Curs 1

Alcatuirea generala a cladirilor

www.utcb.ro
Definitie:

Construcţiile sunt produse complexe imobile ale activităţii umane, destinate a adăposti si deservi
multiple procese ale vieţii sociale si materiale

Sistemul cladire poate fi descompus in „subsisteme functionale”, fiecare subsistem avand o

functiune proprie pe care trebuie sa o indeplineasca.

Subsistemul functional, la randul sau, poate fi descompus in „subansambluri constructive”, care

sunt formate din elemente de constructii. Fiecare element de constructie este alcatuit din unul sau mai
multe componente.
SISTEMUL CLADIRE

SUBSISTEME FUNCTIONALE
Anvelopa cladirii, structura de rezistenta, sistem de compartimentare, echipamente

SUBANSAMBLURI CONSTRUCTIVE
Infrastructura (IS) / Suprastructura (SS)

ELEMENTE DE CONSTRUCTII
Plansee, pereti, scari, fundatie, acoperisuri

Componente ale elementelor de constructii

Structura de rezistenta + finisaje

www.utcb.ro
SUBANSAMBLURI CONSTRUCTIVE ELEMENTE DE CONSTRUCTII Componente ale elementelor de
Infrastructura (IS) / Suprastructura (SS) Plansee, pereti, scari, fundatie, constructii
acoperisuri Structura de rezistenta + finisaje

SS

IS

www.utcb.ro
 Subsistemul functional-constructiv „structura de rezistenta”

Structura de rezistenta a unei cladiri reprezinta ansamblul de elemente de constructie destinat

sa asigure preluarea si transmiterea pana la terenul de fundare a incarcarilor care actioneaza
asupra constructiei.
Structura asigură rezistenţa şi stabilitatea unei construcţii sub acţiunea încărcărilor statice şi
dinamice, inclusiv cele seismice.

La o clădire se disting doua ansambluri:

1. Infrastructura (IS), aflată sub cota ± 0.00 cuprinzând:
- Fundaţiile (F) - care intra în contact direct sau indirect eu terenul bun de fundare şi căruia îi
transmite încărcările care acţionează asupra clădirii
- Substructura (B) - pereţii de la subsol şi planşeul de peste subsol, dacă clădirea are subsol
sau soclul şi elementele componente ale planşeului de la cota ± 0.00.

2. Suprastructura - elevatia (SS) - partea cladirii aflata deasupra cotei ± 0.00, care cuprinde
toate elementele clădirii inclusiv instalaţiile aferente de orice tip: elementele verticale şi
orizontale de rezistenţă şi de compartimentare precum şi elementele de finisaj.

www.utcb.ro
 S
S
F F
T T T T T T T T
a b

S
S
S
0.00 0.00
B    B 
F B 
F F
T T T
c d e

Fig. 1. Componentele sistemului structural: Suprastructura (SS); Substructura (B);

Fundaţiile (F); Terenul de fundare (T);  nfrastructura ( S)

a), b) – Fundatiile = IS

www.utcb.ro
 Placa de la parter – element de constructie cu componentele: placa de
rezistenta + finisaje
Cota 0,00 – cota Arhitectura

Cota -0,05 – cota Rezistenta

COTE CARACTERISTICE ALE CLADIRII:

1. cota ± 0,00 reprezintă cota de referinţa intr-o construcţie si se identifica cu cota
la care se afla pardoseala finita a parterului acelei construcţii
2. COTA DE NIVEL
3. INALTIME DE NIVEL
4. CTA = cota teren amenajat / sistematizat
5. CTN = cota teren natural

www.utcb.ro
www.utcb.ro
Elementele de rezistenţă (structurale) sunt elemente verticale şi orizontale care preiau şi
transmit încărcări. în elementele structurii de rezistenţa sunt incluse:
- Pereţii (ziduri de caramida, panourile din beton armat mono sau pluristrat) ce delimitează
spatiul interior al clădirii de mediul inconjurător, iar în interior împart clădirea in încăperi.
- Au rol de preluare şi transmitere a incarcarilor din greutatea proprie si a încărcărilor
cvasipermanente şi variabile care acţionează asupra elementelor ce reazemă pe ei.
I. dupa pozitionarea pe planul cladirii, deosebim:
Pereti interiori
Pereti exteriori
II. dupa functiile pe care le pot avea in cadrul constructiei, deosebim:
Pereti structurali (denumiti si portanti) – preiau sarcini verticale si orizontale + greutate proprie
Pereti nestructurali (denumiti si pereti de compartimentare / de umplutura) – preiau greutate
proprie

www.utcb.ro
- Stâlpii - preiau încărcările transmise de grinzi, planşee şi le transmit fundaţiilor;

- Planşeele - elemente portante orizontale, preiau încărcările proprii precum şi ale elementelor
nestructurale care reazemă pe acestea şi le transmit pereţilor portanţi sau grinzilor pe care
reazemă: au rol de compartimentare pe verticala a clădirii:

- Scările asigura legătura, respectiv circulaţia între nivelurile construite, precum şi între interior
şi exteriorul clădirii

- Sarpanta constituie ansamblul de elemente de rezistenţa cu rol principal de susţinere a

învelitiorii clădirii

www.utcb.ro
Lucrările de compartimentare si finisaj au ca principal rol acela de asigurare a
confortului şi esteticii interioare şi exterioare a clădirilor.

Compartimentările interioare suplimentare se realizează prin intermediul pereţilor

despărţitori autoportanti ce transmit încărcarea proprie planseelor pe care reazemă.

Lucrările de finisaj interior şi exterior sunt lucrări aferente anvelopei precum şi a

elementelor de compartimentare verticale şi orizontale ale construcţiei:
-protecţia construcţiei sau elementelor acesteia aliate în contact direct cu mediul
exterior, precum şi cele din interiorul construcţiei aflate în condiţii de microclimat
specifice
- confortul termic acustic igiena şi estetica spaţiilor.

- mărirea sau păstrarea durabilităţii elementelor pe care se aplica: la nivelul acoperişului

învelitoarea; izolaţiile hidrofuge, termice şi fonice; finisajele umede sau uscate ale
pereţilor, lucrările de tâmplarie, şa.

Lucrarile de instalatii asigura confortul exploatării şi utilizării construcţiilor la

parametrii prestabiliţi de beneficiar la întocmirea proiectului de execuţie al acestora:
- alimentare cu apă canalizare, sanitare, apărare şi stingerea incendiilor
- electrice (de iluminat, de forţă curenţi slabi protecţie);
- de încălzire;
- de ventilare a aerului;
- de gaze;
www.utcb.ro
COMPARTIMENTAREA CLĂDIRILOR
Clădirile se compartmenteaza :
a) pe înălţime (compartimentare verticala)
b) pe acelaşi nivel (compartimentare orizontala sau in plan).

a) Compartimentarea verticala se realizează prin

subansambluri orizontale (plansee) aşezate la diferite cote,
in funcţie de destinaţia clădirii,

Spaţiul dintre doua plansee consecutive se numeşte nivel.

In funcţie de poziţia pe care o au in construcţie, niveluri pot capata diferite denumiri:

Subsolul este nivelul situat sub cota ± 0 00 a construcţiei;
Situarea sa in raport cu cota terenului se poate face in totalitate sau parţial sub aceasta.

Daca subsolul se afla parţial deasupra cotei terenului natural, este destinat locuirii, fiind
prevăzut cu ferestre situate peste aceasta cota, astfel incat sa permită iluminarea si aerisirea
naturala a încăperilor de la acest nivel - DEMISOL

Un subsol se poate desfăşura in plan sub întreaga construcţie numindu-se in acest caz subsol
general sau numai intr-o anumita zona a ei, caz in care poarta numele de subsol partial,

Daca spatiile din subsol sunt destinate in exclusivitate adăpostirii instalaţiilor aferente
www.utcb.ro
clădirii se numeşte subsol tehnic.
Casa din stânga este prevăzută cu demisol și cu acces, pe trepte multe, destul de
anevoios din incintă, rezultă un parter suspendat – hoch parter.

Casa din mijloc poate fi considerată demisol dar și subsol în funcție de cât de adânc
este acest nivel îngropat.

Casa din dreapta este prevăzută cu subsol cu sau fără curți engleze sau curți de
lumină/ventilare,

www.utcb.ro
www.utcb.ro Subsol
 Demisol

www.utcb.ro
 Curte de lumina

www.utcb.ro
Parterul reprezintă primul nivel situat in totalitate peste cota terenului natural.

Etajele sunt nivelurile situat deasupra parterului.

Daca intre parter si etajul l se afla un nivel cu inalţime mai mica decât fiecare dintre acestea,
nivelul respectiv se numeşte mezanin.

www.utcb.ro
Peste ultimul etaj se executa acoperişul - subansamblu constructiv complex care protejeaza
spatiul interior al unei cladiri la partea superioara:

a. Cu panta mare, p > 7% - In acest caz acoperisul are o structura de rezistenta proprie
denumita sarpanta, care sustine invelitoarea, cu rol de protectie hidrofuga si alte straturi cu
rol de termoizolatie sau bariera contra vaporilor de apa.

b. Cu panta mica, p < 7% - terasa - Protectia hidrofuga realizata dintr-un strat etans si protectia
termica se amplaseaza direct pe placa de peste ultimul nivel.

www.utcb.ro
a. In cazul in care acoperişul este realizat cu
pante mari, spaţiul dintre acesta si ultimul
planseu al clădirii este denumit pod.

Daca podul este amenajat ca locuinţa cu luarea

masurilor corespunzătoare de protecţie termica,
fonica etc el poarta numele de mansarda.

www.utcb.ro
 Pod
necirculabil

www.utcb.ro
 Mansarda

www.utcb.ro
www.utcb.ro
 Terasa

www.utcb.ro
b) Compartimentarea in cadrul aceluiaşi nivel cu pereţi in care se prevăd goluri
pentru circulaţie, cu sau fara usi.

Compartimentarea poate fi realizata atât cu ajutorul pereţilor structurali (daca structura

de rezistenta verticala este pe diafragme de beton sau zidărie), cat si cu pereţi
despărţitori.

Încăperile unui nivel pot avea destinaţii diferite: de locuit sau de lucru (dormitoare,
camere de zi, săli de clasa, săli de operaţie, ateliere etc); incaperi de serviciu (bai,
bucătarii, vestiare, spatii tehnice pentru instalaţii, etc); spatii pentru circulaţie (holuri,
vestibule, coridoare, case ale scărilor etc).

www.utcb.ro
Circulatia pe verticala - Scarile
Aceste elemente au rolul de a asigura circulatia intre nivelurile unei cladiri si se numesc scari
interioare, sau de a asigura accesul in cladiri din exterior si se numesc scari exterioare.

Aceasta este un subansamblu structural format, in rezolvarile curente actuale dintr-o succesiune
de placi plane orizontale denumite PODESTE si aflate la cote de nivel diferite intre care sunt
intercalate placi inclinate prevazute cu trepte: placi denumite RAMPE.
Zona de scara aflata intre 2 niveluri succesive poate avea una, doua sau mai multe rampe.
Scara poate fi realizata din beton armat, metal sau lemn.

www.utcb.ro
www.utcb.ro
 R6

R6 R5

R5
R4

R4
R5 R3
R3

R2

R1
R1

www.utcb.ro
www.utcb.ro