13,9 %, situându-se în intervalul
normal.
• timpul mediu necesar pentru a răspunde la întrebări a fost
de 5:22 min.
42
4.3.4 Sinteza celor mai importante rezultate
Utilizarea BIM
Sinteză:
• În prezent, deja 41 % dintre cei intervievaţi implementează
proiecte sub formă de proiecte BIM, iar alţi 37 % plănuiesc
să facă acest lucru în viitor.
• Aproximativ fiecare al 5-lea intervievat nu vede nici o utilita-
te în metoda BIM şi nu intenţionează să proiecteze sau să
construiască utilizând metode digitale.
• În special în regiunea DACH (Deutschland, Österreich,
Schweiz - Germania, Austria, Elveţia), metoda BIM nu pare
încă să prezinte interes. Aici, aproape fiecare al treilea inter-
vievat a declarat că nu utilizează metoda BIM şi nici nu va
dori să o utilizeze în viitor.
Neutilizarea BIM după grup ţintă:
• Utilizarea sau neutilizarea metodei BIM a variat puternic în
diferitele grupuri ţintă: În timp ce 35 % dintre toţi instalatorii
chestionaţi nu văd vreo utilitate în metoda BIM, în rândul ar-
hitecţilor şi proiectanţilor TGA este vorba despre numai
10 % (pentru toate ţările).
• Reticenţa faţă de utilizarea metodei BIM este din nou sem-
nificativ mai mare în regiunea DACH. Aproximativ 50 % din-
tre instalatori, 20 % dintre arhitecţi şi cca 15 % dintre proiec-
tanţii TGA nu văd în prezent vreo utilitate sau necesitate de
utilizare a metodei BIM.
Motive pentru a nu utiliza BIM:
• Motivul principal al reţinerii pare să fie motivat, pe lângă lip-
sa experienţei , şi de faptul că utilitatea şi avantajele con-
strucţiilor digitale nu sunt cunoscute. O parte deloc nesem-
nificativă a participanţilor ştie puţin sau nimic despre bazele
metodei BIM.
• În plus, nu pare să existe cerere din partea diferitelor gru-
puri de clienţi („nu există cerere”, „nu este necesar”, „nu es-
te nevoie”). Această afirmaţie nu se aplică în aceeaşi măsu-
ră tuturor ţărilor, deoarece în unele ţări metoda BIM este
mai răspândită decât în altele.
Cerinţe cu privire la datele de producător BIM:
• Datele de producător BIM sunt solicitate de toate grupurile
ţintă. În special proprietarii, antreprenorii generali şi/sau
dezvoltatorii, precum şi arhitecţii solicită date de producător
BIM.
• În cazul proiectanţilor de specialitate TGA, regiunea geogra-
fică este importantă: În Finlanda, Regatul Unit, precum şi în
Rusia şi în aşa-numitele „Emerging Markets”, proiectanţii de
specialitate TGA solicită într-o mai mare măsură date de
producător BIM. În timp ce în Belgia, Danemarca şi Suedia,
şi administratorii clădirilor solicită date de producător BIM, în
Benelux şi în special şi în Norvegia, instalatorii sunt cei care
solicită.

Gradul de detaliere şi standardul de
clasificare
Date BIM neutre sau specifice din punctul de vedere al producă-
torului:
• Întrebarea cu privire la date BIM specifice sau neutre, resp.
generice din punctul de vedere al producătorului a primit
răspunsuri diferite. Dacă unii participanţi sunt de părere că
la momentul planificării proiectului ar trebui să fie deja dis-
ponibile date BIM specifice producătorului, alţii au fost de
părere că datele ar trebui să fie disponibile cel târziu înce-
pând cu planificarea execuţiei şi instalării.
• Per total, atât datele BIM specifice, cât şi cele generice
resp. neutre din punctul de vedere al producătorului sunt
considerate necesare.
Standardul de clasificare:
• Raportat la toate ţările şi regiunile, IFC se doreşte cel mai
frecvent drept standard de clasificare. Există însă diferenţe
clare între ţări. În Regatul Unit de exemplu, IFC joacă numai
un rol subordonat.
• În favoarea unei clasificări conform VDI 3805/ISO 16757 s-
au exprimat în măsură semnificativă numai regiunea DACH,
precum şi Polonia.
• Utilizarea de date BIM de producător conform VDI 3805/
ISO 16757 are în prezent o anumită semnificaţie numai în
Germania, pe alocuri şi în Austria şi Norvegia.
Canal de procurare a datelor BIM specifice producătorilor:
• Majoritatea participanţilor procură date BIM specifice produ-
cătorilor cu precădere de pe pagina web a producătorului.
• Cea mai des utilizată platformă web, resp. cel mai utilizat
plug-in este BIMobject. Deşi apar şi aici din nou diferenţe
specifice ţărilor, BIMobject se clasează în toate ţările şi regi-
unile în Top 3 al platformelor resp. plug-in-urilor utilizate.
SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT
Formate de date şi software
Formate de date:
• În cazul formatelor de date pentru schimbul de date sunt re-
levante atât IFC cât şi formate native ca de ex. Autodesk®
Revit® (.rvt).
• În regiunea DACH, în Suedia şi în Finlanda este favorizat
clar IFC.
• Clienţii din Danemarca, Marea Britanie, Italia, Spania, Polo-
nia, Rusia şi pieţele GISA preferă formatele native.
Software:
• La întrebarea cu privire la software-ul utilizat pentru diferite-
le domenii de aplicare (model general, arhitectură, colabo-
rare între specializări, calculul reţelelor de conducte şi licita-
re/determinarea cantităţilor) nu se conturează o imagine
clară. Nu există un anumit „software standard” utilizat în toa-
te ţările şi de către toate grupurile ţintă. Numeroase nomina-
lizări la rubrica „Altele” subliniază această constatare.
Concluzie
Din rezultatele sondajului se poate trage următoarea concluzie:
• Subiectul „Proiecte BIM” pare să fie caracterizat în toate ţă-
rile de incertitudini majore şi Know-how redus. Fiecare utili-
zează ceea ce consideră oportun – o uniformizare este încă
la mare distanţă.
• O soluţie unitară „europeană” pentru respectivele domenii
de aplicare există cu atât mai puţin în prezent. Parţial există
preferinţe în fiecare ţară, care însă arată complet diferit în
ţara din imediata vecinătate.
• Pe de altă parte, incertitudinea generală oferă şi posibilita-
tea de a stabili resp. a se implica direct în formularea stan-
dardelor. Subiectul BIM este promovat, cel puţin în unele
ţări, mai ales de către producătorii de software resp. este
discutat în mediile de specialitate. La grupurile ţintă în sine,
subiectul nu a ajuns nici pe departe în totalitate.
43
SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

4.3.5 Rezultatele detaliate

Participanţi
La sondajul online au participat clienţi din 15 ţări şi 2 regiuni. Dat
fiind numărul diferit al clienţilor abordaţi din fiecare ţară şi retra-
gerile ulterioare, a rezultat un număr diferit de participanţi din fie-
care ţară. Din Germania de exemplu au participat 694 de clienţi,
în timp ce din Suedia au fost înregistraţi numai 84 de clienţi.











 
  

  


'( $7 &+ %( 1/ '. 6( 12 ), 8. ,7 (6 )5 3/ 58 *,6$

* Geberit International Sales Agency. Organizaţia de distribuţie responsabilă pentru Asia,
Africa, America de Sud, India şi Emiratele Arabe

Raportat la grupurile ţintă, eşantionul a variat puternic de la ţară

la ţară. Raportat la toate ţările, instalatorii, proiectanţii TGA şi in-
ginerii consultanţi sunt grupurile cel mai bine reprezentate.






 



 


Instalatori Antreprenori generali

Proiectanţi TGA şi ingineri Facility Manager

consultanţi
Arhitecţi Alţii (irelevant)

44
 SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Utilizarea BIM

Care dintre următoarele denumiri se potriveşte întreprinderii dumneavoastră?

 
 
 
 



 
 
 


 
 
 
 
 
 


 
 


 
 
 


 
 
 


 
 




 


 
 


 

 




 


 






 


 





 







 
 


 
 






 






 



 
 



'( $7 &+ %( 1/ '. 6( 12 ), 8. ,7 (6 )5 3/ 58 *,6$ Total

Instalator Proiectanţi TGA/ingineri consultanţi

Antreprenori generali Arhitect

Alţii (de ex. Facility Manager)

Componenţa eşantionului variază puternic de la ţară la ţară. În

cadrul evaluării generale raportate la toate ţările, instalatorii şi
proiectanţii TGA sau inginerii consultanţi sunt grupurile cel mai
bine reprezentate.

45
SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Implementaţi proiecte actuale deja ca proiecte BIM?

Evaluare pe ţări:

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 










 
 

 







 
 








 



 







'( $7 &+ %( 1/ '. 6( 12 ), 8. ,7 (6 )5 3/ 58 *,6$ Total

Da Nu
GISA
Geberit International Sales Agency, organizaţia de distribuţie responsabilă pentru Asia, Africa, America de Sud, India şi Emiratele
Arabe

41 % dintre cei intervievaţi implementează deja proiecte BIM.

Există însă diferenţe clare între ţări. În regiunea DACH, precum
şi în Italia şi Spania, utilizarea BIM este sub medie. Pe de altă
parte, în Scandinavia, Olanda, Regatul Unit, precum şi în cadrul
GISA, BIM are parte de o utilizare peste medie.

46
 SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Evaluare pe grupuri ţintă:

Instalator 
 


Proiectanţi TGA sau ingineri consultanţi 
 


Arhitect 
 


Antreprenori generali 
 


Facility Manager 
 


Conducere proiect 
 


Comerţ 
 


Altele 
 


Total 
 


     

Da Nu

Şi în cadrul grupurilor ţintă există diferenţe clare în ceea ce pri-

veşte utilizarea actuală a BIM. În timp ce 59 % dintre arhitecţi şi
proiectanţi TGA utilizează deja BIM, în cazul instalatorilor este
vorba despre numai 20 %. În toate grupurile ţintă există însă un
număr semnificativ de persoane intervievate (27–45 %), care nu
utilizează BIM în prezent.

47
SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Plănuiţi pe viitor să implementaţi proiecte cu metoda BIM?

Evaluare pe ţări:

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 




 
 


 







 

 
 


















'( $7 &+ %( 1/ '. 6( 12 ), 8. ,7 (6 )5 3/ 58 *,6$ Total

Da Nu

Evaluare pe grupuri ţintă:

Instalator 
 


Proiectanţi TGA sau ingineri consultanţi 
 


Arhitect 
 


Antreprenori generali 
 


Facility Manager 
 


Conducere proiect 
 


Comerţ 
 


Altele 
 


Total 
 


     

Da Nu

Majoritatea celor intervievaţi plănuiesc utilizarea BIM.

48
 SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

De ce nu utilizaţi BIM pentru proiectele dumneavoastră?

Nu cunosc BIM/Nu am experienţă cu BIM 


Încă nu este necesar/Nu există cerere 


Nu este nevoie/Nu se aplică 


Tehnologia BIM nu este încă la maturitate 


Utilizarea BIM implică eforturi/Este 


complexă
Proiectele nu sunt suficient de mari/Firmă


prea mică
Lipsă tehnologie/infrastructură 


Utilizarea BIM implică eforturi/Este scumpă 


Lipsă interes/Nu există plus-valoare/



avantaje
Altele 


Nu ştiu/Lipsă informaţii 


Din totalul celor intervievaţi care nu utilizează BIM în prezent şi
nici nu plănuiesc să facă acest lucru, instalatorii, cu mai mult de
o treime, reprezintă de departe cel mai mare grup. În Germania,
Elveţia şi Suedia (grup ţintă foarte mic), ponderea > 50 % este
deosebit de mare.
Motivul principal pentru care nu se utilizează BIM şi nici nu se
doreşte acest lucru pe viitor, este legat de cunoştinţele deficitare
despre BIM resp. de lipsa experienţei cu metoda (32 %).
Alţi 27 % dintre cei intervievaţi nu văd un motiv pentru a utiliza
BIM, deoarece în general nu au proiecte la care utilizarea ar fi
necesară, sau consideră că utilizarea BIM nu este cerută de că-
tre client.

Cine vă solicită modele BIM?

Evaluare pe grupuri ţintă:

Proprietar 


Antreprenori generali 


Arhitect 


Proiectant TGA 


Facility Manager 


Instalator 


Până acum, nimeni 


Altele 


Proprietarii, antreprenorii generali şi arhitecţii solicită în toate ţă- lor în Belgia cu 23 %, Danemarca cu 24 % şi Suedia cu 21 %.
rile cel mai frecvent modele BIM. Observând ţările individuale, Instalatorii în Belgia cu 20 %, Olanda cu 29 % şi Norvegia cu
proiectanţii TGA joacă un rol important în Finlanda cu 31 %, UK 30 %.
cu 37 %, Rusia cu 27 % şi GISA cu 37 %. Administratorii clădiri-

49
SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Evaluare top 3 pe ţări:

Germania Austria Elveţia

Proprietar  Antreprenori generali  Arhitect 
Arhitect  Proprietar   Antreprenori generali 
Antreprenori generali  Arhitect   Proprietar 

Belgia Ţările de Jos Danemarca

Arhitect   Antreprenori generali   Antreprenori generali 
Proprietar   Proprietar   Proprietar 
Antreprenori generali   Arhitect   Arhitect 

Suedia Norvegia Finlanda

Proprietar  Antreprenori generali  Proprietar 
Antreprenori generali  Proprietar  Antreprenori generali 
Administrare generală  Arhitect  Arhitect 

UK Italia Spania
Antreprenori generali   Antreprenori generali   Proprietar 
Proprietar   Proprietar   Antreprenori generali 
Arhitect   Arhitect/TGA   Arhitect 

Franţa Polonia Rusia

 Arhitect  Antreprenori generali   Antreprenori generali 
 Antreprenori generali  Proprietar   Proprietar 
 Proprietar  Arhitect/TGA   Proiectant TGA 

GISA
 Proprietar 
 Proiectant TGA 
 Arhitect 

50
 SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Începând cu care fază a proiectului ar trebui să fie disponibile în model date BIM specifice producătorului?
Evaluare pe toate ţările:

Planificarea proiectului 


Planificarea execuţiei şi instalării 


Calcule de reţele 


Determinarea cantităţilor pe baza 


modelului
Instalare 


Operare şi întreţinere 


Demolare 


Altele 


Evaluare pe grupuri ţintă:

Instalator 
 
 
 


Proiectanţi TGA sau ingineri consultanţi 
 
 
 
 
 


Arhitect 
 
 
 
 
 


Antreprenori generali 
 
 
 
 


Facility Manager 
 
 
 
 
 


Altele 
 
 
 
 
 


Total 
 
 
 
 
 


Planificarea proiectului Planificarea execuţiei şi

instalării
Licitare, determinarea Instalare
cantităţilor pe baza modelului

Calcul reţele Operare şi întreţinere

51
SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Evaluare pe ţări:










 




 


 


 


 




 


 
 
 
 
 


 


 


 


 
 


 
 


 
 


 


  
 


 






 
 
 




 
 
 


 








 
 


 


 
 
 


 
 
 


 


 


 
 
 


 



 


 
 


 


 


 


 
 








'( $7 &+ %( 1/ '. 6( 12 ), 8. ,7 (6 )5 3/ 58 *,6$ Total

Planificarea proiectului Planificarea execuţiei şi instalării

Calcule de reţele Licitare, determinarea cantităţilor pe baza modelului

Instalare Operare şi întreţinere

Nevoia de date BIM specifice producătorului puse la dispoziţie în

model este clară în rândul celor intervievaţi începând cu planifi-
carea proiectului şi cel târziu începând cu planificarea execuţiei
şi instalării. Diferenţele între rezultatele diferitelor grupuri ţintă şi
ţări sunt reduse în acest sens.

52
 SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Utilizarea de software BIM

Ce software utilizaţi în prezent pentru modelul general, în special pentru proiectarea TGA, sau plănuiţi să
utilizaţi?
Evaluare pe toate ţările:

Autodesk® Revit® 


Autodesk® AutoCAD (pure) 


Plancal Nova CAD 


Autodesk® AutoCAD MEP 


Geberit ProPlanner 


Autodesk® Revit® cu plug-in MagicCAD 


Autodesk® AutoCAD cu plug-in MagicCAD 


Autodesk® Revit® cu plug-in StabiPlan 


Grafisoft ARCHICAD 


Dendrit Studio 


Autodesk® AutoCAD cu plug-in StabiPlan 


Alt software 


Nu ştiu/Nu m-am decis încă 

Nici unul/Nu se aplică 


Raportat la toate ţările, Autodesk® Revit® se află pe primul loc, Un număr mare de participanţi a răspuns că software-ul nu este
la o distanţă semnificativă (38 %). Însă deja pe locul doi urmea- relevant pentru ei în ceea ce priveşte modelul general: Italia
ză categoria comună „Alte software-uri”, care subliniază încă o (30 %), Finlanda (21 %) şi UK (19 %).
dată gama variată de software-uri utilizate.

53
SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Evaluare top 3 pe ţări:

Germania Austria Elveţia

 Plancal Nova CAD   Plancal Nova CAD   Plancal Nova CAD 
 Autodesk® Revit®   Autodesk® Revit®   Geberit ProPlanner 
 Dendrit Studio   Autodesk® AutoCAD MEP   Autodesk® Revit® 

Belgia Ţările de Jos Danemarca

 Autodesk® Revit®  Autodesk® Revit®  Autodesk® Revit® 
 Autodesk® AutoCAD (pure)   Autodesk® Revit® StabiPlan   Autodesk® Revit® MagiCAD 
 Autodesk® Revit® StabiPlan   Autodesk® AutoCAD StabiPlan   Autodesk® AutoCAD MEP 

Suedia Norvegia Finlanda

 Autodesk® AutoCAD MagiCAD   Autodesk® Revit® MagiCAD   Autodesk® AutoCAD MagiCAD 
 Autodesk® Revit® MagiCAD   Autodesk® Revit®   Autodesk® Revit® 
Autodesk® Revit®  Autodesk® AutoCAD MagiCAD   Grafisoft ARCHICAD* 

UK Italia Spania
 Autodesk® Revit®   Autodesk® AutoCAD (pure)   Autodesk® Revit® 
 Autodesk® AutoCAD MEP   Autodesk® Revit®   Autodesk® AutoCAD (pure) 
 Autodesk® AutoCAD (pure)   Autodesk® AutoCAD MEP   Autodesk® AutoCAD MEP 

Franţa Polonia Rusia

 Autodesk® Revit®   Autodesk® Revit®   Autodesk® Revit® 
 Autodesk® AutoCAD (pure)   Autodesk® AutoCAD (pure)   Autodesk® AutoCAD (pure) 
 Autodesk® AutoCAD MEP   Autodesk® AutoCAD MEP   Autodesk® AutoCAD MagiCAD 

GISA
 Autodesk® Revit® 
 Autodesk® AutoCAD (pure) 
 Autodesk® AutoCAD MEP 

54
 SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Răspunsurile la întrebarea legată de software-ul utilizat, în spe- Norvegia

cial pentru proiectarea TGA, schiţează o imagine aflată la mare
depărtate de un „software standard” predominant. În fiecare ţară • Autodesk® Auto- 12 %
există preferinţe software proprii. Numeroase nominalizări la ca- CAD (pure)
tegoria „Altele” sporesc constatarea cu privire la multitudinea de
software-uri. În Germania de exemplu, au mai existat încă 20 de • Autodesk® Auto- 11 %
alte nominalizări. CAD MEP

Alte nominalizări pentru utilizarea de software BIM: Danemarca

Franţa • Autodesk® Auto- 12 %
CAD (pure)
• Autodesk® Revit® 11 %
cu plug-in Stabi-
Plan Polonia

• Plancal nova 10 % • Autodesk® Revit® 13 %

cu plug-in Magi-
CAD
Germania
• Geberit ProPlanner 18 %
• Autodesk® Auto- 12 %
CAD MEP
• Autodesk® Auto- 9%
CAD (pure)
• Autodesk® Auto- 7%
CAD cu plug-in Li-
near
• Alte 20 de nomina- 5%
lizări deschise

Ţările de Jos
• Autodesk® Auto- 11 %
CAD (pure)

Rusia
• Autodesk® Revit® 14 %
cu plug-in Magi-
CAD
• Autodesk® Auto- 11 %
CAD MEP

Austria
• Autodesk® Auto- 13 %
CAD (pure)
• Alte 20 de nomina- 7%
lizări deschise

Elveţia
• Bausoft Hauste- 13 %
chnik CAD
• Autodesk® Auto- 11 %
CAD (pure)

55
SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Ce software utilizaţi în prezent pentru modelul general în domeniul arhitectural, sau plănuiţi să utilizaţi în
viitor?

Graphisoft ARCHICAD 


Autodesk® Revit® Architecture 


ComputerWorks Vectorworks 


Nu există informaţii 


Nici unul, nu este relevant pentru mine 


Altele 


Evaluare pe ţări:

 
 
 
 



 


 
 


 
 




 







 













 
 
 



 





 





 
 





 
 



 
 
 


 
 
 
 


 
 


'( $7 &+ %( 1/ '. 6( 12 ), 8. ,7 (6 )5 3/ 58 *,6$ Total

Graphisoft ARCHICAD Autodesk® Revit® Architecture

Nici unul, nu este relevant

pentru mine
Pentru o mare parte dintre cei intervievaţi, soluţiile software în
domeniul arhitecturii nu sunt relevante. Însă, analizând grupurile
ţintă individuale, se arată faptul că numai pentru 3 % dintre arhi-
tecţi, software-ul nu joacă un rol. Astfel, instalatorii (74 %), proi-
ectanţii TGA şi inginerii consultanţi (62 %), Facility Manager
(53 %) şi antreprenorii generali (30 %) reprezintă cei 53 % dintre
intervievaţi pentru care software-ul nu are importanţă.

Cel mai des, cei intervievaţi utilizează Autodesk® Revit® Archi-

tecture. În Finlanda predomină Graphisoft ARCHICAD.

56
 SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Ce software utilizaţi în prezent în domeniul colaborării între specializări, sau plănuiţi să utilizaţi în viitor?

Autodesk® Navisworks 


Solibri Model Checker 


Plancal Nova BCF 


SimpleBIM 


Altele 


Nu există informaţii 


Nici unul, nu este relevant pentru mine 


Evaluare pe ţări:

















 



 


 


 
 


 
 


 
 


 
 






 






 
 





 
 


 


 


 


 
 
 






 
 
 


 






 



 
 



 




 


 








'( $7 &+ %( 1/ '. 6( 12 ), 8. ,7 (6 )5 3/ 58 *,6$ Total

Autodesk® Navisworks Solibri Model Checker

Plancal Nova BCF SimpleBIM

Altele

Pentru o mare parte dintre cei intervievaţi, soluţiile software în Raportat la toate ţările, Autodesk® se prezintă ca cel mai utilizat
domeniul colaborării între specializări nu sunt relevante. software în acest domeniu. Pe de altă parte, analizând ţările in-
dividuale, în special Scandinavia şi Ţările de Jos, se observă o
dominanţă a software-ului Solibri Model Checker.

57
SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Ce software utilizaţi în prezent în domeniul calculării reţelelor de conducte, sau plănuiţi să utilizaţi în
viitor?

LiNear 


Solar-Computer 


Plancal Nova 


Vabi 


MagiCAD 


Altele 


Nu există informaţii 


Nici unul, nu este relevant pentru mine 


Evaluare pe ţări:



 


 



 

 
 
 
 
 


 










 













 

 
 
 




 




 
 


 
 
 
 
 


 


 


 


 
 
 


'( $7 &+ %( 1/ '. 6( 12 ), 8. ,7 (6 )5 3/ 58 *,6$ Total

LiNear Vabi

Solar Computer Nici unul, nu este relevant pentru mine

Plancal Nova

Pentru o mare parte dintre cei intervievaţi, soluţiile software în

domeniul calculării reţelelor de conducte nu sunt relevante. În
cazul celor intervievaţi care utilizează un software în domeniul
calculării reţelelor de conducte se identifică un număr mare de
versiuni software.

58
 SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Ce software utilizaţi în prezent în domeniul licitare şi determinarea cantităţilor, sau plănuiţi să utilizaţi în
viitor?

iTwo 


GAEB Writer 


California 


Revit® 


ORCA AVA 


Plancal Nova 


Altele 


Nu am decis încă 


Nici unul, nu este relevant pentru mine 


Evaluare pe ţări:








 
 


 


 
 


 

 


 



 













 







 
 
 
 
 


 
 




 
 
 
 


 
 
 
 


 
 
 


 
 
 
 
 
 
 
 


 
 


'( $7 &+ %( 1/ '. 6( 12 ), 8. ,7 (6 )5 3/ 58 *,6$ Total

iTwo GAEB Writer

California Revit®

ORCA AVA Plancal nova

Nici unul, nu este relevant Nu am decis încă/Altele

pentru mine

Pentru o mare parte dintre cei intervievaţi, soluţiile software în

domeniul licitare şi determinarea cantităţilor nu sunt relevante. În
cazul celor intervievaţi care utilizează un software în domeniul li-
citare şi determinarea cantităţilor se identifică un număr mare de
versiuni software.

59
SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Nevoia de informaţii

De ce tip de conţinut/date aveţi nevoie pentru proiectele dumneavoastră BIM?

Evaluare pe ţări:

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 











 






 
 

 
 



 


 
 















 

 
 
 


 


 
 







'( $7 &+ %( 1/ '. 6( 12 ), 8. ,7 (6 )5 3/ 58 *,6$ Total

Generic Specific producătorului Ambele

Evaluare pe grupuri ţintă:

Instalatori 
 
 


Proiectanţi TGA sau ingineri consultanţi 
 
 


Arhitecţi 
 
 


Antreprenori generali 
 
 


Facility Manager 
 
 


Altele (*) 
 
 


(*) = grup ţintă foarte mic

Total 
 
 


     

Generic Specific producătorului Ambele

Majoritatea nominalizărilor (41 %) se referă la date specifice pro-

ducătorilor. Mai mult de o treime dintre participanţi au nevoie
atât de date specifice producătorilor, cât şi de date generice. Per
total, se poate concluziona că cea mai mare parte a celor intervi-
evaţi preferă modele şi date specifice producătorilor.

60
 SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

De ce grad de detaliere geometric aveţi nevoie pentru aplicaţia dumneavoastră?

Evaluare pe ţări:

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 



 


 







 
 



 
 


 
 
 


 
 











 




 
 
 


 





 
 
 



'( $7 &+ %( 1/ '. 6( 12 ), 8. ,7 (6 )5 3/ 58 *,6$ Total

LOD scăzut LOD mediu LOD ridicat

61
SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Evaluare pe grupuri ţintă:

Instalatori 
 
 


Proiectanţi TGA sau ingineri consultanţi 
 
 


Arhitecţi 
 
 


Antreprenori generali 
 
 


Facility Manager 
 
 


Alţii* 
 
 


* = grup ţintă foarte mic

Total 
 
 


     

LOD scăzut LOD mediu LOD ridicat

În ceea ce priveşte gradul de detaliere geometric, nu rezultă o

imagine clară. Mai mult, cca o treime dintre participanţi au votat
pentru unul dintre cele trei grade de detaliere: profunzime brută,
medie sau fină a geometriei. Raportat la grupul ţintă însă, se pot
identifica preferinţe clare: Arhitecţii preferă un grad de detaliere
redus, pe când Facility Managerii şi instalatorii doresc un grad
de detaliere mare.

62
 SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

De ce profunzime a informaţiilor (metadate) aveţi nevoie pentru aplicaţia dumneavoastră?

Evaluare pe ţări:


 




 


 
 




 


 
 




 


 
 
 
 


 
 
 




 
 
 




 













 
 
 



 


 


 














 


 
 
 
 


 
 


 
 
 
 


'( $7 &+ %( 1/ '. 6( 12 ), 8. ,7 (6 )5 3/ 58 *,6$ Total

Componente fără metadate Componente cu informaţii de bază

Componente cu profunzime Informaţii despre componentă fără

mare a informaţiilor, geometrie
adecvate pentru calcul

63
SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Evaluare pe grupuri ţintă:

Instalator 
 
 


Proiectanţi TGA sau ingineri consultanţi 
 
 
 


Arhitect 
 
 
 


Antreprenori generali 
 
 


Facility Manager 
 
 


Altele 
 
 
 


Total 
 
 
 


Componente cu
Componente fără metadate
informaţii de bază
Componente cu profunzime Informaţii despre
mare a informaţiilor, componentă
adecvate pentru calcul fără geometrie

Majoritatea celor intervievaţi preferă componente cu profunzime

mare a informaţiilor, adecvate pentru calcule. Raportat la grupul
ţintă, arhitecţii preferă preponderent componente cu informaţii
de bază, iar instalatorii şi proiectanţii TGA, componente cu pro-
funzime mare a informaţiilor.

64
 SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Există detalii în componentele BIM care s-au Ce ar fi important în schimb (top 4):
dovedit inutile sau contraproductive în proiectele 1 puncte de racordare, informaţii legate de dimensiuni, 18 %
dumneavoastră BIM de până acum? Ce ar fi . parametri de calcul, denumiri unitare ale parametrilor
important în schimb pentru dumneavoastră? pentru a se putea crea automat o planificare
2 sunt necesare detalii specifice produsului: marcă, 7%
Majoritatea participanţilor nu are propuneri de îmbunătăţire . cod articol, dimensiuni, greutate, costuri
(36 %) sau nu poate răspunde la întrebare, deoarece subiectul
nu este suficient aprofundat (34 %). Restul celor intervievaţi a 3 metadate intra-specializări şi specifice proiectului, po- 6%
avut numeroase observaţii legate de detaliile inutile în compo- . sibilitatea de a adapta LOI + LOD în fiecare fază
nentele BIM şi de ceea ce este important pentru ei.
4 capacitate de adaptare (de ex. pentru satisfacerea 5%
Răspunsurile se pot rezuma după cum urmează: . nevoilor de pe şantier), parametrizare (de ex. o fami-
lie cu mai multe tipuri), LOD în funcţie de necesitate
Detaliile din componentele BIM care s-au dovedit inutile sau
contraproductive în proiectele dumneavoastră BIM de până
acum (top 3):
1 geometrie 3D detaliată / menţinerea dimensiunii fişie- 21 %
. rului la minimum, pentru evitarea unui model general
complex
2 este necesar un grad de detaliere mare (metadate / 7%
. geometrie), ordine în modelare
3 bibliotecă BIM Geberit incompletă: nu toate familiile 3%
. sunt disponibile, modelarea întregului sistem de con-
ducte sau a proiectului nu se poate realiza

65
SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Standarde

Conform căror standarde credeţi că ar trebui clasificate datele BIM?

IFC 


VDI 3805/ISO 16757 


NBS National Building Specification 


Unicode 


NLRS (Dutch) Revit® Standards Foundation 


COBie 


CIBSE (Product Data Templates) 


Altele 


Nu ştiu/Nici o opinie/părere 


Raportat la toate ţările, clasificarea IFCse află pe primul loc, la o

distanţă semnificativă (44 %). Similar cu cazul întrebării legate
de software-ul BIM, deja pe locul al doilea urmează categoria
comună „Altele”, ceea ce indică faptul că universul BIM este în-
că departe de o clasificare unitară a datelor şi în cazul standar-
delor de clasificare.

Clasificare conform standardului IFC – evaluare detaliată pe gru-

puri ţintă:

Instalator 

Proiectanţi TGA sau ingineri consultanţi 


Arhitect 


Antreprenori generali 


Facility Manager 


Altele 


Total 


Analizând nominalizările unei clasificări conform standardului

IFC raportat la grupul ţintă, se dovedeşte că în special proiec-
tanţii TGA, arhitecţii şi antreprenorii generali preferă acest tip de
clasificare a datelor BIM.

66
 SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Clasificare conform standardului VDI – evaluare detaliată pe

grupuri ţintă:

Instalator 

Proiectanţi TGA sau ingineri consultanţi 


Arhitect 


Antreprenori generali 


Facility Manager 


Altele 


Total 


Analizând nominalizările unei clasificări conform standardului

VDI raportat la grupul ţintă, se constată o repartizare relativ echi-
librată între grupurile ţintă. Excepţia o reprezintă arhitecţii, care
optează mai degrabă sub medie (7 %) pentru standardul VDI
pentru clasificarea datelor BIM.

67
SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Evaluare top 3 pe ţări:

Germania Austria Elveţia

 VDI 3805/ISO 16757   IFC   IFC 
 IFC   VDI 3805/ISO 16757   VDI 3805/ISO 16757 
 Unicode   NBS   NBS / Unicode 

Belgia Ţările de Jos Danemarca

 IFC   IFC   IFC 
 Unicode   NLBS   IFC standarde locale/ÖNORM 
 NBS   ETIM   NBS 

Suedia Norvegia Finlanda

 IFC   IFC   IFC 
 Unicode   coBuilder   NBS 
 UniClass   NLRS   Unicode 

UK Italia Spania
 CIBSE   Unicode   IFC 
 NBS   IFC   Unicode 
 COBie   UniClass   NBS 

Franţa Polonia Rusia

 IFC   IFC   NBS 
 Unicode   Unicode   IFC 
 NBS   VDI 3805/ISO 16757   Unicode / COBie 

GISA
NBS 
 IFC 
 CIBSE / Unicode 

Analizând top 3 nominalizări per ţară, IFC este unicul standard

care, cu excepţia Regatului Unit, face parte în toate ţările şi regi-
unile dintre cele mai dorite 3 standarde de clasificare. Pe lângă
IFC în regiunea DACH VDI 3805 / ISO 16757 joacă un rol impor-
tant, în timp ce în Rusia, Regatul Unit şi GISA, este preferat frec-
vent standardul NBS. În Danemarca (30 %), Elveţia (23 %), Ru-
sia (21 %) şi Spania (20 %) cei intervievaţi nu au încă, peste
medie, nici o părere cu privire la standardele pentru clasificarea
datelor BIM.

68
 SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Utilizaţi date BIM conform standardului VDI 3805 / ISO 16757?










 
 
 
 
 




 




 
















 


 




 
 
 


 


 


 
 








 


 
 
 


 


 
 
 




 
 
 


 
 


 


 
 


'( $7 &+ %( 1/ '. 6( 12 ), 8. ,7 (6 )5 3/ 58 *,6$ Total

Da, pentru calcularea Da, pentru planificarea bazată pe modele (modele 3D)
reţelelor de conducte

Da, pentru licitaţie Nu

Majoritatea celor intervievaţi nu utilizează date BIM conform

standardului VDI 3805 / ISO 16757.

69
SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Date BIM specifice producătorului

Utilizaţi în proiectele dumneavoastră BIM date BIM puse la dispoziţie direct de către producător, specifice
acestuia?
Evaluare pe ţări:

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 










 
 


 


 
 




 



 









'( $7 &+ %( 1/ '. 6( 12 ), 8. ,7 (6 )5 3/ 58 *,6$ Total

Da Nu

Evaluare pe grupuri ţintă:

Instalator 
 


Proiectanţi TGA sau ingineri consultanţi 
 


Arhitect 
 


Antreprenori generali 
 


Facility Manager 
 


Altele 
 


Total 
 


     

Da Nu

69 % dintre cei intervievaţi utilizează date BIM specifice produ-

cătorului, puse la dispoziţie de către acesta, care se folosesc de
către toate grupurile ţintă relevante.

70
 SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

De ce nu utilizaţi în proiectele dumneavoastră BIM date BIM specifice producătorului?

Pentru planificarea proiectului şi pentru licitaţie,


datele trebuie să fie neutre din punctul de vedere
al producătorului
Sunt disponibile date BIM specifice producătorului 

prea puţine sau deloc

Clientul solicită date BIM neutre 


din punctul de vedere al producătorului

Creăm modele/cataloage BIM în regie proprie




Date BIM specifice producătorului prea detaliate 


Altele 


Nu utilizăm BIM încă 


Evaluare pe ţări:

















 
 









 
 




 








 
 




 


 
 


 


 




 
 
 


 


 


 
 
 


 


 
 


 
 
 


 


 


 
 
 
 


 
 
 
 




 
 
 
 
 




 


 
 
 
 
 




 




 


 
 


 


 
 
 


 
 


 











 




'( $7 &+ %( 1/ '. 6( 12 ), 8. ,7 (6 )5 3/ 58 *,6$ Total

Pentru planificarea proiectului şi pentru Sunt disponibile date BIM specifice

licitaţie, datele trebuie să fie neutre din producătorului prea puţine sau deloc
punctul
Clientul de vedere
solicită al BIM
date producătorului
neutre din Creăm modele/cataloage BIM în regie proprie
punctul de vedere al producătorului
Date BIM specifice producătorului prea
Diverse
detaliate (LOD şi LOI)

Nu utilizăm BIM încă

Motivul principal pentru care nu se utilizează date BIM specifice

producătorului este că aceste date trebuie să fie neutre din
punctul de vedere al producătorului pentru planificarea proiectu-
lui şi pentru licitaţii.

71
SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

De unde obţineţi datele BIM specifice producătorului?

Pagină web producător 


Catalog web sau plug-in de la terţi 


Completăm date BIM neutre din punctul de vedere

al producătorului cu date specifice producătorului 

în proiect
Catalog propriu pentru date BIM 


Altele 


Nu utilizăm BIM încă 


Evaluare pe grupuri ţintă:

Instalator 
 
 
 
 


Proiectanţi TGA sau ingineri consultanţi 
 
 
 


Arhitect 
 
 
 


Antreprenori generali 
 
 
 


Facility Manager 
 
 
 
 


Altele (*) 
 
 
 
 


Total 
 
 
 
 


Catalog web sau plug-in

Pagină web producător
de la terţi
Completarea datelor BIM Catalog propriu
neutre din punctul de vedere pentru date BIM
al producătorului
Altele

72
 SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Evaluare pe ţări:









 
 
 


 


 




 
 


 
 




 


 
 


 
 


 
 


 
 


 




 
 


 


 


 
 




 
 










 
 
 


 




 
 








 
 



 


 
 


 


 




 





'( $7 &+ %( 1/ '. 6( 12 ), 8. ,7 (6 )5 3/ 58 *,6$ Total

Pagină web producător Catalog web sau plug-in de la terţi

Completarea datelor BIM

Catalog propriu pentru date BIM
neutre din punctul de vedere
al producătorului
Altele

Majoritatea celor intervievaţi îşi obţin datele BIM de pe paginile

web ale producătorilor.

73
SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Schimbul de date

La ce platforme web sau plug-in-uri apelaţi?

Obiect BIM 

Autodesk® Exchange 


MEPcontent.eu 


MagiCloud 


Alte biblioteci BIM online / 


Plug-in de la terţi/Soluţie proprie
CADClick 


NBS National BIM Library 


Altele 


Nici unele/Nu ştiu 


Evaluare top 3 pe ţări:

Germania Austria Elveţia

 Obiect BIM   Obiect BIM  Obiect BIM 
 Autodesk® Exchange   Autodesk® Exchange  Autodesk® Exchange 
 MEPcontent.eu   MEPcontent.eu  MEPcontent.eu 

Belgia Ţările de Jos Danemarca

 Obiect BIM   MEPcontent.eu   Autodesk® Exchange 
 Autodesk® Exchange   Obiect BIM   MagiCloud 
 MEPcontent.eu   Autodesk® Exchange   Obiect BIM 

Suedia Norvegia Finlanda

 MagiCloud   MagiCloud   Obiect BIM 
Obiect BIM   Obiect BIM   MagiCloud 
Autodesk® Exchange   Autodesk® Exchange   Autodesk® Exchange 

UK Italia Spania
 Obiect BIM   Obiect BIM   Obiect BIM 
 Autodesk® Exchange   Autodesk® Exchange   Autodesk® Exchange 
 NBS National BIM L.   CADClick   MEPcontent / NBS 

Franţa Polonia Rusia

 Obiect BIM  Obiect BIM   Autodesk® Exchange 
 Autodesk® Exchange   Autodesk® Exchange   Obiect BIM 
 MEPcontent.eu   MagiCloud   MagiCloud 

GISA
 Obiect BIM 
 Autodesk® Exchange 
 NBS National BIM L. 

Majoritatea participanţilor utilizează obiectul BIM.

74
 SOLUŢII SONDAJ ONLINE GEBERIT

Ce format de date preferaţi pentru schimbul de date?

 
 
 



 
 


 
 
 


 


 
 
 
 





 
 
 


 
 


 
 


 





 
 


 










 





 


 
 


 
 



 








'( $7 &+ %( 1/ '. 6( 12 ), 8. ,7 (6 )5 3/ 58 *,6$ Total

IFC Formate native ca de ex. Revit® *.rvt

Ambele Altele/Nici unele/Nu ştiu

În ceea ce priveşte formatul de date preferat, nu rezultă o imagi-

ne clară. Regiunile DACH (Germania, Austria şi Elveţia), precum
şi Suedia şi Finlanda preferă IFC ca format de date. Altele pre-
cum Danemarca, Regatul Unit, Italia, Spania, Polonia, Rusia şi
GISA preferă însă formate native.

75
SOLUŢII COMISII ŞI COOPERĂRI
4.4 COMISII ŞI COOPERĂRI
4.4.1 Geberit în comisii BIM
Geberit se implică în multe moduri pentru planificarea TGA efici-
entă şi sigură cu BIM. Din acest motiv, experţii de la Geberit lu-
crează activ în diverse comisii şi iniţiative şi aduc o contribuţie
importantă pentru ca standardele de date unitare să simplifice
semnificativ proiectarea pe viitor:
• buildingSMART
• BTGA AK BIM
• Asociaţia Federală Sisteme de construcţii – asociaţie de
specialitate
• Produse pentru construcţii, digital (products for bim)
În plus, Geberit se află în legătură strânsă cu instituţii de formare
şi cercetare, ca de ex. Facultatea Burgenland.
Activităţile Grupului Geberit în diverse organizaţii:
• Prin buildingSMART echipa BIM de la Geberit lucrează la
traducerea de nomenclaturi şi oferă servicii de terminologie
şi traducere ca o contribuţie gratuită în vederea dezvoltării
continue a standardului IFC.
• În grupul de lucru BIM de la BTGA din Frankfurt am Main,
experţii de la Geberit colaborează intens cu alţi producători
şi reprezentanţi ai altor iniţiative la extinderea modelului de
clasificare BIM şi înregistrarea tuturor proprietăţilor relevan-
te din punctul de vedere al componentelor pentru obiecte
BIM. Obiectivul colaborării este completarea şi extinderea
Filei 9 a DIN 2552 cu un model de date integrat, care ţine
cont de toate specializările implicate în construcţie.
76
• În Germania, societatea locală de distribuţie Geberit este
reprezentată de mulţi ani în grupurile de lucru pentru Filele
21 şi 29 ale standardului VDI 3805.
• În cadrul iniţiativei „products for bim”, adusă la viaţă de dife-
riţi producători de renume de produse pentru construcţii sub
egida „Asociaţiei Federale Sisteme de construcţii” , Geberit
este membru activ de la finalul anului 2018. Prin contribuţii
şi colaborare activă în diferite proiecte, Grupul Geberit sti-
mulează de ex. utilizarea de standarde comune pentru obi-
ectele BIM ale producătorilor de produse pentru construcţii.
Iniţiativa serveşte şi drept platformă pentru schimbul de ex-
perienţe legate de BIM între membri.
• În revista de specialitate „Produse pentru construcţii, digi-
tal”, experţii de la Geberit publică periodic materiale de spe-
cialitate legate de subiecte BIM actuale.
• Prin prelegeri de specialitate pe teme BIM actuale din per-
spectiva producătorului, Geberit este parte permanentă a
„Simpozionului BIM” anual de la Facultatea Burgenland din
oraşul austriac Pinkafeld şi contribuie astfel la schimbul ac-
tiv dintre cercetare şi economie.
• Experţii de la Geberit sunt în mod regulat vorbitori la eveni-
mente ale producătorului de software Autodesk®, ca de ex.
la anuala Autodesk® University sau la alte asociaţii de spe-
cialitate ca de ex. VDI.
 SOLUŢII SOLUŢII DE DATE ŞI SOFTWARE GEBERIT

4.5 SOLUŢII DE DATE ŞI SOFTWARE GEBERIT

4.5.1 Clasificarea obiectelor BIM Geberit

Dacă trebuie să aibă loc un schimb de date între sisteme sof- Geberit poate furniza clienţilor obiecte BIM în mai multe limbi. În
tware proprietare, este nevoie de un standard de date pe care îl prezent, Grupul Geberit pune la dispoziţie în întreaga lume obi-
înţelege atât sistemul transmiţător, cât şi sistemul receptor. ecte BIM în 24 de limbi.

Conform descrierii din capitolul , buildingSMART reprezintă sub ,IF

motto-ul „Open-BIM” formate de schimb independente de produ-
cător şi utilizabile în practic pentru diferite aspecte ale schimbu- ,IF0DWHULDO'HILQLWLRQ
lui de informaţii în cadrul BIM. Unul dintre aceste formate de
schimb este standardul IFC (IFC = Industry Foundation Clas- ,IF5RRW౨
ses).
,IF2EMHFW'HILQLWLRQ౨
Există mai multe versiuni ale standardului IFC. IFC2x3 este cea
mai larg răspândită, iar IFC4 este versiunea actuală. Prin intro- ,IF2EMHFW౨
ducerea IFC4, IFC a devenit un standard ISO oficial. Standardul
,IF3URFHVV౨
ISO 16739: Industry Foundation Classes (IFC) reglementează
schimbul de date în industria construcţiilor şi managementul in-
stalaţiilor. Pentru a reuni de ex. modele de specialitate cu un ,IF&RQWUDRO౨
model de coordonare, standardul IFC este indispensabil; acelaşi
lucru este valabil şi pentru lucrul cu modele de referinţă. ,IF$FWRU౨

IFC se bazează pe o schemă sub forma unei notări EXPRESS . ,IF3URGXFW౨

Acesta defineşte şi structurează informaţii geometrice, precum şi
alfanumerice. În afara notării EXPRESS , definiţia schemei este ,IF(OHPHQW౨
disponibilă şi în format XML (XSD). Schema descrie, prin inter-
mediul unor şabloane sau planuri de detaliu, proprietăţile pentru ,IF&LYLO(OHPHQW౨
cele mai diferite produse sau modele precum încăperi, uşi, pe-
reţi, geamuri etc. în format alfanumeric. În plus, conform IFC se ,IF%XLOGLQJ(OHPHQW౨
pot descrie şi relaţii între elemente constructive sau subansam-
bluri. ,IF'LVWULEXWLRQ(OHPHQW౨

Din păcate, însă, în standardul IFC nu sunt încă descrise toate ,IF'LVWULEXWLRQ)ORZ(OHPHQW౨
clasele pentru componentele domeniului sanitar. De aceea, Gru-
pul Geberit utilizează pentru clasificarea obiectelor BIM Geberit ,IF)ORZ&RQWUROOHU౨
standardul extins, reprezentat la Fila 9 a normei VDI 2552, IFC
(IFX). Grupul Geberit a fost şi se află în strânsă colaborare cu ,IF(QHUJ[&RQYHUVLRQ'HYLFH౨
BTGA (Bundesindustrieverband Technische Gebäudeaus-
rüstung e. V.) pentru dezvoltarea clasificării de la Fila 9 a VDI ,IF'LVWULEXWLRQ&KDQEHU(OHPHQW౨
2552.
,IF)ORZ)LWWLQJ౨
Pentru Grupul Geberit, un sistem de clasificare pentru descrie-
rea proprietăţilor obiectelor sanitare are o mare importanţă. ,IF3LSH)LWWLQJ౨
Standardizarea sau clasificarea nu simplifică numai schimbul de
date dintre diferite sisteme software, ci permite şi traducerea de
metadate în alte standarde de date, naţionale, de care se ţine Figura 20: Clasificarea unui fiting conform standardului IFC extins (IFX)
cont în standardele naţionale pentru construcţii. Astfel, Grupul

77
SOLUŢII SOLUŢII DE DATE ŞI SOFTWARE GEBERIT
4.5.2 Plug-in Geberit BIM Catalogue
Geberit oferă prin Geberit BIM Catalogue Plug-in o soluţie inova-
toare la multe probleme din proiectarea TGA digitală (TGA = Te-
chnische Gebäude Ausrüstung - echipamentul tehnic al clădirii).
Date BIM – Probleme în practică
Arhitecţii şi proiectanţii au nevoie pentru proiectarea digitală de
obiecte BIM cu care să îşi echipeze modelele de clădiri. În acest
context apar frecvent probleme şi obstacole.
Căutarea obiectelor BIM pe paginile web ale
producătorilor
Numeroşi producători de produse pentru construcţii pun la dis-
poziţie pe propriile pagini web obiecte BIM pentru a fi descărca-
te. Arhitecţii şi proiectanţii descarcă aceste obiecte BIM şi, une-
ori, constată dezamăgiţi că datele sunt învechite, incomplete
sau, în cel mai rău caz, chiar eronate. Acest lucru este cauzat
de faptul că întreţinerea manuală a datelor reprezintă o procedu-
ră foarte dificilă şi predispusă la greşeli. Cum pot fi menţinute ac-
tualizate manual mii de seturi de date, în funcţie de dimensiunea
unei game? Acest lucru este posibil numai cu eforturi enorme şi
implicare mare de personal şi totuşi rămâne predispoziţia spre
greşeli.
Căutarea obiectelor BIM pe paginile web ale
terţilor
De pe zeci de platforme sau baze de date de pe internet se pot
descărca obiecte BIM ale producătorilor de produse pentru con-
strucţii. Dar şi aici apare exact aceeaşi problemă: de regulă, în-
treţinerea manuală a datelor. Nu are nici o importanţă dacă ges-
tionarea obiectelor BIM se realizează de către angajaţii producă-
torului sau de cei ai unui terţ. Multe dintre aceste platforme sunt
simple cataloage din care se pot descărca obiectele BIM dorite,
în funcţie de modelul de afacere, contra cost sau gratuit. Bineîn-
ţeles că pentru utilizatorul de obiecte BIM ar fi de dorit să poată
obţine toate obiectele BIM ale tuturor producătorilor dintr-o sin-
gură sursă şi dacă ar putea fi sigur că obiectele BIM puse la dis-
poziţie sunt valabile. Din păcate, realitatea este altfel.
Game locale
În cazul metodelor tradiţionale de descărcare a datelor BIM de
pe pagini web sau din cataloage web mai apare o problemă, de-
loc lipsită de importanţă. Majoritatea producătorilor de produse
pentru construcţii nu vând toate produsele în toate ţările. Acest
lucru nu este posibil în primul rând din motive legale care ţin de
autorizare, deoarece în majoritatea ţărilor există cerinţe naţiona-
le diferite cu privire la produsele certificate pentru construcţii.
Grupul Geberit livrează de ex. din depozitele sale centrale pro-
duse către toate părţile lumii, însă gama de produse arată altfel
în fiecare ţară, adică de departe nu fiecare produs este disponi-
bil în fiecare ţară. Dacă această informaţie nu este disponibilă la
descărcarea obiectelor BIM, există riscul planificării unor produ-
se într-un proiect, produse indisponibile sau neautorizate la loca-
ţia proiectului. Dacă acest lucru se constată abia la execuţia
construcţiei, se va ajunge evident la întârzieri, deoarece este po-
sibil să fie necesară reproiectarea. Prin urmare, vor apărea cos-
turi suplimentare pe care trebuie să le suporte producătorul pro-
duselor pentru construcţii.
78
Întreţinerea propriilor biblioteci BIM
Din necesitate, numeroase birouri de proiectare sau arhitectură
creează propriile biblioteci BIM şi îşi întreţin obiectele BIN în re-
gie proprie. Pentru aceasta trebuie angajat personal şcolarizat
corespunzător, care să verifice regulat paginile web ale producă-
torilor sau cataloagele online şi să menţină datele BIM actualiza-
te manual. Acesta nu este numai un proces foarte complicat şi
predispus la greşeli, ci şi o procedură scumpă. Tastarea de in-
formaţii şi introducerea lor în obiecte BIM în era digitalizării nu
mai este cu siguranţă „state of the art”. Adesea aceasta este în-
să singura cale de a ajunge la obiecte BIM valabile şi utilizabile.
Limba datelor
Limba metadatelor din obiectele BIM este o altă dimensiune a
complexităţii obiectelor BIM. În unele sisteme de autor BIM, lun-
gimile câmpurilor pentru atribute sunt limitate, astfel încât se lu-
crează cu prescurtări. Dacă însă utilizatorul datelor BIM se con-
fruntă cu prescurtări într-o limbă străină, vor apărea dificultăţi de
înţelegere. În majoritatea cazurilor producătorii lucrează la re-
prezentare cu limba engleză, deoarece se porneşte de la premi-
sa că engleza este înţeleasă în mare măsură de către toţi. Oferi-
rea datelor BIM în limbile uzuale la nivel mondial înseamnă pen-
tru producători un efort care nu poate fi trecut cu vederea, deoa-
rece numărul de seturi de date de întreţinut s-a mărit masiv.
Aşadar, se alege limba engleză ca limbă universală.
Densitatea informaţiilor
O mare parte a obiectelor BIM disponibile nu include nici pe de-
parte toate informaţiile necesare pentru proiectarea, construcţia
şi operarea unei clădiri. Şi până la urmă, de unde? Nu există nici
o definiţie obligatorie sau valabilă a ceea ce poate fi privit drept
cerinţă minimă cu privire la informaţiile dintr-un obiect BIM. Ade-
sea, arhitecţii sau proiectanţii trebuie să adauge ulterior, în tim-
pul procesului de proiectare, aceste informaţii în seturile de date
BIM. Acest lucru predispune la greşeli şi este ineficient.
Obiecte BIM specifice producătorului versus
neutre din punctul de vedere al producătorului
La proiectarea şi licitarea de proiecte ale autorităţilor publice, cli-
entul solicită de regulă informaţii şi obiecte BIM generice, astfel
încât obiectele BIM specifice producătorului nu pot fi planificate
în model până la încheierea licitaţiei. Acest lucru face ca, fie obi-
ectele BIM generice să rămână în proiect şi să fie completate ul-
terior cu metadate specifice producătorului fie ca obiectele BIM
generice să fie înlocuite la planificarea execuţiei cu obiecte BIM
specifice producătorului. Nici una dintre variante nu este un flux
de lucru pentru proiectarea digitală eficientă a clădirilor.

Gestionarea centrală a datelor
La Geberit se aplică următorul principiu: „O sursă de date pentru
toate”, adică toate datele într-o bază de date gestionată central,
întreţinută în sistemul intern al Geberit de management al infor-
maţiilor despre produse (PIM) şi livrate de acolo. Toate canalele
de informaţii, de la catalogul online şi documentaţia tehnică la
Gestionarea centrală a datelor
Figura 21: O sursă de date centrală: „Single Source of Truth”
SOLUŢII SOLUŢII DE DATE ŞI SOFTWARE GEBERIT
terminale mobile şi până la cataloagele de produse tipărite, con-
ţin datele de produse din unul şi acelaşi sistem PIM. Prin urma-
re, este normal ca şi obiectele BIM şi metadatele relevante pen-
tru BIM să fie găzduite în acest sistem şi puse la dispoziţie de
acolo: consecvent „Single Source of Truth”.
79
SOLUŢII SOLUŢII DE DATE ŞI SOFTWARE GEBERIT

Plug-in-ul Geberit BIM Catalogue

Prin plug-in-ul Geberit BIM Catalogue pentru Autodesk® Revit®,
Geberit pune la dispoziţia utilizatorului un instrument inovator şi
unic în acest format. După descărcarea gratuită de pe pagina
web Geberit locală, plug-in-ul se poate instala foarte simplu di-
rect în software-ul autorizat Revit®. După instalare, utilizatorul
poate accesa direct din aplicaţia Revit® obiectele BIM pentru
produse Geberit şi le poate integra cu un simplu dublu clic în
modelul său. Colectarea anevoioasă a obiectelor individuale
BIM de pe pagini web sau diferite platforme nu mai este necesa-
ră.

Geberit Cloud
Webservice

Sistemul PIM Geberit

Figura 22: Schema de funcţionare a plug-in-ului Geberit BIM Catalogue

Plug-in-ul Geberit BIM Catalogue oferă utilizatorului următoarele Ţară/Gamă Limba 1

avantaje:
Germania Germană
• Obiecte BIM actuale în permanenţă – fără date BIM învechi-
te! Elveţia Germană
Franceză
• Obiecte BIM specifice ţării – obiectele BIM corespund întot- Italiană
deauna gamei locale!
Austria Germană
• Plug-in-ul încarcă numai familii Revit® (*.rfa) - fără fişiere de
Franţa Franceză
proiect (*.rvt) inutile!
Italia Italiană
• Sistemele de conducte sunt încărcate complet cu un dublu
clic - fără căutarea de componente! Ţările de Jos Olandeză
• Structură ierarhică a produselor identică cu cea din catalo- Belgia Franceză
gul online al Geberit - căutare simplă a produselor! Olandeză
• Obiecte BIM în limba ţării - în prezent, plug-in-ul Geberit Luxemburg Franceză
BIM Catalogue suportă următoarele ţări şi limbi: Marea Britanie Engleză
Polonia Poloneză
Cehia Cehă
Slovacia Slovacă
România Română
Ungaria Maghiară
Rusia Rusă
Ucraina Ucraineană
Rusă
Slovenia Slovenă
Croaţia Croată

80
 SOLUŢII SOLUŢII DE DATE ŞI SOFTWARE GEBERIT

Ţară/Gamă Limba 1 Proiectare sigură cu obiecte BIM actuale

Serbia Sârbă
Prin conectarea directă la baza de date cu produse Geberit, se
Spania Spaniolă asigură faptul că utilizatorul foloseşte doar obiecte BIM verificate
Portugalia Portugheză şi aprobate. Astfel, datele BIM eronate sau învechite aparţin tre-
cutului. Geberit implementat pentru validarea obiectelor BIM un
Norvegia Norvegiană
proces în mai multe etape pentru asigurarea calităţii, prin inter-
Finlanda Finlandeză mediul căruia se asigură că obiectele BIM sunt disponibile nu-
Estonia Estoniană mai după un control strict al calităţii şi după aprobarea de către
experţii interni.
Suedia Suedeză
Lituania Lituaniană
Letonia Letonă Informaţii suplimentare
Informaţii tehnice pentru utilizare

ne
Standard de timp
India Engleză

di

Con
Grupare

itu
ct
Corectitudine

sec
Regiunea Golfului Engleză

re
Co

ven
Turcia Engleză Asigurarea calităţii Atribuire clară a denumirilor

ţă
şi Structurat
Asia de Sud-Est Engleză controlul calităţii
Consecvent

Africa de Nord Engleză

Reutilizarea datelor pentru continuitate
Franceză Întreţinerea datelor pentru precizie
Atribute generale, documente, influenţe comune
Africa de Sud Engleză Integralitate
2/2

Proiectare eficientă cu obiecte BIM Figura 24: Procesul Geberit de asigurare a calităţii
gestionabile
Geberit se bazează pe geometrii simplificate puternic, parametri-
Licitaţie neutră din punctul de vedere al
ce, cu toate metadatele relevante pentru proiectare în fundal. Se producătorului
evită de la bun început suprasolicitarea sistemelor CAD şi se
permite o proiectare eficientă. Obiectele BIM pentru Autodesk® De regulă, în UE licitaţiile din sectorul public trebuie să fie întoc-
Revit® sunt puse la dispoziţie ca aşa-numite „familii Revit®” şi mite neutru din punctul de vedere al producătorului. Geberit a
nu ca fişiere de proiect. Printr-un dublu clic, în plug-in-ul Geberit găsit o soluţie simplă în acest sens: Printr-un singur clic, obiecte-
BIM Catalogue pot fi încărcate toate dimensiunile pentru un sis- le BIM pot fi modificate ca „neutru din punctul de vedere al pro-
tem de conducte şi fitingurile relevante în proiectul activ. Tot ce- ducătorului/generic”. Astfel, atributele relevante sunt înlocuite cu
ea ce este necesar pentru o planificare eficientă, însă fără nimic denumiri generice. După finalizarea licitaţiei, aceste atribute pot
inutil. Dacă sunt necesare fitinguri speciale, acestea pot fi alese fi modificate printr-un singur clic înapoi în parametri specifici pro-
din catalog. ducătorului. Această funcţie înlocuieşte schimbarea dificilă a obi-
ectelor BIM în modelul BIM şi reduce semnificativ efortul.
Elementele de instalare sunt de asemenea construite pe cât po-
sibil parametric şi oferă o plus-valoare din punctul de vedere al
proiectării: toate reglajele posibile la elementul de instalare pot fi
reprezentate şi în proiectare. Astfel, printre altele, în caracteris-
tici pot fi adaptate şi înălţimea cadrului sau unghiul cotului de
evacuare. Pentru a putea utiliza cât mai multe modele din cera-
mică în proiectare, şi distanţa de conectare a şuruburilor de fixa-
re poate fi deplasată.

Figura 25: Producator specific vs. producător neutru

Figura 23: De la complex şi static la simplu şi parametric

81
SOLUŢII SOLUŢII DE DATE ŞI SOFTWARE GEBERIT

Catalog local de produse Obiecte BIM în limba ţării

Plug-in-ul Geberit BIM Catalogue oferă cea mai mare siguranţă
posibilă în alegerea produselor potrivite. Prin preselectarea ţării
sau a regiunii se asigură faptul că se planifică doar produse care
sunt disponibile în ţara sau regiunea preselectată. Datorită aces-
tei funcţii, plug-in-ul Geberit BIM Catalogue poate fi utilizat la ni-
vel global.
Pe lângă regiune, în plug-in-ul Geberit BIM Catalogue se poate
seta şi limba ţării respective, astfel încât modelele BIM să fie tra-
duse automat în limba selectată. În prezent, Geberit oferă obiec-
te BIM în peste 20 de limbi.

82
Geberit SRL
Strada Izvor, nr.80, et.9
București
România

T +4 021 330 30 80
F +4 021 330 31 61
info.ro@geberit.com

www.geberit.ro

970.669.00.0 (00) © Geberit SRL