So Lucrator Finisor in Constructii 2doc

7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).
doc
A. Clasificarea constructiilor
a. Cladiri
Sunt constructii impartite in diferite spatii sau incaperi, astfel ca in
inchise,
interiorul lor sa se poata desfasura diferite activitati pentru care sunt destinate si
anume: locuire, productie, invatamant, ingrijirea sanatatii, odihna sau divertisment.
Cladirile sunt dotate cu instalatiile necesare functionarii si confortului: apa,
canalizare, electricitate, incalzire, aer conditionat, transport pe verticala.
b. Constructii diferite
Sunt constructii inchise sau nu: drumurile, caile ferate, podurile, tunelurile,
barajele, canalele, bazinele si rezervoarele, viaductele, stadioanele, patinuarele,
statiile de carburanti, constructii industriale.
Principalele elemente de contructie:
1. Elemente de rezistenta
Asigura rezistenta si stabilitatea contructiei, alcatuind structura de rezistenta;
Sunt urmatoarele: fundatiile, zidurile portante, stalpii, grinzile, placile de planseu,
sarpanta acoperisului si scarile;
- undatia este elementul situat la baza constructiei, sub nivelul terenului
natural; areprecum
constructii rolul sasitransmita terenului
incarcarile de fundare
transmise greutatea intregii
de mediu;
- Peretii portanti sunt elemente de rezistenta care suporta greutatea proprie
precum si a celorlalte elemente si compartimenteaza cladirea pe orizontala, pe
suprafete;
- Stalpii sunt elemente de rezistenta verticala;
- !rinzile si placile sunt elemente de rezistenta orizontale; o constructie a carei
structura de rezistenta este formata din stalpi si grinzieste o structura in cadre
de beton armat;
- Planseele compartimenteaza cladirea pe etaje "niveluri#;
- Sarpanta, elementul de rezistenta al acoperisului; poate fi sarpanta din lemn
sau terasa circulabila sau necirculabila;
- Subsolul este partea de constructie aflata sub terenul natural ; poate fi
circulabil sau tehnic ;
- Scarile sunt elementele de rezistenta de circulatie care fac legatura intre
niveluri sau intre e$terior si interiorul cladirii;
http://slidepdf.com/reader/full/so-lucrator-ﬁnisor-in-constructii-2doc 1/29
7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc
2. Elemente de inchidere si compartimente
Separa incaperile cladirii intre ele si interiorul cladirii de e$terior. %u au rol

portant.
- spaletul reprezinta portiunea de perete intre doua goluri de ferestre, de usi;
- parapetul este sub golul de fereastra ;
- buiandrugul se afla la partea superioara a golului de fereastra, de usa si preia
incarcarile de deasupra lui;
&'&(&%)&'& *& +%+SA; 'CA+'& *& +%+SA:
PA*/S&'+'&, +%0&'+)/+'&, )A(P'A+A "inclusiv geamurile#,

)&%C+&'+'& +%)&+/A& S+ &1)&+/A&, 2!A0&'+'&,
0/PS+)/++'& S+ )AP&)&'&, P'ACA&'&, P&&)++ /%A(&%)A'+ *+%
CAA(+*A *& S)+C'A.
Peretii, tavanele si pardoselile sunt elementele pe care se aplica finisajele. olurile

finisajelor:
protectie, decorativ, ergonomic "influenteaza randamentul oamenilor in activitatea
lor#, asigura confortul, igiena, rezisten34, uzura din circula3i si e$ploatare, ignifug,
hidrofug, izolator, anticoroziv, de inchidere.
inisajele sunt interioare si e$terioare.
Stratul suport e$ecutat corect conduce la realizarea unui finisaj de calitate.
Instumente pentru măsurat şi trasat:

(etru -pt. masurarea lungimilor, grosimilor, 5n4l3imilor;
*reptarul 6folose7te la trasarea 7i verificarea liniilor drepte si a suprafe3elor plane.
'8 9 6  m
Col3arul echerul, vinclu - verificarea 7i trasarea unghiurilor drepte
irul cu plumb  cump4na - verticalitatea

%ivela, bolobocul  planeitatea
urtunul de nivel  nivelul pe orizontala
Argument tehnic
1. Domeniile acceptate de utilizare n construc!ii

Structurile hidroizolante se utilizeaz4 5n urm4toarea componen34:
- hidroizolarea de acoperi7uri necirculabile, circulabile sau terasa gr4din4
"structur4 mono sau bistrat#;
- hidroizolarea p4r3ilor
de presiunea apelor subterane de construc3ie "mono 7i<sau multistrat, func3ie
freatice#;
- hidroizolarea funda3iilor, a p4r3ilor de construc3ie subterane 5mpotriva apelor
de infiltra3ie "monostrat#;
- repara3ii 7i remedieri ale structurii hidroizolante e$istente "monostrat sau
bistrat#;
- hidroizolarea de incinte "b4i, rezervoare#, de conducte transport lichide, cu
e$cep3ia aburlui sau a apei supra5nc4lzite "monostrat#;
- pozate sub 5nvelitori "de tip 3igl4, tabl4, etc.# la acoperi7uri cu pant4 accentuat4
"monostrat#;
- hidroizola3ii sub acoperiri circulabile de orice tip  gresie, ciment, asfalt,
faian34, etc. "monostrat#.
Alegerea structurii corespunz4toare se va face de c4tre proiectantul de specialitate, 5n
func3ie de natura lucr4rii, tipul suportului 3i caracteristicile tehnice ale materialelor.
1. 1. Apreciere asupra produdului
1. 1. 1. Aptitudinea de e"ploatare
Produsele 5ndeplinesc cerin3ele din 'egea nr. 9=<9>>? privind calitatea 5n

construc3ii 5n ceea ce prive7te:
- #ezisten!ă şi stabilitate
(embranele bituminoase nu influen3eaz4 rezisten3a 7i stabilitatea construc3iilor.
- $i%uran!a n e"ploatare
Produsele nu prezint4 5n e$ploatare pericol pentru utilizator.
- $i%uran!a la foc
Produsele fac parte din clasa de combustibilitate C.
- I%iena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protec!ia mediului
Produsele nu con3in substan3e d4un4toare mediului 5nconjur4tor 7i<sau s4n4t43ii
oamenilor.
(aterialele componente ale produselor corespund condi3iilor impuse de 'egea
9@  9>>? a mediului 7i de /rdinul (inisterului S4n4t43ii nr. 9>?  9>>?,
nefiind to$ice, poluante, nu degaj4 no$e, nu sunt radioactive 7i nu sunt cuprinse
pe lista substan3elor cancerigene sau poten3ial cancerigene.
- Izola!ia termică, hidrofu%ă şi economia de ener%ie
- &rotec!ia mpotri'a z%omotului
1. 1. 2. Durabilitatea (fiabilitatea) şi ntre!inerea produsului

Criteriile de esen3iale de durabilitate se refer4 la men3inerea calit43ii de
impermeabilitate la ap4, fle$ibilitate la rece, stabilitate la cald, precum 7i la
conservarea caracteristicilor mecanice.
1. 1. *. +abrica!ia şi controlul
Controlul calit43ii:
Controlul calit43ii se face conform procedurilor de control ale fabricii, controlul la
recep3ie a materiilor primite, controlul 5n curs de fabrica3ie.
(emoriu tehnic organizare de 7antier
*&%(+& P/+&C): */C(&%)A)+& )&B%+CA

C/%S)+&'/C+%)A
A(P'ASA(&%): S)
D&%&+C+A: .
ACC&S' +% +%C+%)A %*& S& 0A &1&C)A C/%S)C)+A S& AC&
*+% S)A*A:
........................................................................................................
+% %C)+& *& /*+%&A 'CA+'/ *& C/%S)C)++ S&
A(&%A&A2A P'A)/(& P& )&&%' *+SP/%+D+' *+% C)&A
D&%&+C+A'+.
Pentru buna functionare a lucrarilor de santier pe proprietatea beneficiarului se

amenajeaza platforme de depozitare a materialelor necesare e$ecutiei, comform
planului de organizare, avand in vedere sistemul constructiv  fundatii continue
sub ziduri si stalpi  betonul va fi adus gata preparat cu C+A/(  ul; caramida
pentru zidaria portanta va fi depozitata in stiva pe locul gol din spatiul casei; pe
terenul din spate se vor depozita nisipul si pietrisul pentru umplutiri, armaturi,
cofraje; in constructia e$istenta se vor amenaja urmatoarele:
• vestiarul pentrumuncitori; paza;
• magazia pentru depozitarea materialelor a caror calitate depinde de conditiile
atmosferice, respectiv cimentul, varul, ipsosul.
Schelele pentru laterale se vor monta numai pe interior, pe proprietatea
beneficiarului.
+n general, aprovizionarea cu materiale, cu betoane gata preparate, cu mortarele
gata preparate, se va face pe parcursul lucrarilor, cu putin timp inaintea inceperii
lucrarilor respective.
Se vor asigura: aprovizionarea cu apa de la conducta e$istenta, alimentarea cu
energie electrica de la reteaua e$istenta "cu acordul C/%&'#.
*aca este cazul, se monteaza un stalp pentru iluminarea pe timp de noapte,
dotar cu contor si priza cu impamantare pentru sculele electrice.
Pe terenul din fata este liber de constructii, se va sigura un pichet cu galeti, nicip,
furtun de apa, pentru paza contra incendiilor.
Se va evita ocuparea domeniului public mai mult de E ore.
)oate materialele de prisos, rezultate din sapatura sau deteriorate vor fi
transportate de catre beneficiar la groapa de gunoi a municipiului.
+ntocmit,
ing. 0ictoria *imciu, aut. E=><9>>F
-C#A#I DE +II$A/E
A. )&%C+&'+
9. !eneralitati
Prin tencuire se intelege operatia de acoperire a unor suprafete brute "de

caramida, beton, rabit etc. # cu un strat de mortar in stare plastica, care dupa intarire
formeaza o crusta compacta si rezistenta numita tencuiala.
+n incaperile in care umiditatea relativa a aerului va fi mai mare "peste F=G#,

cum este cazul bailor, bucatariilor si al spalatoriilor, peretii se tencuiesc cu mortare
bogate in ciment, asemanatoare ca reteta de preparare cu acelea utilizate pentru
tencuirea fatadelor cladirilor.
)ipuri de tencuieli
•*upa pozitia lor in constructii, se deosebesc:
-tencuieli interioare, aplicate pe suprafetele peretilor si ale tavanelor "din
beton, zidarie de caramida, beton celular autoclavizat etc.#.
•
*upa modul de finisare a stratului vizibil tencuielile sunt: decorative si
obisnuite.
D. P'ACA&
9. !eneralitati
Placajele sunt elemente de finisaj cu ajutorul carora se realizeaza imbracarea

suprafetelor e$terioare "fatadelor# si a suprafetelor interioare ale peretilor. Pentru
placare se folosesc placi din diferite materiale, de diferite dimensiuni, care se fi$eaza
pe suprafata-suport prin diferite procedee.
+n general, un placaj este alcatuit din trei elemente: stratul-suport, materialul

de lipire si materialul de placare. +ntre aceste trei elemente e$ista o anumita legatura
care asigura aderenta placilor de placaj pe suprafata peretilor.
Alegerea placilor pentru placarea peretilor depinde de conditiile de e$ploatare
ale acestor placaje, precum si de cerintele arhitecturale care se impun constructiilor
respective.
Prima conditie care se pune unui placaj pentru a avea un rol functional
•
corespunzator, indiferent de domeniul lui de utilizare si de natura

structurii peretelui pe care se aplica "zidarie de caramida, beton turnat
monolit in cofraje de inventar, elemente prefabricate din beton etc.#,
este sa fie aderent pe suprafata acestuia, conditie care depinde atat de
natura placilor placajului, cat si de natura mijlocului de lipire "mortar de
ciment, pasta subtire de ciment, adezivi sintetici, etc.#.
Actiunea inghetului si a dezghetului asupra placajelor e$terioare,
•
cunoscuta si sub denumirea de actiunea gelivitatii, este un fenomen care

se produce si asupra altor finisaje e$terioare, si are un rol hotarator
asupra degradarii in timp a acestor placaje.
+n ceea ce priveste placajele interioare aplicate in camere umede, se
•
mentioneaza ca acestea, desi nu sunt solicitate la actiunea severa a

inghetului si a dezghetului, trebuie totusi sa corespunda unor actiuni
importante, de e$emplu la socurile termice umede cauzate de curgerea
apei fierbinte sau rece pesuprafata placajelor.
/ alta conditie importanta la care trebuie sa corespunda placajele este
•
ca ele sa reziste la actiunea vaporilor de apacare, pentru placajele

e$terioare, capata sio mai mare importanta daca acesti vapori sunt
amestecati si cu vapori proveniti din substante chimice agresive, caz in
care se produce si coroziunea suprafetei placajului. 0aporii de apa,
indiferent de compozitia lor, patrund prin porii suprafetei placilor si a
rosturilor si pot condensa pe suprafetele reci din structura peretilor
e$teriori, formand asa-zisele pungi cu apa de condensare, care, daca
ingheata, au acelasi efect distrugator asupra placajelor ca si apa
acumulata i spatele placajelor, prin infiltrarea dinspre e$terior.
•
+n afara desi,
placajelor coroziunea chimica
in unele cazuri, si care poate
asupra actionainterioare
placajelor asupra suprafetei
aplicate in
unele sali industriale, mai e$ista coroziunea datorita vantului incarcat
cu particule silicioase, la care sunt supuse toate placajele e$terioare,
indiferent de natura placilor utilizate.
E. )ipuri de placaje
*upa materialul din care sunt e$ecutate, e$ista placaje din:

- piatra naturala
- piatra artificiala
- placi ceramice smaltuite sau nesmaltuite
- faianta sau majolica
- lemn valorificat superior
- placi de polimeri
*upa pozitia in constructii, placajele pot fi:
- interioare, e$ecutate pe pereti pe intreaga inaltime a acetora sau sub forma de
lambriuri inalte de 9,?  9,H m in interiorul cladirilor "cu placi de faianta, placi
de gresie, placi ceramice smaltuite sau de sticla colorata, placi de lemn
valorificat superior, inobilate, etc.#; aceste placaje se aplica pe pereti in special
in incaperi in care umiditatea relativa a aerului este mai mare de F=G "bai,
bucatarii, spalatorii, Sali de dusuri, bai publice, laboratoare, magazine
alimentare, etc.#;
- e$terioare, aplicate pe fatadele cladirilor partial sau pe intreaga suprafata "din
placi smaltuite si nesmaltuite, placi de piatra naturala, placi de beton, placi de
sticla colorate, etc. #
*upa modul de prindere a placilor de placaj pe suprafata peretilor, se deosebesc
placaje din:
- placi aplicate cu mortare si paste;
- placi prinse cu carlige sau alte legaturi metalice, cu sau fara adaos de mortar;
- placi tesute
legaturi odata cu zidaria de rezistenta, aplicate cu mortar sau prinse cu
metalice;
- placi lipite cu adezivi.
C. PA*/S&'+
9. !eneralitati
Pardoselala este un element de constructie comple$, care se aplica peste

planseul de rezistenta al incaperii respective, cand sub aceasta se gaseste alta
incapere, sau direct pe pamant, cand sub incaperea respectiva nu e$ista subsol.
&ardoseala are rolul de a prelua si transmite planseului solicitarile
pro'enite din circulatie si depozitare, si de a contribui la asi%urarea confortului
si la finisarea incaperilor.
Structura unei pardoseli cuprinde straturile prezentate in continuare:
- imbracamintea pardoselii  stratul superior, de finisare, denumit si
imbracaminte, are rolul sa preia solicitarile la care este supusa pardoseala in
e$ploatare si sa le transmita stratului-suport. Pe acest strat se circula si este
solicitat la uzura, de aceea se mai numeste si strat de circulatie sau strat de
uzura.
- Stratul-suport  acest strat are rolul sa repartizeze sarcinile primite de la
imbracaminte si sa le transmita planseului sau, in cazul pardoselilor e$ecutate
direct pe pamant, terenului de fundare. Cand stratul suport este asezat pe un
strat fonoizolant, elastic, el trebuie sa reziste singur tuturor solicitarilor la care
este supusa
olul pardoseala.
stratului-suport poate fi indeplinit si de planseul de rezistenta, cand
acesta este finisat corespunzator, avand fata superioara plaa sau orizontala.
- straturile de izolare fonica, termica si hidrofuga  stratul de izolare fonica se
prevede numai la pardoselile asezate peste planseele despartitoare intre
incaperi suprapuse, la cladiri de locuit si social-culturale si numai cand sunt
necesare masuri de izolare fonica. &l este alcatuit dintr-unmaterial elastic, care
are rolul sa mortizeze zgomotele care vin in contact cu suprafata pardoselii,
sau pe acelea care produc si se transmit prin pardoseala.
Stratul de izolare termica se prevede in cadrul planseelor asezate peste ganguri, logii,
pivnite neincalzite sau atunci cand sunt necesare conditii de confort termic superior.
Stratul de izolare hidrofuga se foloseste mai ales in cazul pardoselilor solicitate la
actiunea directa a apei sau a lichidelor agresive, care se scurg sau stagneaza pe
suprafata imbracamintii: de asemenea, se e$ecuta la pardoselile asezate direct pe
pamant, cand se impun masuri deosebite de etanseitate sau cand imbracamintea
pardoselii este realizata dintr-un material sensibil la umiditateori este constituita
dintr-un material impermeabil, care nu permite evaporarea apei ce se infiltreaza din
pamant, prin capilaritate.
'a pardoselile asezate pe pamant nisipos se renunta, uneori, la stratul de izolare

hidrofuga impotriva umiditatii care se ridica din teren, prin capilaritate; protectia
hidrofuga se realizeaza, in acest caz, numai printr-un strat de rupere a capilaritatii.
- stratul de egalizare, completare, panta sau de poza  se e$ecuta pentru:

nivelarea defectelor de planeitate ale stratului situat dedesubt, completarea
diferentei de inaltime dintre diferitele structuri de pardoseli, realizarea pantei
sau pozarea imbracamintilor constituite din placi.
- Stratul de rupere a capilaritatii  in cazul pardoselilor asezate direct pe
pamant, pentru a impiedica ascensiunea, prin capilaritate, a umiditatii din
teren, izoland astfl pardoseala se actiunea distructiva a acesteia.
olul functional
pardoseala. al solicitari
Aceste pardoselilor depinde
depind de diversele
de: felul cladirii, solicitari
destinatialaincaperilor
care este supusa
in careose
monteaza, respectiv de procesul tehnologic care se desfasoara in incapere.
E. )ipuri de pardoseli
Pardoselile sunt de o mare varietate de tipuri, in functie de: materialul utilizat

pentru realizarea imbracamintii lor, domeniul lor de utilizare si rolul lor functional in
cladiri.
*omeniul de utilizare a diferitelor pardoseli
- Pardoselile din pamant se utilizeaza in: subsoluri cu circulatie redusa, podul

cladirilor, constructii provizorii, constructii au$iliare de la gospodarii agricole,
anumite depozite, hale de turnare, forje.
- Pardoselile din piatra naturala se utilizeaza in: magazii, depozite de acizi,

remize de utilaje, atelierele si halele constructiilor industriale cu circulatie
grea si unde sunt socuri dinamice importante.
- Pardoselile de piatra artificiala nearsa si pardoselile din piatra artificiala arsa,
placi de gresie, placi ceramice, se utilizeaza in: incaperi de trecere si de
circulatie intensa, laboratoare, incaperi umede, atelierele si halele
constructiilor industriale fara circulatie grea si uzura importanta.
- Pardoselile din materiale bituminoase se utilizeaza in: subsoluri, magazii,
spalatorii, depozite cu circilatie usoara, depozite de acizi, ateliere si hale
industriale, constructii pentru industria electrotehnica, etc.
- Pardoselile din lemn se utilizeaza in: baraci, magazii, depozite, podul
cladirilor, magazii, depozite cabane, etc.
- Pardoseli din parchet: in inaperi de locuit, birouri etc.
- Pardoselile din materiale plastice se utilizeaza in: incaperi de locuit, birouri,
Sali de biblioteca etc.
*. )A(P'A+A *& C/%S)C)++
9. !eneralitati
0amplaria deconstructii (ferestrele si usile)inchide %olurile din peretii
interiori si
aerisirea e"teriori
lor si asi%ura circulatia intre incaperi, luminarea si
naturala.
'ucrarile din tamplarie constau din: confectionarea elementelor de tamplarie
"din lemn sau metal#, montarea acestora in golurile lasate special in pereti si
etansarea si finisarea acestora.
)amplaria este alcatuita dintr-o parte fi$a, denumita toc si din parti mobile,
denumite foi sau canaturi la usi si cercevele la ferestre. 'a ramele tocurilor si ale
cercevelelor, laturile verticale se numesc montanti, latura orizontala de sus,
traversa iar cea de jos prag. sile interioare au de obicei tocuri fara prag, iar
rigiditatea ramei se obtine prin ingroparea in pardoseala a capetelor montantilor.
0raseul apei prin orificiile de scur%ere intrun ansamblu toccerce'ea precum si elementele principale ale
acestui tip de ansamblu
9. )ipuri de elemente de tamplarie
&lementele de tamplarie din constructii "ferestrele si usile# sunt de mai multe

tipuri. *in punct de vedere al sistemului de lacatuire "al numarului de cercevele#
si al numarului randurilor de foi de sticla "geamurilor# ferestrele pot fi:
- Simple, dintr-un singur rand de cercevele intre interior si e$terior;
- *uble, cu doua randuri de cercevele intre interior si e$terior;
- erestre duble cu cercevele cuplate, la care ambele randuri de cercevele

se deschid spre interior.
*upa modul de manipulare, numarul de canaturi si sensul deschiderii, usile
pot fi:
- pivotante sau obisnuite, cu deschidere stanga-dreapta sau batante, in
unul, doua sau mai multe canaturi;
- rotitoare "tamburele#, care au patru canaturi articulate pe un singur a$,
in jurul caruia se rotesc;
- glisante, la care foile intra lateral in tocurile care au montati dublii.
Debitarea si armarea tocurilor
&. 2!A0&'+, 0/PS+)/++ S+ )AP&)&
9. eneralitati
+ata 'azuta a suprafetelor de zidarie tencuita de beton, ori a tamplariei

de lemn sau de metal se finiseaza prin acoperire cu un strat care, in functiile de
solutiile si de natura materialelor folosite, poate fi: zu%ra'eala, 'opsitorie sau
tapet.
3u%ra'irea este operatia de acoperire a suprafetelor tencuite sau din beton cu

un strat subtire format dintr-o solutie cu lianti de apa colorata cu pigmenti de apa.
4opsirea este operatia de acoperire a unor suprafete tencuite, din lemn sau din
metal, cu un strat subtire dintr-o compozitie omogenizata formata din cel putin un
element colorant si unul peliculogen, preparate cu uleiuri naturale sau sintetice, ori
cu materiale pe baza de polimeri.
Atat aplicarea zugravelilor cat si a vopsitoriilor necesita pregatirea in prealabil
a suprafetelor-suport, prin curatirea si slefuirea lor, precum si prin aplicarea unui
strat de grund, care are rolul de a asigura aderenta intre stratul vizibil si suprafata-
suport.
0apetarea este operatia de aplicare, prin lipire, pe suprafata peretilor interiori

a unor fasii de hartie tratata special sau din materiale plastice, cu fata vazuta colorata
si, in unele cazuri, decorata.
'ucrarile de zugraveli si vopsitorii se e$ecuta la interiorul si la e$teriorul

constructiilor si au urmatoarele functii:
- de protectie impotriva ruginii
- de protectie contra focului
- de protectie contra umezelii
- de igiena
- decorativ
- ergonomic
E. )ipuri de zugraveli si vopsitorii
*upa natura elementelor intrebuintate la prepararea compozitiei "liantul si

diluantul#, zugravelile si vopsitoriile se clasifica in tipurile prezentate in continuare:
- varuielile "spoielile# cu lapte de var simple si colorate au ca liant varul

stins sub forma de lapte de var, care are rol si de pigment alb. Se
utilizeaza atat in e$teriorul cat si in interiorul cladirilor, aplicandu-se
suprafete tencuite sau tratate cu glet de var si direct pe caramida sau
beton la constructii de locuinte , social-culturale, industriale si
agrozootehnice. 0aruielile se mai aplica si pe suprafete de lemn, pentru
dezinfectare sau ignifugare.
- 2ugravelile in culori de apa pe baza de clei animal au ca liant cleiul si
se prepara pe baza de huma sau caolin si pigmenti rezistenti. Se
intrebuinteaza numai la finisarea interioara a incaperilor cu umiditate

relativa sub F=G pe suprafete tencuite si gletuite, la constructii civile si
industriale, la constructii agrozootehnice si la lucrari provizorii.
- 2ugravelile in culori de apa pe baza de silicati au ca liant silicatul de
potasiu si silicatul de sodiu, sub forma de sticla solubila. Se utilizeaza
in special la finisarea suprafetelor e$terioare si la ignifugarea
constructiilor de lemn , pentru protectia contra incendiilor si putrezirii.
- 2ugravelile in culori de apa pe baza de cazeina se pot aplica direct pe
suprafete tencuite cu mortar de var, pe beton sau caramida.
- 2ugravelile cu solutii apoase de rasini sintetice.
Datorita calitatilor pe care le prezinta (aderenta buna pe straturile

suport, rezistenta buna la actiunile a%entilor e"teriori, durabilitate in
timp si rezistenta mare la uzura), aceste zu%ra'eli au un domeniu lar% de
utilizare, foflosinduse la constructii ci'ile si industriale in medii neacide,
la interior si la e"terior pe suprafete din beton sau tencuiala discruita, pe
suprafete %letuite cu %let de ipsos sau de 'aripsos, cu e"ceptia celor din
metal si din lemn.
- vopsitoriile in ulei au ca liant uleiul vegetal sau un inlocuitor sintetic.

Se folosesc atat la interiorul cat si la e$teriorul cladirilor si se pot aplica
pe: suprafete tencuite, gletuite, zidarii de piatra, lemn, metal etc.
- lacuirile se realizeaza prin aplicarea unei pelicule de lac. Se utilizeaza la
finisarea
pe baza desuprafetelor de lemn sub
derivati celulozici, forma
lacuri de lacuri
de bitum pe baza
sau lacuri pede ulei,delacuri
baza
alcool "serla#.
- &mailarile se e$ecuta prin aplicarea unei pelicule de email. &mailurle
sunt lacuri colorate cu un pigment, pelicula rezultata fiind opaca. Sunt
utilizate pentru protctia suprafetelor metalice contra coroziunii.
- Ceruirile se e$ecuta prin aplicarea unui mastic de ceara de albine
dizolvata in terebentina sau benzina. Se utilizeaza la finisarea
elementelor de lemn a caror structura ramane vizibila si sub forma de
start protector si cu luciu peste baituri si chiar peste vopsitorii de ulei.
-Daituirea se e$ecuta cu baituri care sunt alcatuite din materii vegetale
colorate ce se dizolva in apa sau alcool. Se aplica numai pe lemn, la
lucrarile interioare, sunt transparente sau pot sa coloreze suprafata pe
care se aplica, imitand coloritul unor esente superioare
*upa aplicarea lor pe pereti in diferite solutii sau tehnologii, zugravelile,
vopsitoriile si tapetele, trebuie sa corespunda unor conditii tehnice legate de
comportarea in e$ploatare, privind aspectul si durabilitatea
9. Astfel, zugravelile trebuie sa se prezinte sub forma unor suprafete

uniforme ca nuanta, fara granule de pigmenti, netede, fara pete, dungi,
scurgeri, cojiri, fisuri sau corecturi, care sa iasa in relief pe fondul general.
2ugravelile trebuie sa fie rezistente la lumina si sa adere bine pe suprafata
suport, astfel incat, la atingerea lor cu mana, vopseaua sa nu se stearga.
2ugravelile e$ecutate pe suprafete e$terioare trebuie sa fie rezistente la
actiunea apei, sa nu fie spalate de ploi.
E. 'a vopsitorii, suprafata vopsita trebuie sa fie acoperita cu un strat uniform,
continuu si neted, fara a lasa sa se vada prin el straturile inferioare .
@. Suprafetele tapetate trebuie sa fie perfect plane si netede, fasiile de tapet sa
fie bine lipite pe toata suprafata, fara sa prezinte basici de aer, incretituri
sau alte defecte. osturile dintre fasii sa fie perfect verticale, bine pasuite,
iar desenul a doua fasii alaturate sa fie in continuare, astfel incat rostul sa
fie cat mai putin vizibil.
0E566IA E7EC-0A#II 3-#A4EI6#, 46&$I06#II6# $I

0A&E0E6#
*efinitia si rolul zugravelilor, vopsitoriilor si a tapetelor in constructii
ata vazuta a suprafetelor de zidarie tencuite sau de beton, ori a tamplariei de lemn sau de
metal se finiseaza prin acoperire cu un strat, care, in functiile de solutiile si de natura
materialelor folosite, poate fi zugraveala, vopsitorie sau tapet.
Zugravirea este operatia de acoperire a suprafetelor tencuite sau din beton cu un strat
subtire format dintr-o solutie cu lianti de apa "var, clei, silicati, cazeina etc.# colorata cu
pigmenti de apa.
Vopsirea este operatia de acoperire a unor suprafete tencuite, din lemn sau din metal, cu un
strat subtire dintr-o compozitie omogenizata "vopsea#, formata din cel putin un element
colorant "pigmentul# si unul peliculogen "liantul#, preparate cu uleiuri naturale sau sintetice, ori
cu materiale pe baza de polimeri.
Tapetarea este operatia de aplicare, prin lipire, pe suprafata peretilor interiori a unor fasii de
hartie tratata special sau din materiale plastice, cu fata vazuta colorata si, in unele cazuri,
decolorata.
8ontarea tapetului
'ucrarile de zugraveli si vopsitorii se realizeaza la interiorul si e$teriorul constructiilor si

au functiile:
- de protectie impotriva ruginii
- de protectie contra focului
- de protectie contra umezelii
- de igiena
- decorativ
- ergonomic
(aterialele intrebuintate pentru prepararea amestecurilor pentru lucrarile de zugraveli si

vopsitorii sunt: liantii, pigmentii, solventii, diluantii si materialele ajutatoare.
9. $C-E $I DI$&63I0I4E -0II3A0E A E7EC-0A#EA 3-#A4EI6# $I

46&$I06#II6#
2ugravelile si vopsitoriile se pot e$ecuta manual sau mecaizat, utilizandu-se o serie de scule si
dispozitive.
Pentru e$ecutarea manuala se folosesc:
- bidinele dreptunghiulare sau rotunde din par de porc "cu par scurt# sau de cal "cu
par lung#, cu coada scurta sau lunga, pentru zugravit si vopsit
- pensule obisnuite pentru vopsitorii de ulei, rotunde si plate si pensule late, pentru
finisarea ultimului strat de vopsea
- tufere de par si de cauciuc, utilizate pentru finisarea ultimului strat de vopsea

- role de cauciuc, pentru e$ecutarea diferitelor desene
- spacluri pentru aplicarea si netezirea chiturilor
- sabloane pentru vopsitorii decorative
Pentru e$ecutarea mecanizata a zugravelilor si vopsitoriilor se folosesc aparate de
pulverizat, care functioneaza pe principiul pulverizarii fine a materialului cu ajutorul

aerului comprimat.
'a e$ecutarea zugravelilor se utilizeaza aparate de pulverizat, tip vermorel, cu
actiune intermitenta sau cu actiune continua.
'a e$ecutarea lucrarilor de vopsitorie se folosesc aparate de pulverizat de tipul
pistol pulverizator cu rezervor propriu.
2. &#EA0I#EA $-&#A+E0E6#$-&6#0 &E0#- 3-#A4I0 $I 46&$I0
Calitatea zugravelilor si vopsitoriilor este determinata in mare masura de modul in care au fost
pregatite suprafetele respective de tencuiala, lemn sau metal.
Din aceasta cauza, in procesul de e"ecutie a zu%ra'elilor si 'opsitoriilor trebuie acordata

o atentie deosebita pre%atirii suprafetelorsuport, intrucat remedierea ulterioara a unor
defectiuni se e"ecuta in conditii dificile si cu rezultate incerte.
Suprafetele tencuite care se pregatesc in vederea zugravirii sunt acoperite, de obicei, cu un

glet de var, iar suprafetele care se pregatesc in vederea vopsirii trebuie sa fie acoperite cu un
glet de ipsos.
'a pregatirea suprafetelor-suport se deosebesc urmatoarele operatii: curatirea suprafetei
prin scoaterea cuielor, desfacerea fisurilor si astuparea lor, scoaterea pungilor de rasina, curatirea
nodurilor si aschiilor, curatirea de rugina, de grasimi si de pete, razuirea si netezirea, frecarea cu
piatra de si
verticale slefuit sau cu hartie sticlata; curatirea de praf si trasarea si marcarea liniilor de reper
orizontale
In cazul suprafetelor acoperite cu tencuieli 'echi, care au mai fost zu%ra'ite sau
'opsite, se 'erifica in primul rand, prin ciocanire, aderenta tencuielilor la suport. &ortiunile
care suna 9a %ol se inlatura cu ciocanul si se repara prin tencuire, dupa ce locul a fost bine
umezit.
Straturile vechi de zugraveala, daca sunt subtiri si bine prinse de tencuiala, se curata pri
spalare cu apa calda cu bidineaua. Cand pe o tencuiala, care a fost vopsita cu ulei, urmeaza sa se
aplice zugraveli, vopsitoria se indeparteaza prin ardere cu lampa, sau prin frecare in doua directii
cu perii de sarma. Acelasi procedeu se aplica si la curatirea de vopsea a suprafetelor metalice.
/peratiile de pregatire a suprafetelor se e$ecuta in general manual; operatiile de curatier si frecare
se pot e$ecuta si mecanizat, prin suflare de nisip, cu ajutorul aparatelor de sablat si prin frecare cu
perii mecanice.
+n afara de procedeele manuale si mecanizate de curatire a suprafetelor, se pot utiliza se
procedee fizico-chimice, care indeparteaza peliculele vechi de vopsea, straturile de vopsea,
straturile de rugina etc. , prin decaparea cu solutii acide sau alcaline, care se aplica pe suprafetele
respective.
*. &#E-C#A#EA $-&#A+E0E6# &E0#- 3-#A4I0 $I 46&$I0
*upa operatia de pregatire a suprafetelor urmeaza, in ordine tehnologica, faza de prelucrare a

lor, prin: grunduire, chituire, spacluire si slefuire. Scopul acestor operatii de prelucrare este sa
netezeasca suprafata si sa-i uniformizeze absorbtia, astfel ca stratul de zugraveala sau
vopsitorie sa adere binesi uniform pe suprafata-suport, sa fie omogen si fara pete.
&relucrarea suprafetelorsuport are o importanta deosebita asupra calitatii zu%ra'elii

sau 'opsitoriei si a durabilitatii lor, aceasta prelucrare fiind determinata de numarul
operatilor de prelucrare, starea si calitatea suportului si natura lucrarii finite.
;. A&ICA#EA $0#A0--I 4I3I<I A 3-#A4EI
2ugravelile sau spoielile se e$ecuta in doua sau trei straturi, dupa nevoie, astfel ca sa se obtina
o culoare uniforma pe toata suprafata.
+nainte de a se aplica, compozitia de zugravit, care se prepara pe santier in diverse vase
metalice, se agita si apoi se strecoara printr-o sita deasa, pentru a elimina eventualele
impuritati. Compozitia trebuie agitata periodic si in timpul lucrului, pentru a avea o consistenta
uniforma. iecare strat se aplica numai dupa uscarea celui precedent.
*upa uscarea fiecarui strat de zugraveala, cu e$ceptia ultimului, se procedeaza la o noua
reparare a eventualelor mici defectiuni locale, ce devin vizibile prin aplicarea zugravelii, dupa
care se slefuieste suprafata si se aplica stratul urmator de zugraveala.
2ugravelile se pot e$ecuta manual sau mecanizat.
2ugravirea
poarta bidineaua pemanuala se e$ecuta cu ajutorul
directii perpendiculare; bidinelelor;
la plafoane, ultimulpentru intinderea
strat se e$ecuta straturilor
pe directia se
luminii,
iar la pereti in sens orizontal, pentru a fi mai putin vizibile dungile lasate de bidinele.
2ugravirea manuala la pereti se realizeaza concomitent de catre doi zugravi, unul
e$ecutand zugravirea partii superioare a peretului, de pe scara dubla, iar celalalt, zugravind, de pe
pardoseala, partea inferioara a peretelui.
Alcatuirea si tehnologia de e$ecutie a tencuielilor simple
)encuielile simple sunt acelea la care suprafata tencuita trebuie sa fie plana,
verticala, respectiv orizontala, iar fata vazuta, driscuita. Aceste tencuieli numite si
tencuieli driscuite sunt cele mai des intrebuintate si se folosesc atat in interior cat si
e$terior.
)encuielile simple sunt alcatuite din trei straturi: sprit, grund si stratul vizibil.
Principalele operatii ce se e$ecuta la aceste tencuieli sunt legate tocmai de realizarea
celor @ straturi si precedata de trasarea suprafetelor.
A. 0rasarea suprafetelor
)rasarea cuprinde doua operatii: punctarea, e$ecutarea stalpisorilor "fi$area
reperelor#.
Punctarea consta in aplicarea pe suprafata de tencuit a unui numar de martori
realizati din mortar, astfel ca fata acestori martori sa corespunda cu fata grundului
care urmeaza sa se aplice. +ntre martori se e$ecuta stalpisori care servesc pentru
nivelarea grundului.
Pentru e$ecutarea acestor operatii la pereti interiori, in partea de sus a
acestora, la o distanta de E= cm de la tavan si E= cm de la peretele vecin, se bate in
rostul de zidarie in cui, astfel ca floarea lui sa ramana inafara peretelui cu 9-9,? cm.
Pe floarea acestui cu se tine lipita sfoarea firului cu plumb, lasand greutatea
cumpeneisa atarne aproape de pardoseala. Alaturi de sfoara, cu E= cm de pardoseala,
se bate un al doilea cui, pana ce floarea lui atinge sfoara. *upa baterea celor doua
cuie, se controleaza grosimea tencuielii de-a lungul sforii. *aca, din cauza
neregularitatii zidului, grosimea obtinuta depaseste in multe locuri pe cea normala de
E cm, se bate atat cuiul de sus cat si cel de jos, astfel ca sa se obtinao grosime de
tencuiala cat mai mica, mergand in unele locuri chiar pana la =,? cm. +ntre aceste
doua cuie, se mai bate in acelasi mod inca un cui la mijlocul distantei. Se repeta
operatiile si in cealalta margine a peretelui.
+ntre cuiele de langa tavane se tine intinsa o sfoara de floarea cuiului si se bate
in lungul sforii, la 9-E m, cate un cui pana ce floarea acestuia atinge sfoara. +n
acelasi mod se procedeaza si intre cuiele intermediare, precum si intre cuiele de
langa pardoseala.
+n jurul tuturor acestor cuie se aplica turte de mortar, nivelandu-se pana la
floarea cuiului, formand astfel asa numiti martori. (artorii se mai pot face lipind cu
mortar langa cui, in pozitie orizontala, o bucata de sipci la nivelul florii lui.
Alcatuirea si tehnologia de e$ecutie a tencuielilor brute
'a unele elemente de constructie nu se cere rezolvarea prin tencuiala a

problemei estetice, ca de e$emplu la calcane, pereti despartitori in pod si in bo$ele
pivnitei.
+n aceste cazuri, tencuielile se e$ecuta mai simplu, fara vreo grija pentru
obtierea unor suprafete planesi verticale, atentie dandu-se numai acoperirii cu mortar
a intregii suprafete de tencuit si asupra grosimii tencuielii.
(ortarul se aplica manual prin aruncarea pe suprafata de tencuit cu tanciocul,
cu mistria sau cu farasul mortarul din targa de mortar sau din lada containerului.
neori mortarul din lada se pune intai pe o mahala patrata de pe aceasta se ia
cu mistria si se arunca pe tavan sau pe perete.
caracteristici tencuieli decorati'e
%/(& *& )&B%+CA A S&C+)A)++ (%C++ P&%) 'CA+'& *&

)&%C+&'+
'a e$ecutarea lucrarilor de tencuire trebuie respectate o serie de norme de tehnica a

securitatii muncii.de tencuire interioara ca si lucrarile de ipsosarii in interiorul incaperilor, trebuie
'ucrarile
sa se e$ecute de pe schele interioare sau podine asezate pe capre deplasabile. olosirea scarilor
duble este permisa numai pentru e$ecutarea lucrarilor mici de tencuire.
'ucrarile de tencuire e$terioara trebuie e$ecutate de pe schele metalice sau din lemn,
schele suspendate sau schele mobile.
Cand nu e$ista schele, tencuirea glafurilor e$terioare ale ferestrelor trebuie realizata de pe
podine imprejmuite, asezate pe console, trecute in afara prin golul ferestrei respective, sau de pe
schele suspendate, sistem leagan.
Pigmentii vatamatori sanatatii oamenilor "miniu de plumb, galbe de crom, o$id sau acetat
de cupru etc.# nu sunt folositi la prepararea mortarelor colorate necesare lucrarilor de tencuire.
2ilnic,
aparatelor inainteutilizate
de tencuit de a incepe lucrul, la mecanizata
la e$ecutarea fiecare schimb trebuie controlate
a lucrarilor utilajele,
de tencuire. presiunea
&ste interzisa
e$ecutarea lucrarilor de tencuire cu aparate defecte sau la presiuni mai mari decat presiunea
ma$ima indicata in fisele tehnice respective si pe placardele de la locurile de munca.
'ocurile de munca unde se e$ecuta tencuirea mecanizata trebuie sa fie legate printr-un
sistem de semnalizare acustica sau optica de punctul de lucru al mecanicilor.
+nainte de inceperea lucrului aparatele de tencuit se verifica. ezultatele incercarilor sunt
consemnate intr-un proces-verbal.
+n timpul functionarii aparatelor de tencuit este interzisa indoirea furtunului sau ajustarea
stuturilor.
*aca tencuielile proaspete se usuca cu instalatii mecanice pe baza de raze infrarosii sau cu
cosuri denumai
accesul, cocs, accesul
dupa ce muncitorilor in dotati
acestia au fost acestecuincaperi este interzis.
masti contra gazelor.+n cazuri speciale, se permite
+n procesul de aplicare a mortarului, injectorul trebuie sa fie la o distanta de 9-9,? m de la
suprafata care se tencuieste, sub unghi de >=I.
masina de tencuit
aparat tencuiala fina
Principii de e$cutare si cerinte de calitate

'ucrarile de placare sunt in general pretentioase, ele necesitand o e$ecutie corecta, cu
respectarea tuturor regulilor tehnologice.
a reusita calitati'a a placarilor au un rol hotarator %radul de calitate a muncitorilor
si asi%urarea unor materiale corespunzatoare, sortate atent, inainte de punerea in opera.
+ntrucat placajele alcatuiesc uprafete rigide si nu pot prelua deformari fara sa crape sau sa
se deslipeasca, este necesar ca stratul-suport sa fie dur si cu faza de tasare practic incheiata.
In caperea in care urmeaza sa se monteze placa=ele trebuie sa aiba tencuielile

terminate, stratulsuport al pardoselii e"ecutat si tocurile tamplariei sa fie montate> de
asemenea, este necesar ca instalatiile de tot felul sa fi probate anterior e"ecutarii placarii,
pentru a nu inter'eni completari sau reparatii ulterioare.
'a suprafetele e$terioare supuse placarii trebuie asigurata montarea, in prealabil, a tutuor
tocurilor de ferestre si usi-balcon, controlandu-se corecta lor a$ialitate, verticalitate si orizontalitate

la cotele proiectate.
&vntualele piese din otel aparente sau ingropate superficial se vor introduce cu cel putin @
cm in stratul-suport, acoperindu-le cu mortar de ciment sau beton.
/biectele sanitare sau de alta natura se vor prinde pe dibluri sau pise mecanice acre se
monteaza in stratul-suport inaintea e$cutarii placajelor. Strapungerile si orice sparturi in peretele-
suport trebuie efectuate inainte de inceperea placarii.
Principalele cerinte de calitate ce se impun placajelor sunt urmatoarele:
- aderenta cat mai buna de stratul sport
- suprafata plana si verticala
- umplere corecta cu mortar a rosturilor dintre placi, precum si a zonelor de legatura
cu restul suprafetei peretelui sau cu pardoseala, astfel inca sa nu se produca
infiltratii in spatele placajului.
- Aspect si colorit uniform, cu respectarea desenului indicat de proiectant; la
obtinerea acestora contribuie in primul rand omogenitatea materialelor folosite,
precum si asigurarea constantei de grosime si linearitatii rosturilor dintre placi.
&1&C)A&A P'ACA&'/
1. E"ecutarea placa=elor de faianta
Pe straturile-suport brute, pe suprafete de beton, zidarie de caramida sau panza de rabit,

faianta se monteaza prin intermediul unui strat de mortar de ciment.
Pe suprafetele de beton netede, pe fasii din beton celular autoclavizat, precum si pe
tencuieli in faza de grund, faianta se aplica prin lipire cu adezivi sintetici.
a. &re%atirea stratuluisuport
b. 0rasarea suprafetelor
+nainte de aplicarea faiantei, stratul-suport se uda abundent
Placile se monteaza in randuri orizontale, incepand de la colturi, de la stanga spre dreapta si
de la plinta in susu. aiantarul aplica cu mistria pe dosul fiecarei placi un strat de mortar gros de
E,? cm, astfel incat sa acopere cel putin E<@ din suprafata; apoi se fi$eaza placa pe perete prin
apasare cu mana si o usoara ciocanire cu manerul mistriei. Stratul de mortar din spatele suprafetei
placate nu trebuie sa creeze un camp continuu, spre a se evita consecintele fenomenului de
contractie a mortarului.
osturile orizontale trebuie sa fie uniforme si cu grosime de cel mult o,? mm. osturile
verticale, in grosime de ma$im 9mm, pot fi in continuare "rost pe rost# sau intercalate "tesute#.
3eav4 5n canelur4
bloc (ulti!ips
podea
'a racordarea placajului cu tencuiala se folosesc placi cu o muchie rotunjita, iar la colturile
campului placat, placi cu doua muchii rotunjite.
Pentru completari la colturi si pentru obtinerea teserii rosturilor verticale sunt necesare
fractiuni de placa care se taie folosindu-se dispozitivul de ghidat si masurat si taietorul de diamant;
unii meseriasi folosesc dispozitivul cu rola. (uchia rezultata din taietura se rectifica printr-o
usoara ciocanireiar apoi se rectifica printr-o usoara ciocanire si apoi se slefuieste cu piatra adeziva.
Pentru inconjurarea unor elemente de instalatii este necesar sa se practice gauri la marginea
placii de faianta, cu ajutorul unui ciocan ascutit. !aurile mici se e$ecuta cu masina de gaurit
electrica, placa de faianta fiind asezata pe un pat de nisip.
*upa circa 9E ore de la terminarea montarii, timp in care stratul de mortars-a interit, se
curata resturile de mortar de pe suprafata placilor folosind o carpa aspra si uda.
+n final, se procedeaza la umplerea rosturilor dintre placi cu lapte de ciment alb, eventual
cu adaos de colorant. /peratia se efectueaza folosind o pensula cu peri moi si un spaclu din
material plastic.
c. Aplicarea
ordinea de placa=elor. Panourile
montare fiind de jos indesus
placi
sauceramice
de sus in se aplica
jos, in randuri
in functie orizontale,
de liniile de
racordare obligate. Astfel, daca plinta pardoselii este deja montata, aplicarea
panourilor va incepe de la aceasta in sus. ' fatade se aleg rosturi de lucru in zonele
unde continuitatea suprafetei este rupta de profile, balcoane sau schimbarea tipului
de finisaj.
rundul trebuie sa fie suficient de intarit, insa sa aiba o umiditatede ?-F G, ceea ce practic
se obtine prin stropire, apa nefiind imediat absorbita.
Panourile de placi se lipesc pe un strat de @-? mm grosime din pasta de ciment cu adaos de
E?G var pasta. Stratul se intinde pe portiuni de pana la  mJ suprafata, adica atat cat se poate lipi
pana la intrarea cimentului in priza.
circa @=+nainte de asefiindoaie

s. Panoul aplicate,inpanourile de hartia
jumatate cu placi ceramice se introduc
spre interior, intr-un
spre a se vas cu apa,
evita ruperea timp*e
hartiei. de
obicei, se prefera folosirea tavii cu gratar metalic. *upa udare, fiecare panou se pensuleaza pe
spate cu lapte de ciment, apoi se aplica peste pasta de ciment, dezdoind jumatatea care a fost pliata.
rmeaza apoi o indesare prin batere usoara cu ajutorul batatorului de stejar.
*upa 9?-@= min de la aplicare, hartia de pe fata panoului se uda cu ajutorul unui
burete imbibat in apa si se dezlipeste. Apoi se verifica orizontalitatea marginii randului, corectand
eventualele denivelari, prin batere cu batatorul. *e asemenea, se indreapta prin ciocanire placutele
care au iesit di planul vertical al fetei placat si se rectifica portiunile neliniare ale rosturilor, printr-o
usoara presare e$ercitata cu mistria.
+n cazul in care pe lungimea peretelui nu intra u numar intreg de panouri, se folosesc benzi
taiate
pe dindepanouri.
linia *aca
taiere fiind nu incape
realizata cu un numar@=
ciocanul intreg
g. de placi taiate cu clestele sau cu rola, ruperea
*upa placarea unei portiuni de perete, se umplu rosturile cu lapte de ciment alb sau colorat,
u adaos de Aracet &?=, in proportie de E=G din greutatea cimentului, folosind o pensula cu prul
moale sau un spaclu din material plastic.
&laca=ele se monteaza numai la temperaturi ce depasesc ?@ C, aceasta limita minima
trebuind sa fie mentinuta cel putin 1; zile de la aplicare.
d. #eceptia lucrarilor. 'a preluarea lucrarilor terminate se verifica:

- uniformitatea coloristica, inlocuindu-se panourile de nuante sau modele diferite
- planeitatea suprafetei, tolerantele fiind aceleasi ca la placajele de faiante
- liniaritatea si uniformitatea rosturilor.
2. E"ecutarea placa=elor din piatra naturala
Placile din piatra naturala se aduc la santier taiate la dimensiunile necesare si cu fata
prelucrata. Placile pot fi de dimensiuni uniforme sau sa corespunda unui anumit apareiaj stabilit de
proiectant prin desene. Pe santier pot apare ca necesare mici ajustari de laturi care se realizeaza cu
dalti si ciocane de lemn pentru cioplit, precum si cu pietre abrazive pentru slefuit canturile
prelucrate.
Placajul se traseaza prin montarea unui dreptar de lemn la nivelul superior al suprafetei
supuse placarii, care se scoate pana la fata finita a peretelui.
Stratul-suport al placajului "peretele# poate fi din beton sau zidarie de caramida. Se folosesc
tehnologiile de placilor
a. fi$area montareinprezentate in continuare.
mortar "incepand cu randul de la pardoseala, de la stanga spre dreapta#
b. fi$area mi$ta a placilor "cand inaltimea suprafetei placate este mare, solidarizarea
placajului cu peretele se realizeaza prin mortar si piese metalice.#
c. i$area cu spatii libere "daca se utilizeaza piese de legatura mai puternice, se elimina
umplerea interspatilor cu mortar, ceea ce conduce la evitarea unor fenomene de degradare a
placajelor calcaroase din cauza infiltratiilor ce pot proveni dinspre peretele-suport.#
d. &$ecutarea placajului simultan cu zidaria "cand placajul este mai gros de H= mm, se asaza
mai intai un rand de placi, apoi se ridica zidaria din spate, in rosturile careia se inglobeaza
direct piesele metalice de solidarizare.
'ucrarile
mentinutade9?placaje dinmontare.
zile dupa piatra naturala necesita o temperatura de cel putin 69=I C, care va fi
Placajele din piatra naturala se receptioneaza cu multa e$igenta, urmarindu-se ca:
- suprafata placata sa nu contina placi denivelate mai mult de 9 mm fata de planul de
ansamblu
- rosturile sa fie coliniare si uniforme, admitandu-se tolerante de cel mult 9 mm
deviere de fiecare placa si 9,? mm diferenta de grosime.
*. E"ecutarea placa=elor din placi de sticla tip opa"it, din portelan de sticla sau din placi de
%resie ceramica
Placajele din placi de sticla sau portelan de sticla se folosesc in cladiri industriale. Cele de
gresie ceramica se utilizeaza , de asemenea, in constructii industriale, pentru protectii antiacide,
sau im cladiri reprezentative, pentru decorari.
*. E"ecutarea placa=elor cu placi ri%ide din policlorura de 'inil
Se folosesc la placari de suprafete interioare. iind sensibile la degradari produse de alte

procese tehnologice, se recomanda ca ele sa fie aplicate dupa ce toate lucrarile de finisare a
incaperii au fost terminate, inclusiv zugravirea tavaului si a portiunilor de pereti ce nu se
placheaza.

So Lucrator Finisor in Constructii 2doc

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

So Lucrator Finisor in Constructii 2doc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).

Principalele elemente de contructie:

- undatia este elementul situat la baza constructiei, sub nivelul terenului

2. Elemente de inchidere si compartimente

Separa incaperile cladirii intre ele si interiorul cladirii de e$terior. %u au rol

&'&(&%)&'& *& +%+SA; 'CA+'& *& +%+SA:

PA*/S&'+'&, +%0&'+)/+'&, )A(P'A+A "inclusiv geamurile#,

Peretii, tavanele si pardoselile sunt elementele pe care se aplica finisajele. olurile

inisajele sunt interioare si e$terioare.

Stratul suport e$ecutat corect conduce la realizarea unui finisaj de calitate.

Instumente pentru măsurat şi trasat:

irul cu plumb  cump4na - verticalitatea

1. Domeniile acceptate de utilizare n construc!ii

Produsele 5ndeplinesc cerin3ele din 'egea nr. 9=<9>>? privind calitatea 5n

1. 1. 2. Durabilitatea (fiabilitatea) şi ntre!inerea produsului

(emoriu tehnic organizare de 7antier

*&%(+& P/+&C): */C(&%)A)+& )&B%+CA

Pentru buna functionare a lucrarilor de santier pe proprietatea beneficiarului se

ing. 0ictoria *imciu, aut. E=><9>>F

Prin tencuire se intelege operatia de acoperire a unor suprafete brute "de

+n incaperile in care umiditatea relativa a aerului va fi mai mare "peste F=G#,

Placajele sunt elemente de finisaj cu ajutorul carora se realizeaza imbracarea

+n general, un placaj este alcatuit din trei elemente: stratul-suport, materialul

corespunzator, indiferent de domeniul lui de utilizare si de natura

cunoscuta si sub denumirea de actiunea gelivitatii, este un fenomen care

mentioneaza ca acestea, desi nu sunt solicitate la actiunea severa a

ca ele sa reziste la actiunea vaporilor de apacare, pentru placajele

*upa materialul din care sunt e$ecutate, e$ista placaje din:

Pardoselala este un element de constructie comple$, care se aplica peste

'a pardoselile asezate pe pamant nisipos se renunta, uneori, la stratul de izolare

- stratul de egalizare, completare, panta sau de poza  se e$ecuta pentru:

Pardoselile sunt de o mare varietate de tipuri, in functie de: materialul utilizat

*omeniul de utilizare a diferitelor pardoseli

- Pardoselile din pamant se utilizeaza in: subsoluri cu circulatie redusa, podul

- Pardoselile din piatra naturala se utilizeaza in: magazii, depozite de acizi,

*. )A(P'A+A *& C/%S)C)++

0amplaria deconstructii (ferestrele si usile)inchide %olurile din peretii

9. )ipuri de elemente de tamplarie

&lementele de tamplarie din constructii "ferestrele si usile# sunt de mai multe

- erestre duble cu cercevele cuplate, la care ambele randuri de cercevele

Debitarea si armarea tocurilor

&. 2!A0&'+, 0/PS+)/++ S+ )AP&)&

+ata 'azuta a suprafetelor de zidarie tencuita de beton, ori a tamplariei

3u%ra'irea este operatia de acoperire a suprafetelor tencuite sau din beton cu

0apetarea este operatia de aplicare, prin lipire, pe suprafata peretilor interiori

'ucrarile de zugraveli si vopsitorii se e$ecuta la interiorul si la e$teriorul

E. )ipuri de zugraveli si vopsitorii

*upa natura elementelor intrebuintate la prepararea compozitiei "liantul si

- varuielile "spoielile# cu lapte de var simple si colorate au ca liant varul

intrebuinteaza numai la finisarea interioara a incaperilor cu umiditate

Datorita calitatilor pe care le prezinta (aderenta buna pe straturile

- vopsitoriile in ulei au ca liant uleiul vegetal sau un inlocuitor sintetic.

9. Astfel, zugravelile trebuie sa se prezinte sub forma unor suprafete

0E566IA E7EC-0A#II 3-#A4EI6#, 46&$I06#II6# $I

*efinitia si rolul zugravelilor, vopsitoriilor si a tapetelor in constructii

'ucrarile de zugraveli si vopsitorii se realizeaza la interiorul si e$teriorul constructiilor si

(aterialele intrebuintate pentru prepararea amestecurilor pentru lucrarile de zugraveli si

9. $C-E $I DI$&63I0I4E -0II3A0E A E7EC-0A#EA 3-#A4EI6# $I

- tufere de par si de cauciuc, utilizate pentru finisarea ultimului strat de vopsea

pulverizat, care functioneaza pe principiul pulverizarii fine a materialului cu ajutorul

2. &#EA0I#EA $-&#A+E0E6#$-&6#0 &E0#- 3-#A4I0 $I 46&$I0

Din aceasta cauza, in procesul de e"ecutie a zu%ra'elilor si 'opsitoriilor trebuie acordata

Suprafetele tencuite care se pregatesc in vederea zugravirii sunt acoperite, de obicei, cu un

&'&(&%)&'& & +%+SA; 'CA+'& & +%+SA:

&%(+& P/+&C): /C(&%)A)+& )&B%+CA

. )A(P'A+A & C/%S)C)++

%/(& & )&B%+CA A S&C+)A)++ (%C++ P&%) 'CA+'& &