Sunteți pe pagina 1din 23

1.

Exigente tehnice atasate cladirilor


La proiectarea cladirilor de locuit trebuie sa se respecte urmatoarele exigente fiziotehnice:

1. Asigurarea temperaturii normative incaperile locuibile curente 18-20C, incaperile cu 2 pereti exterior 20-
22C, 3 pereti exterior 22-24C, incaperi auxiliare 14-16C
2. Umiditatea aerului in incaperi – 60%. Umiditatea redusa este daunatoare. Umiditatea excesiva este mai
greu de suportat.
3. Presiunea atmosferica
4. Gradul de iluminare naturala
5. Asigurarea gradului de insorire pentru locuinte insorirea trebuie sa fie3 ore
6. Asigurarea confortului acustic se face in doua faze:
a. Protectia locuintelor de zgomotul exterior:
noapte 45 dB – la partea exterioara a geamului,
ziua 55dB – la partea exterioara a geamului
b. Se face protectia locuintelor contra zgomotului interior
- Ascensorul si casa scarii
- Conducta de gunoi
- Zgomotul de la conductele si instalatiile
7. Frecventa schimbului de aer:
a. In incaperile de locuit trebuie sa fie asigurat un schimb de aer de 3𝑚3 de aer pe 1𝑚2 .
b. Frecventa in bucatarie a schimbului de aer trebuie sa fie 60𝑚2 /ℎ
c. In camera de baie sau WC separat, schimbul de aer trebuie sa fie 25 m.c /h
d. In grupul sanitar comun, schimbul de aer trebuie sa fie de 50 m.c /h
8. Aerisirea locuintelor se face prin:
a. Ferestrele din peretii opusi ai apartamentului
b. Aerisirea prin casa scarii

2.Clasificarea cladirilor si particularitatile constructive ale lor


Dupa destinatie toate cladirile se impart in :
 civile
cladiri de locuit –cu apartamente
-camine si garsoniere
-hoteluri
-pensionate pentru batrini si invalizi
cladiri publice -de invatamint
-de ocrotire a sanatatii
-de cercetari stiintifice si proiectare
-cladiri administrative
-de cultura (biblioteci, muzee, teatre)
 industriale
de productie -uzine
-fabrici
-ateliere
pentru deservirea - depozite
productiei -garaje
-casangerii
social-administr -incaperi pentru administratori
-pentru personal
-pt deservirea muncii
-bloc garderoba-dus
-punct medical
-cantina
 cladiri agro-zootehnice
cl. pentru adapostul animalelor
constructii pentru legume (sere)
pentru adapostul inventarului agricol si a produselor agricole
 constructii ingineresti
toate celelalte constructiilor care nu se incadreaza in categoriile sus mentionate (poduri, tuneluri,
viaducte, constructii hidrotehnice, cosuri de fum, conducte de apa, gaz, linii de transport a energiei
electrice)
Particularitati de sistematizare si constructive ale cladirilor civile si industriale
Cladirile civile de obicei au un nr. mare de incaperi cu aria relative mica, deaceea constructiile lor sunt
alcatuite din structura de rezistenta cu pereti portanti sau cu schelet portant.
Cladirile industriale au 2-3 incaperi cu aria relative mare fara pereti interior sau pereti despartitori
deaceea constructiile lor deobicei sunt alcatuite din structura de rezistenta cu schelet portant.

3. Partile principale ale cladirilor


Din practica curenta, o cladire are urmatoarele parti:
-infrastructura cladirii aflate sub cota 0.000 (cota pardoselii curate a parterului) si ea cuprinde ca
element principal fundatia care se executa sub nivelul terenului natural, vine in contact direct cu stratul
bun de fundare a terenului si-I transmite toate incarcarile care actioneaza asupra constructiei. Peste
fundatie se executa dupa caz zidaria parterului, subsolului sau demisolului
-suprastructura (elevatia cladirii) este partea din cladire situate deasupra terenului si cuprinde elemente
de rezistenta precum si elemente de finisaj si protective ale cladirii.
Elemente de rezistenta:
Elementele de rezistenta asigura rigiditatea, stabilitatea si durabilitatea cladirii.
-peretii delimiteaza spatiul interior al cladirii de mediul inconjurator si impart constructia la interior in
incaperi, ei preiau incaperile transmise de celelalte elemente de constructive (acoperis, planseu) si le
transmit fundatiilor.
-stilpii sunt elemente vertical inclinate de rezistenta care preiau incarcarile provenite de la elementele
de constructive orizontale sau inclinate si le transimt fundatiilor
-planseele sunt elemente orizontale sau inclinate care separa intre ele incaperile unei cladiri pe
inaltimea acesteia sau inchid cladirea la partea superioara alcatuind in acest ultim caz acoperisul-terasa.
Planseele preiau incarcarile permanente si utile. Valoarea incarcarilor utile se stabileste prin norme de
proiectare si depinde de tipul cladirii
-sarpanta consituie elemental de rezistenta al acoperisului avind rolul de a sustine invelitoarea cladirii
-scarile asigura circulatia intre nivelurile cladirii, intre exterior si interior.

Elemente de finisaj si protectie:


Elementele de finisaj si protective au rolul de a face cladirile folosibile in conditii cit mai confortabile si le
da un aspect placut si estetic precum si de a le proteja impotriva agentilor agresivi (ploi, vint, gaze)
-invelitoarea protejeaza constructiile impotriva actiunii ploilor si zapezilor
-izolatiile au rolul de a proteja interiorul cladirilor impotriva infiltratiilor de apa, a modificarilor de
temperatura si impotriva zgomotelor
-pardoseaua asigura o buna circulatie in interior si protejeaza planseele impotriva uzurii produse de
circulatie
-timparia impreuna cu geamurile asigura inchiderea golurilor lasate in pereti atit pentru circulatie cit si
pentru iluminarea si ventilarea naturala a incaperilor.
-tencuielile si placajele protejeaza peretii si planseele si alte elemente in constructive oferindu-le si un
aspect placut.

4. Compactarea cladirilor pe verticala si orizontala.

Cladirile se compartimenteaza atit pe verticala cit si pe acelasi nivel:

-compartimentarea pe verticala - spatiul initial a unei cladiri este compartimentat pe verticala cu


ajutorul planseelor. Spat. delimitat intre 2 plansee consecutive se numeste nivel, fiecare nivel poarta o
denumire proprie:subsol,demisol,parter,etaje,pod sau mansarda daca inaltimea podului depaseste
2,3m.

-compartimentarea cladirilor pe acelasi nivel -incaperile unei cladiri pot avea destinatii diferite: incaperi
de locuit sau de lucru, incaperi de serviciu, incaperi de circulatie.In cadrul aceluias nivel cladirea este
compartimentata cu ajutorul peretilor portanti,autoportanti si despartitori.

5.Coordonarea modulara in constructii.

Producerea industriala a elementelor de constructii este eficace doar p/u cazul constructiilor in masa,
p/u aceasta este necesara unificarea elementelor de constructii si a parametrilor lor de sistematizare
spatiala ale cladirilor. Unificarea se asigura prin limitarea numarului diferitelor tipuri si dimensiuni ale
cladirilor.Limitarea nr. de dimensiuni se efectueaza pe baza Sistemului Unic Modular-SUM-totalitatea de
coordonare reciproca intre parametri de sistematizare spatiala si dimensiunilor elementelor de
constructii,utilaj tehnologic si mobila cu un modul de baza.toate dimensiunile cladirii trebuie sa se
imparta fara rest la modulul de baza M,la multimodul sau submodul.SUM ne da posibilitate de a inlocui
un element constructiv cu altul fara refacerea proiectului; de a folosi acelasi element prefabricat in
cladiri diferite; de a crea proiecte tip.

6. Trei Categorii de dimensiuni modulare

In timpul proiectarii pot fi folosite urmatoarele categorii de dimesniuni modulare: dimensiune nominala,
dimensiune constructiva si dimensiune reala. In desen avem: α(ro)=140 mm – dimensiune nominal-
rost'/valoarea standartizata intre contr. prefabricate, LC=5860mm –dim. constructiva, Δ – toleranta de
executie=10mm; L =L ±Δ/2
𝑟 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑟
7. Notiunea de dezaxare. Dezaxarea peretilor din zidarie pentru cladiri cu putine nivele

Dezaxarea - Distanta de la axa de coordonare


pina la fata interioara a peretelui exterior sau
pina la axa geometrica a peretelui interior

Proiectarea cladirii incepe cu determinarea


cotelor, dimensiunilor si amplasarea
elementelor contructive cu ajutorul unui sistem
conventional de planuri modulare. Contructiile
principale care asigura rezistenta, durabilitatea
cladirii se amplaseaza in cadrul planelor date.
Liniile de intersectie a planelor modulare
alcatuiesc liniile axelor de coordonare modulara
care se indica pe desenele respective. Toate
desenele constructive se amplaseaza fata de
axele de coordonare dupa anumite reguli, adica
se dezaxeaza.

Distanta dintre axele A-B nu trebuie sa depaseasca mai mult de 6 m

8. Sisteme constructive

Elemente constructive ale oricarei cladiri depinde de sistemul constructiv care determina tipul structurii
de rezistenta. Sistem consctructiv - ansamblu de structuri portante ale cladirilor legate reciproc intre
ele, ce asigura reciprocitatea, stabilitatea, si rezistenta cladirii.

Sisteme constructiv de baza:

-cu prereti portanti(in zona noastra≤ 16 nivele);

- cu schelet (e eficitent pentru cladiri>5-15 nivele);


-din blocuri spatiale (≤ 9 nivele);

-cu nucleu de rigiditate (25-60 nivele);


- cu invelis lateral.

1. S. Cu elemente spatiale – adica contruita cu elemente spatiale prefabricate cu dimensiunea unei


incaperi sau unui nod, ex. ascensor, scara cu inaltimea egala cu nivelul respective; acest elem. are 4
pereti si 2 plansee (cl. cu nr mediu de nivele); S. cu nucleu – pentru construirea cladirilor publice mai rar
si cladirilor de locuit unice(25-60 nivele); S. cu invelis lateral- se foloseste pentru aceleasi cladiri (nr de
nivele peste 60, ex. cladirea din Dubai); S. cu schelet – pentru constructia cladirilor si edificiilor publice,
aici incarcarile verticale sunt preluate cu elem de schelet portant; S. cu pereti portanti- pentru cladiri de
locui din masa.

10. Notiuni generale despre fundatii. Clasificare fundatiilor

Fundatia- partea subterana a cladirii care preia incarcaturile provenite de la constructii verticale (pereti,
stilpi) si care transmite aceste incarcaturi la teren bun de fundare. Fundatiile reprezinta 15% din
cheltuielile totale pentru constructia cladirii.

Clasificarea fundatiilor – 1) dupa adincimea de fundare – aceatsa e distanta de la cota de proiect a


terenului pina la partea inferioara a fundatiei. A) F. cu adincimea mica (1-4m)-F. directe; B)F. cu
adincime mare (4-40m)-F. indirecte;

2) Fundatii continuie – reprezinta o panglica continua care se afla sub peretii capitali ai cladirii; acest tip
se foloseste pt cladiri cu schema contructiva cu pereti portanti.
3)Fundatiile izolate 1. Stilpi; 2. Fundatie izolata 3. Grinda de fundatie 4. Perete autoportant sau
neportant al parterului 5. Stilpisor din B.A.

4)Fundatii pe piloti 1. Stilp, 2. Radier din BA, 3. Pilot prefabricat sau monolit, a. teren slab, b. teren bun
de fundare

5) Fundatia de radier general- Se foloseste cind terenul de fundare e destul de slab sau cind cota apelor
freatice se afla la distanta mai mare sau egala cu 1m de la cota pardoselei subsolului 1. Radier general
din B.A. monolit 2. Contructia portanta a cladirii 3. Planseu deasupra subsolului; CAF-cota apei freatice,
CPS-cota pardoselei subsolului
16. Racordarea în trepte a fundatiilor este necesara în urmatoarele situatii:

- amplasament pe terenuri în panta sau stratificatie înclinata;

- cladiri cu subsol partial;

- intersectii de fundatii având cote de fundare diferite (fundatie perete exterior - fundatie perete interior
etc.).

Se recomanda respectarea urmatoarelor conditii (fig. 7):

- racordarea între cotele de fundare diferite sa se realizeze în trepte;

- linia de panta a treptelor sa respecte conditia tgd  0.65;

- înaltimea treptelor se limiteaza la 0.50 m în terenuri putin coezive, respectiv 0.70 m în terenuri coezive
sau compactate;

- cota superioara a blocului de fundatie se pastreaza la acelasi nivel pe cel putin întreaga lungime a zonei
de racordare.
Fig. 7 Racordarea în trepte a fundatiilor având cote de fundare diferite

17)Izolarea hidrofuga a fundatiilor continue contra apelor freatice.

1)Constructia ei depinde de nivelul apelor freatice: cind distanta intre nivelul pardoselei subsolului si
nivelul pardoselei subsolului si nivelul cotelor apelor freatice nu depaseste nivelul 0.

I fanion:

-constructia pardoselei subsol

-sapa din mortar grosimea 30mm

-un strat de carton bitumat lipit pe matic

-sapa din mortar ciment nisip 30mm

-un strat de legalizare din beton grosimea 80mm cu penetron

-terenul compact cu pietris

II fanion:
-perete de protectie din caramida plina din argila arsa gros. 120mm

-bitum topit aplicat prin ungerea de 2 ori

-driscuirea suprafetei peretelui de subsol cu mortar, ciment,nisip.

-hidroizolatia materialului

2) Cind distanta intre cota pardoselei subsolului si cota apelor freatice se afla in limitele de la 0,2-1m

Fanionii II:

-pardoseala subsolului

-balast din beton greu pentru neutralizarea presiunii apelor freatice


18)Materiale si articole pentru zidarie.

1.Caramida plina din argila arsa:

Denumirea fetelor:

-pat
-lantern

-butisa

2.Caramida modulara cu poluri verticale:

3.Blocuri mici din calcar lacustru:

Mortare pentru zidarie:

Mortarul cel mai frecvent utilizat pentru zidarie in zone seismice este mortar pe baza de ciment in care
se poat introduce adaosuri care au rolul de o mari lucrabilitatea mortarului fara marirea cantitatii de
apa(de var sau argila)

Mortar se numeste ciment, nisip, argila, are marca M25 pentru constructia de vara, M50-pentru
constructia de iarna.

19)Zidaria omogena

Peretii din zidarie omogena se alcatuiesc din caramizi sau blocuri asezate in rinduri si legate intre ele cu
mortar.

Cele mai frecvent utilizate sunt:

-zidaria din caramida

-zidaria in 2rinduri

-zidaria in 6rinduri

-pentru cotileti

-zidarie in 3rinduri
-zidarie in cruce

Zidarie din blocuri mici de calcar lacustru

20) Zidarie ne omogena

Se obtine prin asezarea intr-un anumit fel a caramizilor, astfel ca se obtin spatii cu umplutura din
material usor de regula termoizolatoare, astfel abtiinem pereti cu o greutate redusa si cu o capacitate
sporita de izolare termica.

Sectiunea transversala prin perete din zidarie ne omogena cu folosirea de umplutura din beton usor.
-zidarie din caramida

-diaframa orinzontala realz. din plasa de armatura inglobata in mortar de ciment nisip, gros. diafr.

20-30mm

-umplutura din blocuri din beton usor.

21Constructia golurilor
Pentru a prelua incarcarile din zidarie si planseu aflate deasupra unui bol din zidarie,la partea superioara
a golului se prevede un element de constructive numit buiandrug. P.D a-a
|a P.D
>10
1= =0.35
=0.25

1
1 1

|a Buiandrug din beton


armat prefabricat

1-1

190
380
1

Buiandrug copertina din


beton armat prefabricat
22.Constructia planseelor pt cladiri cu putine nivele.
Clasificarea planseelor
Planseele sint elemente portante de constructive care indeplinesc rolul de compartimentare a cladirilor
pe vertical. 1
Planseul este alcatuit din 3 straturi: 2
1constructia pardoselei
-2strat constructiei de rezistenta 3
-3tavan
p
Clasificarea dupa pozitia in structura cladirii: A-T 4
3
1planseu deasupra subsolului
2planseu intermediary
3
3planseu de pod
4planseu terasa 2
Planseu dupa tehnologia executiei: 2
0.000
1planseu monolit
2planseu prefabricat 1
3planseu partial prefabricat
Clasificarea dupa materialul strat. de rezistenta:
1planseu din beton armat
2planseu din lemn
3planseu din metal
Clasificarea dupa schema constructive a stratului de rezistenta:
1planseu pe grinzi
2planseu din panouri
Exigente atasate planseelor
1trebuie sa aiba rezistenta si rigiditatea suficienta
2trebuie sa aiba izolare termica(pt plansee de pod si plansee desupra podului)
3trebuie sa aiba izolare fonica(planseu intermediary trebuie sa aiba in structura pardoselei un strat
fonoizolator)
4izolare hidrofuga(cind planseul se afla sub incaperea cu umeditatea inalta(WC.baie,dus)se recomanda
realizarea unei izolatii hidrofuge in costructia pardoselei planseului
-izolarea contra vaporilor
-se introduce in alcatuirea planseelor de pod sub izolatia termica

24.Planseu pe grinzi din lemn


1 sipci din lemn50X50mm,servesc pt rezemarea podinei din lemn
2scinduri longitudinal si transversal-podina din lemn.
-Deasupra scindurile pardoselei.Grosimea -39 mm.
-Talpa de lemn dimensiunile 100/50,distant dintre talpi de 600 mm.
-Fonoizolatia din zgura sau cheramizit
-un strat de argila .grosimea de 20-30mm
-podina din lemn
-tavan suspendat scinduri
1 perne din material
flexibil
25Planseu din fisii prefabricate
1centura antiseismica din betonarmat,monolit pt perete exterior
2centura antiseismica pt perete interior 3
3fisia prefabricate cu goluri 4 4
4umplutura golului ,fisiei in locul de reazem.

1 2

Ø 159

beton armat
comprimat

26.CONFIGURATIA ACOPERISURILOR IN PANTE SI ELEMENTELE LOR

1. CU O PANTA 1) 2) 3)
2. CU 2 PANTE
3. CU VERSANT FRINT 6)
4. TIP PAVILION
5. CU 4 PANTE 4) 5)
6. CU PANTE TISITE

ELEMENTELE LOR:

1. COAMA DE VIRF
2. COAMA INTERMEDIARA
3. DOLIE
4. COAMA INCLINATA SAU DIAGONALA
5. STRESINA
6. FRONTON
7. LUCARNA
8. PARAPET

27.SARPANTE DIN LEMN PE SCAUNE

SE FOLOSESC PENTRU CLADIRI CU 3 SAU MAI MULTI PERETI LONGITUDINALI SI CIND DESCHIDEREA NU
DEPASESTE 7m.

1. Cosoroaba
2. Longrina 100/100
3. Bara verticala sau pop
(sect.transversala 3m; 100/100)
4. Pana de coama 100/100
5. Caprior(p/u tigla ceramica 60/180;50/150
Distanta dintre capriori nu depaseste 1 m)
6. Contra fisa 50/150
7. Stinghie 50/150
8. Grinda de stresina 50/100

28.Sarpante din lemn cu ferme

Se folosesc la acoperirea dechiderilor mai mari de 7m si cind in

cladiri lipsesc reazeme interioare sub forma de stilpi sau pereti.

1. Cosoroaba
2. Pene
3. Ferma din lemn cu travee 3 m
4. Capriori cu traveea 1 m
5. Grinda de stresina

1. Un strat de carton bitumat


2. Cosoroaba
3. Subgrinda
4. Talpa inferioara a fermei
5. Talpa superioara a fermei
6. Bulon de stringere
7. Pana inferioara
8. Caprior
9. Grinda de stresina

10. Clesti din ambele parti

11. Pana de coama

12. Pop suspendat


13. Bare inclinate

29.Sarpante din lemn mixte

Contin elemente din sarpanta pe scaune si sarpanta din lemn pe ferme.


1.cosoroaba
2.Logrina
3.Ferma din lemn cu traveea 3m
4.pene
5.Capriori traveea 1m
6.contra fisa (sub fiecare caprior)
7.Stinghie
8.Pop sau bara verticala cu traveea 3m
9.Grinda de stresina

30. Invelitori din azbociment.

Aceste învelitori se folosesc la constructii civile, industriale si agrozootehnice, datorita avantajelor


pe care le prezinta: greutate redusa, executie usoara, durabilitate mare, comportare buna la incendii etc.
Se fabrica dintr-o pasta de ciment si fibre de azbest, cu sau fara adaos de coloranti, sub forma de placi
plane si ondulate. Placile plane pot avea trei sau doua gauri de prindere dupa cum învelitoarea este într-
un strat sau în doua straturi (fig. 5.13). Se mai folosesc placi triunghiulare pentru margini, piese speciale
pentru coame si creste, iar la dolii si coame ultimele placi se fasoneaza prin taiere, iar gaurile noi necesare
prinderii, se dau numai cu burghiul. Suportul acestor învelitori se poate realiza din sipci sau asteriala
functie de importanta constructiei si cerintele beneficiarului. Suportul din asteriala se realizeaza cu rosturi
de maximum 20 mm, peste care se dispune (la cerere) un strat de carton sau împâslitura din fibre de sticla
bitumate pentru a mari etanseitatea acoperisului. Pentru suportul din sipci, distanta dintre ele difera
functie de modul de asezare al placilor. Astfel, la asezare simpla, distanta dintre sipci este de 231 mm, iar
la asezare în strat dublu aceasta distanta este de 130 mm (fig. 5.13.b, c). La învelitorile într-un strat
asezarea placilor se face cu petreceri de 70 mm dupa doua directii, placile fiind dispuse cu diagonala mare
dupa linia de panta si fixate de suport cu cuie batute în gaurile de lânga tesituri. Coltul inferior al placilor
se va fixa cu ajutorul copcilor de siguranta (A), a caror tija se va îndoi catre streasina, iar gaura se va
chitui. Învelitorile în doua straturi folosesc placi cu doua gauri dispuse paralel cu streasina, fiind decalate
lateral cu o treime din latimea placii. Coamele si crestele se realizeaza cu piese speciale, prinse în cuie la
partea mai îngusta si fixate cu agrafe de prindere din tabla la capatul opus. La streasina se prevede un
jgheab care se prinde de o poala din tabla, iar doliile se realizeaza tot din tabla.

Placile ondulate de azbociment se monteaza direct pe pane metalice, din lemn sau beton armat
(fig. 5.14) cu petreceri laterale de latimea unei ondule, iar cele în sensul pantei de 15 sau 20 cm functie
de panta acoperisului. Prinderea placilor de pane se face cu suruburi sau tije metalice, sub piulita carora
sunt prevazute rondele din material elastic. La petrecerile de capat, se aplica între placi un snur de
etansare (de exemplu celochit). Capul tijelor de prindere se protejeaza cu caciuli din material plastic. Când
învelitoarea cu suportul ei acopera spatii încalzite, se folosesc placi duble de azbociment, plane sau
ondulate, între care se dispune izolatia termica din polistiren expandat (azbopan). Învelitorile de
azbociment, în special cele din placi ondulate, nu sunt indicate la acoperisurile complicate, cu intersectii
si strapungeri numeroase, deoarece ridica dificultati de croire, taiere si montare a placilor.
Detaliu A

LEGENDA

a - Tipuri de placi;

b - Montare cu simpla

acoperire;

c - Montare cu dubla

acoperire:

1 - placa cu trei gauri;

2 - placa cu doua gauri;

3 - placa marginala;

4 - sipca;

5 - asteriala;

6 - capriori;

7 - copca de siguranta.
Fig. 5.13. Învelitori din placi plane de azbociment.

Fig. 5.14. Învelitori din placi ondulate din


azbociment.

1 - pana; 2 - surub;

3 - tija metalica;

4 - capac de protectie.
31. Tablă zincată
Tabla de oţel trasă la rece t/r se produce prin metoda de laminare la rece. Destinaţia principală a tablei
laminate la rece – ştanţarea, îndoirea.
Foile de tablă t/r se fabrică conform GOST 19904-74, GOST 16523-97 cu grosimea de cel mult 4 mm.
Foile de tablă laminate la rece se utilizează pe larg în industria de prelucrare. Tabla metalică subţire
trasă la rece se utilizează la fabricarea foilor metalice ondulate (tablă profilată), tablelor perforate,
pentru acoperişuri şi tablelor profilate pentru pereţi atât zincate, cât şi cu înveliş din polimeri.
În prezent foile de tablă zincate (GOST 14918-80) sunt foarte solicitate pe piaţă atât de la producători,
cât şi de la persoanele particulare. Datorită faptului că tabla metalică zincată posedă o rezistenţă sporită
şi este durabilă, creşte permanent cererea şi tabla zincată îşi întăreşte poziţia pe piaţa laminatelor
metalice.

Foile şi rulourile din tablă zincată se divizează în 3 clase după grosimea stratului de înveliş zincat:
- P (grosimea învelişului depăşeşte 40 microni până la 60 microni),
- 1 (grosimea învelişului de la 18 până la 40 microni),
- 2 (acoperirea de la 10 până la 18 microni).
După aspectul exterior al învelişului tabla metalică zincată se divizează în clase:
- clasa 1;
- clasa 2.
- cu ornament de cristalizare;
- fără ornament de cristalizare.
36. Scari din vanguri metalice