Școala Gimnazială nr.

36, ”Dimitrie Știubei”

UMANISMUL IN PICTURA

Eleva: Turmac Diana-Sofia

cl.VI “C”
 UMANISMUL
    Arta Renașterii a luat naștere pe baza umanismului. Termenul de Umanism (din
latină: humanitas - omenie, umanitate)

   Umanismul este miscarea social-culturala inspirata de conceptia ca omul, fiind o

fiinta superioara, se poate perfectiona prin cultura si arta. In opozitie cu ideologia si
cultura medievala, curentul umanist promoveaza increderea in propria capacitate de
dezvoltare spirituala si intelectuala a fiecarui om si militeaza pentru evolutia
multilaterala a personalitatii. Umanistii impulsioneaza atitudinea de respingere a
oprimarii si a injosirii omului, incurajand manifestarea demnitatii si plenitudinii
morale. Pornind de la premisa ca apogeul dezvoltarii armonioase a omului a fost atins
in Antichitate, prin idealul "omului universal", umanistii au studiat cu entuziasm
culturile si limbile greaca si latina. in cadrul acestei miscari s-au format numerosi
carturari de mare eruditie filozofica, istorica, filologica, literara si in alte domenii,
denumite si astazi umaniste.
 RENAŞTEREA

Renașterea este denumirea curentului de înnoire socială și culturală care a apărut

în Europa la sfârșitul Mediu, în secolele al XV-lea și al XVI-lea, înnoire caracterizată
prin reînviorarea interesului pentru cultura și arta antichității clasice.Renașterea a
început în Italia și sa răspândit în Europa occidentală.
În aceste condiții sunt produse profunde transformări sociale, politice, economice,
culturale și religioase care au marcat tranziția de societate medievală către societatea
modernă.
Sculptura și pictura se desprind de arhitectură și, pe lângă arta monumentală (pictura
murală și decorațiile sculpturale), se dezvoltă pictura de șevalet și sculptura de
postament. Desenul este apreciat ca operă de sine stătătoare, iar gravura cunoaștere o
mare răspândire, răspunzând prin posibilitatea de multiplicare, ca textul tipărit în noi
tipografii, necesități publice numeroase ale orașului.
 EVOLUTIA ARTEI

În concretizarea noilor idealuri umaniste, artele vizuale, care s-au inspirat după
modelul operelor clasice greco-romane, dar fără a le copia, au deținut un rol hotărâtor.
Viziunea unui univers organizat, accesibilitate, a determinat noua structură a imaginilor
artistice și orientarea lor spre oglindirea realității obiective și concrete, spre figurarea
spațiului real. Cunoaşterea artistică şi cea ştiinţifică se împletesc în activitatea multor
creatori de seamă . Încercând să pătrundă legile frumuseţii (de structură, proporţii, ritm
etc.), ei au contribuit la dezvoltarea ştiinţelor ajutătoare artei (perspectiva, optica,
tehnologia culorii, anatomia artistică etc.). În aprecierea operelor de artă, principalele
criterii aveau în vedere claritatea, echilibrul și armonia ansamblului.
În epoca Renașterii,
Părăsind cu încetul căile idealismului, artiștii deschideau ochii în fața realității
cotidiene, o măsurau-de aici cercetările asupra perspectivei -se aplecau asupra omului,
trupului, feței, fie și urate. Descopereau peisaju…
 PORTRETUL
Portretul s-a afirmat cunoscut pentru prima dată în Franța într-un tablou al lui Girard din
Orleans, care în 1360 îl înfățișa pe Ioan cel Bun în profil, cu o privire goală și o barbă
oarecum neglijată. Apoi a început să se dezvolte în Italia și Flandra în timpul lui Masaccio și
Van Eyck, dar nu a fost complet uitat în Franța.
În secolul al XV-lea, pînă și în operele religioase, pictorii repun în drepturi oamenii cu
mizeriile și defectele lor. Au devenit sensibili la diversitatea figurilor: descoperă aici o temă
inepuizabilă pentru artă. Portretiştii secolului al XV-lea -lea au fost nişte mari umanişti şi
autentici promotori ai noii culturi, în orice caz, de la un capăt la altul la Europei, omul de
toate zilele apare în operele pictorilor şi sculptorilor şi adesea este tratat fără indulgentă.
"Baiatul"(1500) din muzeul de la Dresda, atribuit lui Pinturicchio are privirea dură și
vicleană, admirabila , “Maria Tudor” (1554) -Maria cea cumplită - pictată de Antonio
Moro nu-și poate disimula caracterul dur și inteligențată, dar redus în mînă. ţine un
trandafir. In “Bunicul si nepotul” (1490), al lui Ghirlandaio - fata urata a bunicului este
strabatuta de caldura si dragoste. La portretul “Mona Lisa” (1517), Leonardo da Vinci a
lucrat cativa ani. Mona Lisa era sotia unui negustor. Portretul ei se contureaza pe un peisaj
fantastic, in care se vad munti inalti si ape albastre dar putin in ceata. Folosind tehnica
clarobscurului, Leonardo a creat o fata gingasa, cu un zambet enigmatic si o privire
ganditoare, care da personajului traire interioara. Antonello da Messina a pictat in special
portrete. Cel mai reusit este portretul “Condotierului”(1475),
 Baiatul,Pintoricchio
Maria Tudor, Antonio Moro
"Ioan cel Bun" ,Girard
d'Orleans, realizat cu
tempera si aur pe panou
de stejar.

Bunicul si nepotul,Girlandaio
 PICTURA IN DEVERSE TĂRI EUROPENE

Germania

Arta germană era orientată, în special, spre tradiții ale stilului gotic. Konrad
Witz (ca.1400-1445) pictează peisaje sub influenţa artei flamande.
Opera lui Albrecht Dürer(1471-1528), pictor, desenator și gravor, se realizează
in legătura cu arta Renaşterii, după modelul celei italiene. Ciclurile de gravuri
în lemn, Patimile si Viaţa Mariei, sunt cunoscute în întreaga Europă. În
compoziţia specială sa „Cei patru Apostoli"(1526) arată ataşamentul la eleganţa
picturiiitaliene şi forţa sa de exprimare. Dürer întreprinde călătoriiîn Italia şi în
Ţările de Jos şi întreţine strânse legături cuartiștii epocii.
/

Anglia

Încă înainte de epoca Renașterii, Anglia a cunoscut o literatură înfloritoare,

reprezentată de:
Geoffrey Chaucer (ca.1340-1400), considerat "părintele poeziei engleze"; (John
Dryden), autor, printre altele, al "Povestirilor din Canterbury" (The Canterbury Tales).
William Langland (ca.1330-1400), autor al poemului alegoric "Piers Plowman".
Thomas Malory (1395-1471), autorul primului roman în proză din literatura engleză, bazat
pe legenda regelui Arthur și a "Cavalerilor Mesei Rotunde".
Sub denumirea, de altfel controversată, de "Renaștere engleză" se înțelege mișcarea
culturală și artistică din Anglia de la începutul secolului al XVI-lea până la mijlocul celui de
al XVII-lea, perioadă pașnică de dezvoltare după sfârșitul Războiului de 100 de ani și al
Războiului celor două roze. Această perioadă include lunga domnie a reginei Elisabeta I, de
aceea mai este denumită "Epoca Elisabetană".
 FLANDRA ȘI OLANDA .
Pictorul flamand Jan van Eyck (ca.1390-1441) este considerat întemeietorul picturii
RenașterIi în Flandra și în Olanda. Rogier van der Weyden (1400-1464) călătorește în
Italia, unde este foarte prețuit, influențând prin lucrările sale școala de pictură din
Ferrara. În tripticul "Grădina plăcerilor", Hieronymus Bosch (1450-1516) prezintă de o
manieră fantastică păcatele omenești, într-o lume imaginară, supranaturală. Alți pictori
din această perioadă sunt: Hans Memling (1433-1494), Dirk Bouts (1415-1475), Hugo
van der Goes (1440-1482). Printre manieriști se numără Bernard van Orley (1488-1541)
și Jan van Scorel (1495-1562).
Erasmus din Rotterdam (1466-1536), cel mai important reprezentant al
umanismului de anvergură europeană, își redactează majoritatea scrierilor în limba
latină.
 CONCLUZIE

Umanismul influenţează în mod hotărâtor viaţa secolului al XVI-lea. La început

ştiinţele nu erau incluse şi se găseau la marginea acestei mişcări. Asfel Bernard Palissy
sau Ambroise Paré nu acordă nicio atenţie autorilor antici, preferând să se bazeze pe
experienţă şi practică. Se studiază totuşi scrierile lui Arhimede, iar Copernic afirmă că
experienţa trecutului este necesară pentru noi descoperiri.Umanismul influenţează şi
viaţa politică. Umanştii amintesc suveranilor datoriile lor faţă de Dumnezeu, faţă de
supuşi şi faţă de ei înşişi (Niccolo Machiavelli: "Il Principe", 1532). Ei apelează la popor
să participe la viaţa publică.Educaţia copiilor ar trebui să urmărească în primul rând
instruirea copiilor cu noi cunoştinţe pentru a-i face mai umani.În ceea ce priveşte
literatura,pictura, umanismul pune pe primul plan teme ca natura, virtutea, gloria şi
iubirea.
BIBLIOGRAFIE
•Delumeau,Jean,"Civilizatia Renasterii",vol.1,pag.99,101
•ro.wikipedia.org/Istoria picturii
•ro.wikipedia.org/Renasterea
•Istoriiregasite.wordpress/Renasterea-Istoria unei epoci
•istoria-artei.blogspot.ro/Portretul in renastere
•istoria-artei.blogspot.ro/Subiectul operei in arta.Peisajul
•ro.wikipedia.org/Michelangelo Buonarroti
•ro.wikipedia.org/Leonardo da Vinci
•www.wga.hu/Pinturicchio
Renașterea (XIV-XVI) este un curent artistic complex care se manifestă din punct
de vedere geografic în Italia (Veneția, Florența) iar mai apoi își va concentra
atenția în Europa. Renașterea este mai mult decât un curet artistic, este și unul
literer dar și filosofic. Această perioadă poate fi definită și ca o perpetuă raportare
la știință. 
  Pictorii, sculptorii, arhitecții din această perioadă sunt angrenați într-un proces de
reactualizare a gândirii antice, pur filosofice. Sunt interesați de studiul corpului
uman, din care desprindem studiul anatomiei. Pentru a idealiza un trup este
necesară și consolidarea cunoștințelor matematice cu accent pe studiul geometriei.