NOIUNI GENERALE DESPRE CONSTRUCIi 1.

CONDIII TEHNICE CERUTE CONSTRUCIILOR Fiecare constructie sau element de constructie trebuie sa satisfaca un ansamblu de conditii tehnice sau cerinte tehnico-economice principale, care privesc, durabilitatea n timp, rezistenta la foc, rezistenta si stabilitatea constructiei, condit 13513r1722n ii fizice si igienice, arhitectonice, economicoorganizatorice etc. Durabilitatea - durata de functionare normala n timp a principalelor elemente de constructie, fara pierderea calitatilor necesare de exploatare. Este influentata direct de materialele folosite, de modul de proiectare si executie, de conditiile de exploatare si ntretinere si se refera la rezistenta materialelor si elementelor de constructie mpotriva actiunilor la care sunt supuse: nghet, dezghet, umiditate, actiunea biologica a microorganismelor si rezistenta la coroziune. Rezistenta la foc - reprezinta capacitatea constructiei de a rezista la solicitarile termice si mecanice produse n timpul si din cauza incendiilor. Rezistenta si stabilitatea constructiilor sub actiunea solicitarilor - se refera la capacitatea portanta, deformatiile, fisurarea si oboseala elementelor de rezistenta. Conditiile fizice si igienice de exploatare sunt legate de factorii fizici exteriori sau interiori ai ncaperilor si se refera la temperatura, viteza si umiditatea aerului, variatiile de temperatura si lumina etc. Conditiile de ordin arhitectural - estetic asigura constructiilor un aspect placut, interior si exterior, cu o plastica si o compozitie arhitectonica corespunzatoare. Conditiile economico - organizatorice privesc n special costul constructiilor, modul de executare si posibilitatile de industrializare a constructiilor, materialele folosite, solutiile alese, termenele de executie si punere n functiune. 2. CLASIFICAREA CONSTRUCIILOr a. Clasificarea functionala sau dupa destinatie. Constructiile se mpart n cladiri si constructii ingineresti. n functie de scopul si destinatia lor, clasificarea functionala a cladirilor este urmatoarea: Cladiri civile ( cladiri de locuit, cladiri publice si administrative, cladiri social-culturale) Cladiri industriale ( cladiri pentru productie, cladiri pentru deservirea productiei ) Cladiri agrozootehnice Constructiile ingineresti cuprind: cai de comunicatie, lucrari de arta ( poduri, tuneluri, viaducte ), constructii hidrotehnice, cosuri de fum, turnuri de televiziune, conducte de apa, gaze, canal, linii de transport al energiei electrice etc.

b. Clasificarea dupa calitate. Aceasta clasificare este determinata de: Durabilitatea si gradul de rezistenta ale principalelor elemente de constructie Cerintele de exploatare referitoare la normele de suprafata, naltime si volum, la gradul de confort, instalatii, dotari, calitatea lucrarilor de finisaj etc. c. Clasificarea dupa structura de rezistenta. Din acest punct de vedere constructiile sunt alcatuite din: Structuri cu pereti portanti realizati din: lemn, zidarie, beton Structuri cu schelet portant ( cadre ) realizat din beton armat monolit, beton armat prefabricat, schelet metalic Structuri cu alcatuire mixta ( cadre si diafragme ) Structuri speciale ( silozuri, buncare, castele de apa, cosuri industriale de fum etc. ) 3. PRILE PRINCIPALE ALE UNEI CLDIRI Partile principale ale unei cladiri sunt: Infrastructura cladirii aflata sub cota 0,00 si care cuprinde fundatiile si n cazul cladirilor cu subsoluri si elementele acestora ( peretii subsolului, planseul peste subsol ) Suprastructura cladirii este partea din cladire situata deasupra terenului si cuprinde toate elementele de rezistenta, n afara fundatiilor, precum si lucrarile de finisaj si protectie a cladirii. Elementele de rezistenta cuprind:

Zidurile ( peretii ) - delimiteaza spatiul interior al cladirii de mediul nconjurator si mpart constructia la interior n ncaperi. Stlpii - elemente verticale care preiau ncarcarile provenite de la elementele de constructie orizontale sau nclinate ( grinzi, plansee ) si le transmit fundatiilor Planseele - elemente orizontale sau nclinate care separa ntre ele ncaperile unei cladiri pe verticala, sau nchid cladirea la partea superioara. Planseele preiau ncarcari permanente, utile ( oameni, mobilier, utilaje, pereti despartitori etc. ) si le transmit zidurilor sau stlpilor sarpanta - elementul de rezistenta al acoperisului, avnd rolul de a sustine nvelitoarea cladirii Scarile - asigura circulatia ntre nivelurile cladirii, precum si ntre exterior si interior

Lucrari de finisaj si protectie. Au rolul de a da un aspect placut si estetic cladirii, respectiv de a proteja elementele de constructie. n cadrul acestor lucrari se cuprind: nvelitoarea - protejeaza constructiile mpotriva actiunii ploilor, zapezilor etc.

Izolatiile - au rolul de a proteja interiorul cladirilor mpotriva nfiltratiilor de apa, a modificarilor temperaturii mediului exterior, precum si mpotriva zgomotelor

Tencuielile si placajele - protejeaza peretii, planseele si alte elemente de constructie

Pardoselile - asigura o buna circulatie n interior si protejeaza planseele mpotriva uzurii produse de circulatie Tmplaria - asigura nchiderea golurilor lasate n pereti, att pentru circulatie, ct si pentru iluminarea si ventilarea naturala a ncaperilor Zugravelile, vopsitoriile, tapetele - au rol de protectie si decorativ

Lucrari de instalatii. Pentru exploatarea cladirilor n bune conditiuni si pentru obtinerea unui grad ridicat de confort sunt necesare lucrari de instalatii care cuprind: Instalatii sanitare, pentru alimentarea cu apa, canalizare, aparare contra incendiilor Instalatii de ncalzire, pentru asigurarea temperaturii necesare functiunilor cladirii Instalatii de ventilatie, pentru evacuarea aerului viciat si mprospatarea cu aer curat din exterior Instalatii electrice de iluminat, de forta, de curenti slabi, de protectie Instalatii de ascensoare Instalatii de alimentare cu gaze

Instalatii de conditionarea aerului - asigurarea unor anumite conditii de temperatura si umiditate a aerului din ncaperi Instalatii de aer comprimat ( n cazul constructiilor industriale )

4. COMPARTIMENTAREA CLDIRILOR a. Compartimentarea cladirilor pe naltime. Spatiul interior al unei cladiri este compartimentat pe naltime cu ajutorul planseelor asezate fiecare la o anumita cota, care depinde de functiunile cladirii. Spatiul delimitat ntre doua plansee consecutive se numeste nivel. Fiecare nivel poarta o denumire, si anume: subsolul ( S ) - este nivelul situat sub cota 0,00, respectiv sub cota terenului natural

demisol ( D ) - este nivelul rezultat n cazul n care se prevad camere de locuit la subsol, acesta se ridica deasupra cotei terenului, ramnnd ngropat n pamnt circa 1 m. parterul ( P )- este nivelul situat la cota terenului sau putin peste aceasta etajele ( E ) ( I, II, III, ..) - sunt nivelurile situate deasupra parterului

mezanin ( M ) - nivelul rezultat ntre parter si etajul I, dar cu naltime mai mica dect a fiecaruia dintre acestea.

Deasupra ultimului nivel se executa acoperisul. n cazul n care acoperisul se executa cu sarpanta, spatiul ntre ultimul planseu al cladirii si nvelitoare se numeste pod. Daca naltimea podului este mare se pot amenaja ncaperi de locuit, aceasta zona este numita mansarda. b. Compartimentarea cladirilor pe acelasi nivel. n cadrul aceluiasi nivel, cladirea este compartimentata n ncaperi, cu ajutorul peretilor. n pereti sunt lasate goluri pentru circulatie, libere sau prevazute cu usi. 5. ACIUNI N CONSTRUCII a. Definirea actiunilor n verificarea sigurantei constructiilor se numeste actiune orice cauza capabila a genera stari de solicitare mecanica. Actiunile sunt de diferite proveniente, datorite: greutatii proprii a elementelor de constructie, destinatiei functionale, unor factori naturali ca cei climatici sau seismici etc. sau, n anumite situatii, unor cauze cu caracter exceptional ca exploziile, schimbarea configuratiei terenului, ruperea unor elemente de constructie cu implicatii asupra altor elemente etc. Actiunile sunt reprezentate n calcule prin ncarcari ( scheme de ncarcare ). b. Clasificarea ncarcarilor. Criteriul de clasificare al ncarcarilor este frecventa cu care sunt ntlnite la anumite intensitati. Din punctul de vedere al frecventei, ncarcarile se clasifica astfel: ncarcari permanente P - se aplica n mod continuu cu o intensitate practic constanta n timp. n aceasta categorie intra greutatea elementelor permanente ale constructiei ,cum ar fi: - greutatea elementelor structurale - greutatea elementelor de nchidere - greutatea elementelor de izolare, egalizare si finisaj ( pardoseli, tencuieli, sape etc. ) - greutatea si presiunea pamntului si umpluturilor - efectul precomprimarii etc. ncarcari temporare T - care se aplica n mod intermitent sau cu o intensitate variabila n raport cu timpul. n aceasta categorie intra urmatoarele: - greutatea unor elemente de constructie a caror pozitie se poate modifica n decursul exploatarii ( ex. greutatea peretilor despartitori ) - greutatea utilajului specific constructiilor - masini - unelte, motoare, recipiente etc. - ncarcari distribuite pe acoperisuri si terase - ncarcari aparute n timpul transportului si montajului elementelor de constructie

- ncarcari datorita vntului, zapezii, variatiilor de temperatura exterioara ncarcari exceptionale E - care apar foarte rar, eventual niciodata n viata constructiei, la intensitati semnificative. n aceasta categorie se ncadreaza urmatoarele: - ncarcarea seismica - ncarcari datorite defectelor sau defectarii utilajelor si alterarii bruste a procesului tehnologic - ncarcari datorita ruperii unor elemente de constructie - ncarcari cu caracter de soc datorite ciocnirii autovehiculelor de elementele de constructie sau exploziilor - ncarcari datorite inundatiilor catastrofale c. Gruparea ncarcarilor. Calculul elementelor si structurilor de constructii presupune considerarea combinatiilor defavorabile, practic posibile, ale diferitelor ncarcari. Aceste combinatii sunt reprezentate prin grupuri de ncarcari. Gruparile utilizate n calcul se mpart n doua categorii principale: grupari fundamentale - alcatuite din ncarcari permanente, temporare grupari exceptionale - alcatuite din ncarcari permanente, temporare si exceptionale ncarcarile permanente se iau n considerare n toate cazurile. ncarcarile temporare se iau n considerare cnd efectele lor sunt defavorabile pentru verificarea n sectiunea si la starea limita considerata.

ncarcarile exceptionale se iau n considerare numai n cazul gruparilor speciale.

Masini,utilaje si echipamente in constructii Malaxoare Beton : - malaxor planetar , structura robusta , interiorul si paletete imbracate in Hardox cu suruburi , productie 12 - 60mc/h - malaxor dublu axial - structura robusta , internul su paletele in hardox schimbabile productie 20 135mc/h - malaxor continuu - structura robusta , inetrnul si paletele in hardox schimbabile , productie 89300mc/h

Malaxor beton ( Betoniera ) M250 Se utilizeaza la prepararea amestecurilor de constituenti solizi si lichizi, fiind destinat mai ales prepararii betoanelor in santiere de constructii cu necesar mic de beton. Detalii tehnice: Volumul cupei [l] 250 / Volumul util 170 / Motor electric: Putere [kW] 1,1 / Turatie [rot/min] 1500 / Tensiune [V] 220

Malaxor beton dublu ax orizontal

Detalii : Acest tip de malaxoare este cel mai indicat pentru staiile de beton pentru lucrri, construcii, baraje, etc.

Malaxarea se realizeaz prin intermediul a dou axuri orizontale care se rotesc n sens contrar unul fa de celalalt, ducnd la amestecarea forat ntre palete, ceea ce confer betonului final o calitate deosebit i rezisten maxim. Permite obinerea unei rezistene sporite, cu aceeai cantitate de ciment. n anumite cazuri, se poate face o economie de 20%. Numrul de brae de malaxare variaz n funcie de dimensiunea malaxorului. Forma deosebit, elicoidal a braelor malaxorului i rotaia n sens contrar unele faa de celelalte confer masei o micare circular care asigur omogenizarea perfect a betonului ntr-un timp foarte scurt. Faptul c axurile malaxorului sunt configurate n poziie orizontal diminueaz considerabil uzura cptuelii cuvei, deoarece se exercit o frecare mai mic dect la alte tipuri de configuraie, precum cea planetar sau cu ax vertical.

Malaxor beton planetar

Detalii : Malaxorul planetar este malaxorul ideal pentru prefabricate de calitate maxim, n special semiuscate i colorate, ca de exemplu: pavele, dale, blocuri, betoane decorative, etc. Sistemul su de malaxare, cu planetara ncorporat, asigur o amestecare uoar i uniform, indispensabil pentru fabricarea pieselor prefabricate cu adaos de colorant. Dispunerea rotoarelor i a paletelor de malaxare permite golirea curat i rapid. Configuraia face posibil curarea uoar, esenial pentru amestecurile colorate. Corpul reductor principal este susinut de un asiu cu uruburi pentru uurarea operaiunilor de mentenan. Datorit structurii sistemului rotativ, toate spaiile cuvei, fr excepie, sunt strbtute de palete i de elementele periferice, eliminndu-se astfel posibilele zone moarte i obinndu-se omogenizarea amestecurilor.

Malaxor Beton Dublu Ax Orizontal

Malaxorul cu dublu ax orizontal este cel mai performant malaxor pe3 care il producem avand si cea mai mare capacitate de malaxare ( pana la 6m3 ). Acest tip de malaxor cu dublu ax orizontal este cel mai indicat pentru montare pentru statiile de beton de mare capacitate pentru lucrari, constructii, baraje, etc.

Malaxarea betonului se realizeaza prin intermediul a doua axuri orizontale care se rotesc in sens contrar unul fata de celalalt, ducand la amestecarea fortata ntre palete, ceea ce confera betonului final o calitate deosebita si rezistenta maxima oferind un maxim de omogenizare betonului. Mixarea cu malaxorul cu dublu ax orizontal permite obtinerea unei rezistente sporite, cu aceeasi cantitate de ciment fata de alte tipuri de malaxare ( planetara sau cu ax vertical ).In anumite cazuri de statii de beton prin folosirea acesturi tip de malaxor, se poate face o economie de 20% la cantitatea de ciment folosita. Axurile orizontale ale malaxorului sunt dotate cu brate de amestecare al caror numar variaza in functie de dimensiunea malaxorului. Timpul de malaxare este redus si optimizat prin forma elicoidala a bratelor de pe axurile malaxorului, prin rotatia in sens contrar una fata de cealalta care confera masei de mixat o miscare circulara si o omogenizare superioara. Sistemul de pozitionare orizontala a axelor malaxorului reduc considerabil uzura captuselii cuvei malaxorului, prin exercitarea unei frecari reduse a betonului de pereti spre deosebire de malaxoare planetare sau malaxoarele cu ax vertical.

Caracteristici tehnice Malaxor cu Dublu Ax Orizontal

Caracteristici tehnice 1500/1000 Capacitate volumetrica 1500 de incarcare ( lts) Productie beton 1200 nevibrat per cliclu (lts) Productie beton vibrat 1000 per cliclu (lts) Productie in m/ ora 40 Putere motoare pentru 2 x 22 malaxare (Kw) Puterea motorului pentru instalatia 0.75 hidraulica (Kw) Putere motor skip 7.5 (Kw) Viteza de rotire a axurilor din malaxor 24.3 (rpm) Marimea maxima a agregatelor uscate 0/150 (mm) Numar de palete de 12 malaxare Greutate malaxor fara 4500 skip (kg) Greutate malaxor cu 6200 skip (kg) 2250/1500 2250 1800 1500 60 2 x 30 1.5 11 24.3 3000/2000 3000 2400 2000 80 2 x 37 1.5 2 x 11 24.3 4500/3000 4500 3600 3000 120 2 x 55 2.2 2 x 15 24.3 6000/4000 6000 4800 4000 160 2 x 75 2.2 24.3

0/180 16 7430 9530

0/180 16 7530 11280

0/180 20 9300 13850

0/180 24 11900 -