REFERAT

Anul III, Semestrul I

Disciplina ISTORIA ARTEI EUROPENE

VIAȚA ȘI OPERA LUI ALBRECHT DÜRER

Profesor îndrumător,

Prof. univ. dr. Liviu PILAT Student,

Cosmin Ungureanu

2023, Iași
 ”Arta nu este, așa cum cred filosofii, o manifestare a ideii de frumusețe sau divinitate, nici expresia
emoțiilor individuale sau producerea unor obiecte care să provoace plăcere, ci un mijloc de a-i uni pe oameni
într-o comunitate a ideilor și a sentimentelor.” (Lev Tolstoi).

Interesul temei pleacă din domeniul picturii, care este arta prin care culorile sunt aplicate pe o
suprafață solidă, plană, cu rezultat concretizat în imagini artistice bidimensionale. Această filieră a artei
este o ramură importantă din zona artei vizuale, ce combină elemente precum desenul, abstractizarea,
narațiunea sau gesturile (arta gestuală). De departe, elementul esențial în pictură este culoarea, prin însăși
rolul ei de a seta tonul, dispoziția. Adesea, artiștii ajung să folosească o paletă restransă de culori care îi
caracterizează și le expun în materie cel mai bine stilul. Picturile pot fi reprezentative (natura moartă sau
peisaje), fotografice, narative, abstracte, simbolistice, emotive sau politice.*

Despre elementele artei picturale se poate discuta și se pot aborda prin prisma factorilor de bază:
textură, culoare, formă, valorație, contur, etc. Toate acestea însă, se înlănțuiesc cu munca și sursa de
inspirație a fiecărui autor. Corpul uman a reprezentat, încă din Epoca de Piatră, cea mai sugestivă sursă de
inspirație, mai ales pentru anumite tipuri de picturi, cum ar fi cea în ulei. Deși tematica picturilor a avut
fundamentul în cele mai variate domenii, respectiv istorie, mitologie, natură, alegorie, imaginația
liberă, ,etc, totuși, în acest cadru restrâns, corpul uman, mai ales nud, a făcut parte din artă încă din
Antichitate, deși în Evul mediu a fost aproape absent. Odată cu Renașterea, acestea au devenit populare
printre artiști, căutate de cei mai mulți cunoscători în domeniul artei și încă și în zilele noastre se bucură de
această popularitate. Artiști celebri care s-au regăsit și au folosit elemente specifice mai sus menționate au
fost Edgar Degas, Amedeo Modigliani, Albrecht Dürer. Acesta din urmă va constitui marca temei
abordate.*

*https://www.casart.ro/pictura-totul-despre-istoria-picturii-pictori-celebre-tehnici/

Albrecht Dürer,  21 mai 1471, Nürnberg, Ducatul de Bavaria – d. 6 aprilie 1528,  ortografiat uneori în

engleză ca Durer sau Duerer, a fost un pictor, gravor și teoretician german al Renașterii germane. Dürer și-
a stabilit reputația și influența în toată Europa la vârsta de 20 de ani datorită tipăririlor sale de înaltă
calitate în lemn.*

Artistul, de origine germană, a fost creator de gravuri și teoretician al artei, una din personalitățile de
seamă ale istoriei universale a artei. Opera sa a fost direct influențată de ideile Renașterii, Umanismului și
Reformei, care au a exercitat o deosebită putere marcantă în artă, în special asupra artiștilor germani și
olandezi de mai târziu. Albrecht Durer, prin cele aproximativ 350 de gravuri în lemn și 100 gravuri în cupru
a contribuit în mod hotărâtor la dezvoltarea gravurii ca formă de artă de sine stătătoare.

Personalitate multilaterală a epocii, activitatea lui s-a extins nu numai la artele grafice, ci și in sfera
matematicii, mecanicii și literaturii.

Operele sale reflectă tendința înaintată a societății germane, lupta de clasă din perioada Reformei și a
Războiului Țărănesc German.

https://artsandculture.google.com/entity/albrecht-d%C3%BCrer/m0z6n?hl=ro
Durer Pictorul

Personalitate paradoxala, Durer a fost succesiv sau concomitent solicitate de ideologiile a doua secole, a
doua lumi: cea care apunea, cea care se nascuse. Traind intr-un ev contradictoriu, el era deopotriva urmarit
de memoria tenebrioasa a spiritualitatii medievale si magnetizat de ascendentul ratiunii victorioase. Famelica
si turbulenta, sfasiata de profunde antinomii,epoca sa purta povara unor traditii inerte, dar si aspiratia spre
clarviziunea gandirii.

IN aceste tragice vremuri, Durer si-a cucerit certitudinile si sensul unui cuget suveran, printr-o progresiva,
esentiala confruntare a valorilor revolute cu cele viabile. Cristalizarea gandirii sale s-a realizat in stransa
interactiune a artistului cu teoreticianul, impletire ce nu este straina de exemplul stimulator al artei italiene si
fara de care dimensiunile reale ale creatiei sale n-ar putea fi pe deplin intelese. Victoria sa morala n-a fost
ferita de sfasierile launtrice ale unei firi, inzestrata cu simtirea involburata a unui vizionar, dar si cu forta
penetranta a spiritului speculativ. Totodata accesibil si distant, vesel si melancolic, puternic si vulnerabil,
Durer a trecut prin marea aventura a eliberarii individului, prin experienta autonomizarii intr-o lume
devedinta antropocentrica, cu un eu suferind in care germina presimtirea aprehensiunilor romantice ale
omului modern. Prudent si rezervat in viata cotidiana, evitand hazardul si primejdiile, glumet cu bonomie,
cumpanit in afaceri, ducand o viata potolita de orasean demn si distins, biografia sa nu contine, in afara
calatoriilor sale, nimic extraordinar. Viata i se scurge pe un fagas liniar in mijlocul stimei pe care i-o acordau
principii care practicau mecenatul, patriciatul si cercurile umaniste.

Doar opera tradeaza adevaratul sau fond psihologic, latura agitata si neconformista a firii sale, dezvaluind
cele mai secrete ascunzisuri ale sufletului sau. Infiorata de obsesia mortii, a carei angoasa urca din
strafundurile medievale, irezistibil atras de vitalitatea unei existente frematatoare, traversata de fulguratiile
pasiunii, polarizata de autoritatea ratiunii, creatia dureriana este asemenea celor doua fete ale zeului Ianus:
una indreptata spre negurile trecutului, cealalta orientata spre plenitudinea armoniei, fagaduita de o lume
noua. Dintre aceste doua fete, pictura lui Durer o reprezinta mai curand pe cea luminoasa. Starnind glasul
unei autentice vocatii, subtila magie a paletei l-a ispitit din copilarie.

Albrecht, copil fiind, a absolvit scoala latineasca de pe langa biserica. St. Lorenz, ca ucenic in atelierul de
argintar al tatalui. O lua de la capat cu insusirea mestesugului in atelierul lui Michael Wolgemut, 1434-1519.
Coplesit de comenzi, maestrul nu avea prea mult ragaz pentru discipolii sai , asa incat au fost lasati in voia
calfelor. Durer nu va uita rigorile suferite si amintirea lor va contribui la enuntarea, mai tarziu , a unor norme
fundamentale privind selectia si educatia artistica a tinerilor candidati in pictura. Cu toate acestea, in acea
perioada de 4 ani petrecuti acolo, a deprins tehnica picturii, s-a familiarizat cu iconografia traditionala a
goticului tarziu si a inteles exigentele unui atelier de anvergura.

IN opera sa de pictura, atentia sa s-a indreptat spre stilul lui Andrea Mantegna si Antonio del pollauiolo, ale
caror gravuri si desene l-au influentat mai tarziu pe artistul Durer. Mai tarziu, dupa primul voiaj pe tarmul
Adriaticii, purtand influentele dobandite de la artistii mai sus numiti, deschide un atelier la Nurnberg si isi
desfasoara activitatea sub auspiciile lui Frederic cel Intelept care era si protectorul lui Luther. Perioada lasa
urme in opera sa, prin creatiile Portretul lui Frederic cel Intelept, Berlin, Muzeul Dhalem, Altarul din
Drezda, Maria adorand Pruncul, Mater Dolorosa, Celor 7 dureri ale Mariei, etc.

Majoritatea lucrarilor executate in aceasta etapa dezvalui oscilatiile artistului intre autoritatea traditiei si intre
o tot mai imperioasa tendinta de reinnoire, manifestata pe taramul iconografic si mai ales stilistic. Trecerea
spre cealalta latura, revelatorie, o face prin opera Lot si fiicele sale parasind Sodoma in flacari, 1497, care
este de-a dreptul tulburatoare. Figurile indesate, marunte, apartin unui limbaj atat de anecdotic si nedibaci
incat nu pot fi atribuite cu usurinta lui Durer; totusi, amprenta sa se recunoaste dupa conturarea grafica a
stancilor si a frunziselor, evocand peisajele xilogravurilor sale.

Desi comenzile de arta sacrala prevaleaza, pictorul trece si in zona genului portretistic.

DUrer

Refacand legatura cu traditia autohtona elaborata de Witz, Durer cristalizeaza multiplele veleitati concentrate
spre plasmuirea unui limbaj original si inconfundabil. El e muncit de profunda necesitate, de ambitia
rascolitoare a unei exprimari care sa reflecte spiritualitatea etniei sale, la un nivel echivalent cu al italienilor.

Realizarea acestei hotaratoare metamorfoze implica fundamentala interactiune a trei factori: ambianta, omul
si epoca. Germania de Sud era neindoielnic zona geografica propice savarsirii unui atare proces. Caci,
traversata de marile artere de circulatie, ea este accesibila celor mai diverse iradieri ce veneau din directii
contrare: Boemia, Austria, Tirol si Italia, oferind premisele unei sinteze. Personalitatea artistica apta a realiza
aceasta fuziune sublimatoare trebuia sa fie in acelasi timp impregnata de spirit autohton si permeabila la
marile idei novatoare ale Umanismului si ale Renasterii. Este exact cazul lui Durer. El raspunde sensibil la
incisivele transformari ale timpului sau, marcat de Reforma si de Marele Razboi Taranesc, evenimente ce
provoaca socul seismic al constiintelor si clarificarea, prin intelegere si suferinta, a unor idealuri generate de
existenta istorica.

Durer pleaca pe jos, angajandu-se pe ruta principala, circulata de curierii marilor case comerciale sud
germane, Acestea detineau la Venetia o importanta reprezentanta (Fondaco dei Tedeschi) cu vaste
antrepozite si un oficiu postal propriu pe Ponte Rialto. Minutios si temeinic in tot ce intreprindea, Albrecht
parcurge intr0o luna distanta Nurnberg-Venetia, care in mod obisnuit le lua emisarilor zece zile. Etapele
calatoriei pot fi reconstituite pe temeiul unei harti din 1492, prin coroborare cu acuarelele pe care pictorul le-
a schitat de-a lungul itinerarului. Trecand prin Eichstat, el face un prim popas la Augsburg, unde Hans
Holbein cel Batran tocmai isi instalase atelierul. Degajandu-se de mostenirea flamanda, el isi afirmase
timpuriu independenta stilistica. [...].Pe valea raului Lech, prin Scohngau, Durer urca spre Mittenwald si
escaladand Alpii bavarezi se opreste la Innsbruck, unde rezida viitorul imparat Maximilian. Prin pasul
Brenner, inainteaza spre Sterzing, reputat pentru altarul atribuit initial exclusiv lui Multscher; de aici trece a
Brien ( Bressanone), odinioara sediul episcopal al lui Nicolaus Cusanus. Poposeste la Neustift, localitatea de
bastina a Pacherilor, unde isi avea atelierul Friedrich Pacher. Parcurgand Dolomitii, Albrecht coboara prin
Chiusa ( Klausen) si foarte probabil prin Bolzano (Bozen) spre Trento, pe valea Adigelui. Se abate spre
Arco, in proximitatea lacului Gardam la granita provinciei Veneto. Revine spre Verona si trecand prin
Padova, descinde in orasul lagunelor.[...]
Venetia, o fastuoasa metropola maritima, cu palate superbe si piete invadate de o multime eterogena,
pitoreasca, cu corabii si barci, plina de negustori, reprezenta, in ochii lui Durer, un loc de inspiratie,
desenand elemente precum sepii, stridii, crabi, brocarturi de matase, patriciene si curtezane, etc. Ochiul
pictorului e fascinat de mobilitatea unui intreg spectacol de miscare in acest loc inghesuit, totusi debordand
de culoare si exotism ; spontaneitatea impresiilor se traduce prin agilitate liniara, prin usurinta ductului ce
fixeaza dintr-o trasatura caracteristicul.

Durer nu este ispitit decat in subsidiar de marile nume elvetiene ca Vivarini ori Bellini, desemnand
adevaratae dinastii de artisti. Orientarea lui pare a fi fost decisa de contacte anterioare precum Andrea
Mantegna si Antonio del Pollaiuolo. O atesta exercitiile preliminare ce i-au inspirat in 1494 Moartea lui
Orfeu, Bacanala cu Sileu si Lupta Centaurilor Marini, desenate inaintea plecarii in Italia. El viza asadar un
ideal mitologic si viril.

La Verona, Padova si Venetia admira picturile mantegnesti. Binevoitor, Gentile Bellini il familiarizeaza cu
anumite motive exotice si ii arata desene ale cumnatului sau Mantegna, aflat la Roma. Durer cunoaste si alti
pictori, printre care Jacopo de Barbari. Ceea ce il preocupa este anatomia corpului uman si justetea
proportiilor, exaltarea unor barbatii puternice, intrupand un eroism incordat. Durer nu pare sensibil la
problemele culorii, nici sedus de transparenta fluida a glasiurilor in care venetienii devenisera experti.
Conceptia sa cromatica ramane inca neformulata, eclipsata de cautarea liniei elocvente si a volumului
armonios, aflate la limita dintre repaus si miscare. Profunda, dar lenta, capacitatea lui de absorbtie nu se
dezvaluie decat progresiv, prin ecouri adesea tarzii.

In februarie 1495, Durer se intoarce pe aceeasi ruta, cu un ipotetic ocol spre Salzburg si Passau, ce i-ar fi
permis sa ia calea Dunarii spre casa.(...). Consemnate la intoarcere, secventele aceluiasi itinerar prilejuiesc o
suita mai abundenta in care respiratia libera e traversata de un fluid romantic. Tehnica mixta (pana, guasa,
acuarela) cedeaza tot mai frecvent acuarelei intaietatea in stilul pictorului. Aparitiile se succed intr-o ordine
stransa: Castelul Arco, stapanind viile si maslinii, severele fortificatii din Trento, valea Adigelui descriind
largi meandre, reliefuri alpine scaldate in verde. Ruine de cetati medievale care si-au pierdut invincibilitatea
odata cu progresele artileriei, burguri naruite in parasire la margine de rau starnesc sentimentul
evansescentei. (...). Durer nu pare sa realizeze proportiile inovatiei pe care o infaptuise, transformand
peisajele in gen autonom. El este in mod legitim considerat ca primul „peisagist” pur, termen pe care el mai
tariu il acorda lui Joachim de Patenier, intalnit in Tarile de Jos. Preocuparea pentru adaptarea privelistilor
ambientale la compozitiile cu tematica religioasa, carora sa le slujeasca drept cadru, preexistase. Dar el a
prelucrat si a amlificat fenomenul in baza experientei acumulate, transfigurand peisajul, inoculandu-i o
incarcatura tensionala ce sustine drama reprezentarii. (Durer)

Durer Graficianul

Imaginea unui baietandru care nu mai e copil , dar nici adolescent inca, prinde viata din impletirea liniilor
desenate cu o mana cand gingasa, cand decisa. Sub imperiul unei mari incarcaturi launtrice, fiinta se
concentreaza cu gravitate, privirea devine staruitoare. O curiozitate emana din irisul clar, atintind cu un fel
de uimire universul exterior spre care se deschide eul, inca firav. Degetul se indreapta demonstrativ spre
invizibil, prelungind excesiv mana fina ce paraseste faldul protector al manecii. Insotit de o nelamurita
spaima, spiritul scrutarii germineaza sub masca plapanda, acutizata de intensitatea simtirii ce subsumeaza un
act volitional, acela al cunoasterii. Astfel ni se dezvaluie Albrecht Durer intre 13 si 14 ani, prin
Autoportretul, 1484, Vienam Albertina, cunoscut ca prima dintre lucrarile sale pastrate. Un desen cu o mina
de argint, tehnica preferata a unei familii ce numara trei generatii de mestesugari.

Fiu al argintarului Anthoni Durer, Albrecht senior descindea din colonisti germani, adusi de regele Ungariei,
Bela al IV lea, dupa invazia tatara din 1241 1242. Ocupandu-se initial de cresterea vitelor, ei se statornicisera
intr-un sat, azi disparut, despre care Durer junior ne informeaza ca se afla asezat intre localitatea maghiara
Gyula si Oradea de azi. In acest din urma oras, un frate al tatalui, pe nume Johannes, avea sa devina paroh.
In 1455, Albrecht tatal paraseste Tarile de Jos, in care venise pentru perfectionare, si ajunge la Nurnberg. Se
angajeaza la Hieronymus Holper, iar 12 ani mai tarziu se insoara cu fiica patronului care ii daruieste 18
odrasle, majoritatea secerate de mortalitatea infantila. Numai Albrecht junior si Edres argintarul depasesc
varsta tineretii. Albrecht junior, fiind cel mai varstnic dintre copii, va purta, dupa stingerea parintelui, povara
intregii familii. CU toate acestea, reda in picturile sale, fara nici o tendinta de a masca realitatea greutatilor
vietii si a imbatrinirii, secvente din familia si viata sa, nestirbite fiind insa tenacitatea muta si demnitatea
crispata ce dominau caracterele ilustrate.

Un prim nud realizeaza in 1493, desen cu pana, pastreaza imagina unei femei nu tocmai tinere, ce exprima
mai mult sau mai putin, sentimente traite numai de autor. O urma de deceptie in arta lui destainuie
zbuciumul interior dupa o persoana care a lasat urme dureroase in sufletul artistului, plecata fiind in afara
orasului intr-un moment critic existentei acestuia. Imprejurarile acestea au sporit criza adolescentului in
prag de barbatie, dubland nelinistile omului gotic din el, relevate prin dramatismul acelor expresii haotice.
Oglindirea individualitatii infatiseaza deopotriva omul Renasterii insetat de cunoastere si extremistul
paradoxal, deznadajduit pentru ca nu poate depasi limitele inevitabile ale propriei intelegeri. Regasindu-si
echilibrul, Durer a dorit sa intre in randul oamenilor pretuiti din tagma sa, intrand intr-o casatorie chibzuita.
Nunta are loc in 1494 in Nurnberg, cu logodnica aleasa de parinte. Desi cu zestre de 200 galbeni, la scurta
vreme artistul pleaca in Italia, lasandu-si singura nevasta pe care o acceptase cu o cuminte indiferenta.
Despre caracterul ei au ilustrat mai mult contemporani ai lui Durer, precum Pirckheimer, prin expresii
precum „zgarcita”, „cumatra plina de artag”, etc.

Durer a fost un neintrecut grafician, un desenator ab nato, a carui virtuozitate apare cu evidenta si in picturile
sale. Insotirea acestei mari iscusinte cu insusirile picturale i-au inlesnit artistului contopirea expresivitatii
liniare cu valoarea formei, dobandita prin dozaje de umbra si lumina, la care se adauga vraja culorii,
convergand intru crearea celei mai bune armonii. Pentru a obtine un limbaj atat de bogat in nuante, el a
efectuat necurmate exercitii, experimentand cele mai variate genuri si tehnici. Fascinat de natura, mereu
obsedat de adevarul detaliului semnificativ, fara de care n-ar fi atins desavarsita autenticitate a sintezei, si-a
inceput cariera desenand si n-a incetat sa o faca pana in ultimile saptamani ale existentei sale.

Cronologie rezumativa pe baza cartilor Durer, Durer pictorul, Durer graficianul.

1471- 21 mai, se naste la Nurnberg Albrecht Junior, fiul argintarului si al Barbarei Holper.

1483- Absolva scoala Latineasca de pe langa biserica St. Lorenz si isi incepe ucenicia de argintar in atelierul
patern.

1484- Primul Autoportret (mina de argint).

1486- Iese calfa de argintar, dar incepe o noua ucenicie in atelierul lui Michael Wolgemut.

1490- Iese calfa si pleaca in drumetie. Realizeaza Autoportretul tatalui.

1490-1492 cutreiera orasele francofone si suabe, trece prin Elvetia si descinde la Colmar, luand contact cu
arta lui Schongauer.

1492-1493- Durer lucreaza la Basel ca xilogravor si ilustrator al cartilor Epistolele sf. Ieronim, Comediile lui
Terentiu, Corabia nebunilor, de Sebastian Brant.

1493- Maximilian devine imparat. Durer pleaca la Strasbourg, unde isi incepe cariera de pictor.
Autoportretul cu ramureaua de scaiete.

1494- Revine la Nurnberg si se casatoreste cu Agnes Frey. Pleaca la Venetia. E influentat de Mantegna si
Pollauiolo. Inceputul razboaielor dintre Habsburgi si Franta pentru suprematia in Italia.

1495- Intoarcerea din Italia. Studii de peisaj in acuarela. Isi deschide atelier de pictura si gravura la
Nurnberg. Primele preocupari de ordin teoretic. Gravuri: Plangerea lui Cristos, Rastignirea, Sf. Familie cu
lacusta.

1496- Frederic cel Intelept la Nurnberg. Altarul de la Drezda. Face studii pe plante. Gravura: Patimile de la
Albertina.

1496-1498- Cele 7 dureri ale Mariei.

1497- Adopta definitiv monograma A D ca semnatura. Gravuri incepute: Baia barbatilor, Visul doctorului,
ciclul Marilor Patimi.

1498-1499 Razboiul cu Conferinta Helveta. Pacea de la Basel. Realizeaza Autoportretul, Prado, Portretele
Toucher, Oswolt Krel.

1500- Isi incepe scrierile teoretice. Utilizeaza metoda geometrica pentru obtinerea proportiilor ideale.
Preocupari de interpretare perspectivica. Realizeaza Autoportretul de la Munchen, Plangerea Glimm.
Gravuri: ciclul Viata Mariei, Miracolul Marii, Marea Nemesis.

1502- Moartea tatalui sau. Durer e impovarat cu grijile intregii familii. Realizeaza Altarul Paumgarner.

1503-1505- Altarul Jabach- probabil in colaborare cu Hans Suess von Kulmbach.

1504- Incepe sa scrie Cronica de familie, continuata cu intermintente pana in 1524. Adoratia Magilor.
Gravura: Adam si Eva.
1505-1506- A doua calatorie la Venetia, popas la Bologna, calatorie esuata la Roma. Posibile intalniri cu
Giorgione, Leonardo, Luca Pacioli si Michelangelo. Relatii cu Giovanni Bellini. Portretul tinerei venetiene,
Sarbatoarea cununilor de trandafiri.

1506- Parasirea metodei geometrice in favoarea metodei aritmetice, in proportionarea ideala a corpurilor.

1507-Cumpara un exemplar din Elementele lui Euclid. Realizeaza Adam si Eva de la Prado.

1508- Martiriul celor 10 000 de crestini. Incepe marea epoca a teoretizarilor asidue.

1509-Isi cumpara o casa noua. Devine membru in Consiliul Superior al orasului Nurnberg. Altarul Heller.

1510- cu ajutorul nasului sau, editorul Koberger, isi instaleaza in casa o imprimerie proprie, devedind
editorul gravurilor sale.

1511- Adoratia Sfintei Treimi. Gravuri : Micul ciclu al Patimilor.

1512-1513- Rascoale populare. Incepe sa lucreze pentru Imparatul Maximilian. Gravuri: Arcul de triumf,
Micul Ciclu al Patimilor gravate in arama, Cavalerul, moartea si diavolul.

1514-Moartea mamei il afecteaza profund pe Durer. Gravuri: Melancolia, Sf. Ieronim in chilia sa.

1515- Ilustreaza Cartea de rugaciuni a imparatului Maximilian.

1516- Madona cu garoafa. Gravura: Rapirea pe licorn.

1517- Luther afiseaza tezele. Inceputul reformei.

1518- Schiteaza portretele lui Maximilian si a lui Jakob Fugger cel Bogat. Ii trimite lui Luther gravuri in dar.
Sinuciderea Lucretiei.

1519- Calatorie la Zurich. Intalnire cu Zwingli. Moartea lui Maximilian si pierderea rentei anuale pe care
acesta i-o acordase.

1520-1521- Calatorie in Tarile de Jos, si Letonia. Audiente la arhiducesa Margareta de Austria. Asista la
Incoronarea lui Carol V, la Aachen. Isi redobandeste renta viagera. Relatii cu diplomatii portughezi, cu
umanistii Kratzer, Erasm, Petrus Aegidius, cu artistii Quentin Massys, Joachim de Patinir, Konrad Meit din
Worms, Lucas de Leyda, Jan Provost, Tommaso Vincidor. Admira tezaurul aztec al lui Moctezuma. Sf.
Ieronim, Bernhard van Resten, Jobst Planckfelt. Presiunile antiprotestante il aduc inapoi la Nurnberg.

1521-1526- Razboi cu Franta, victorie asupra lui Francisc I.

1522- Luther traduce Noul Testament in limba germana.

1522-1524- Intemeierea Uniunii Revolutionare.

1524- Incepe Marele Raboi Taranesc German. Liga de la Reggensburg impotriva Reformei.
1525- Procesul Elevilor lui Durer. Apare Indrumarul pentru masuratori, incluzand schita unui Monument al
victoriei asupra taranilor.

1526- Portrete Nurnbergheze: Muffel, Holaschuher, Kleeberger, Cei patru apostoli.

1527- Apare Tratatul despre fortificatii

1528- 6 aprilie. Durer se stinge. Aparitia postuma a Tratatului despre proportiile umane.

Cele mai reprezentative opere ale lui Durer au fost:

Albrecht Dürer, autoportret (1500), Cavalerul, Moartea și Diavolul (1513),

Alte Pinakothek, München gravură în cupru a lui Albrecht Dürer
Portret italian