1.

Exigente tehnice atasate cladirilor

Toate constructiile trebuie sa satisfaca urmatoarele exigente:

 Exigenta functional-tehnologice -cladirile trebuie sa fie commode pentru munca, odihna sau
alt proces tehnologic ;

 Exigenta estetica (arhitecturala) – cladirea trebuie sa fie atragatoare in exterior si interior

 Exigenta economica – cladirea trebuie sa include consumari rationale de resurse financiare,

material si manopera

 Exigente tehnice – includ urmatoarele puncte:

a) Rezistenta mecanica- presupune capacitatea constructiilor de a suprta actiunile externe

fara distrugeri si deformatii substantiale remarente(care au ramas in constructie dupa
scoatera sarcinii).).

b) Exigenta rigiditatii – presupune capacitatea constructiei de a-si pastra forma sau pozitiade
proiect sub actiunea fortelor exterioare, precum deformatiile trebuie sa se afle la anumite
limite

c) Exigenta stabilitatii – presupune capacitatea constructiei de a-si pastra echilibrul

d) Exigent durabilitatii – reprezinta periaoda de functionare normal a principalelor elemente

de constructive

Pot fi:

De gradul I – termen de exploatare peste 100 ani

De gradul II- termen de exploatare de la 50-100 ani

De gradul III- termen de exploatare de la 20-50 ani

e) Exigenta la rezistenta la foc – capacitatea constructiei de a rezista la solicitarile termice si

mecanice produse in timpul si di cauza incendiilor.

Durabilitatea- reprezinta perioada de functionare normala a principalelor elem. de const. fara

pierderea calitatilor necesare de exploatare si poate fi de 3 grade:

1. termenul de exploatare >100 ani;

2 gr. temen. 50>x, x<100;

3 grad: 20>x,x<50; constructii temporare x<20.

Durabilitatea depinde de diferiti factori:

a.) luajul mat. de const.( procesul deformarii continue a mat. de constru sub actiunea fortelor ext.

b.) rezist. la inghet-capac. materialelor in stare de saturatie de a-si pastra capacitatea de exploatare
dupa un anumit nr. de ciluri de ingetare si dezgetare.
 c.) rezis. la corozie- capac. mater. de a opune rezistenta actiunelor daunatoare ale proceselor
chimice si electrochimice.

d.) rezis. la actiuni biologice -capac. mater. de a rezista actiun, microorgan.

e.) rezis. la foc-capacit. const. de a rezista la solicitarile termice si mecanice produse in timpul si din
cauza incendiilor. Rezis. la foc se caracterizeaza prin gradul de combustibilitate si limita de rezistenta
la foc.

Dupa gradul de combust. toate materialele se impart in

1- incombustibile (beton, caramida),

2-greu combustibile (metal protejat, lemn tencuit),

3-combustibile (lemn, vata).

Limita de rezistenta la foc a unui element de constructie este perioada de timp in ore de la
momentul supunerii elemen. de const. sub actiunea temp. inalte pina la momentul pierderii
capacitatii lui portante.

Limita rezist. la fac in ore ale peretilor

gr.de rez. per.portanti per. autoport. pereti. neport peret.despa

I 2.5h 1.25h 0.5h 0.5h

II 2.0h 1.25h 0.25h 0.25h

III 2.0h 1.0h 0.25h 0.25h

IV 1.0h 0.5h 0.25h 0.25h

V nu se normeaza

Limita rez. la foc grosimea peretelui din caramida:

65 mm- 0,75h;

120mm-2,5h;

250mm- 5,5h
2. Clasificarea cladirilor si particularitatile constructive ale
lor

In cladiri se folosesc diferite clasificari:

a.) clas. funcionala

b.) clas. dupa dimensiunea deschiderii

c.) clasificare dupa nr. etajelor

d.) clas. dupa calitate

Clasificare functionala:

Toate cladirile se impart in

clad. civile,

industriale,

agrozootehnice,

constructii ingineresti.

Cladirile civile se impart :

in cladiri de locuit si publice.

Cladiri de locuit-clad. de loc. cu apartamente (individuale si colective), camine si garsoniere pentru

elevi, studenti, muncitori, diferite tipuri de hotele, pensionate.

In cladiri publice intra 13 clase mari inpartite in grupe, iar grupurile in tipuri.

1. Cladiri de invatamint
2. cladiri de ocrotire a sanatatii, agrement si ocrotire fizica
3. de cercetare fizica si proiectare
4. clad. inst. de cultura. ( biblioteci, muzee, teatre( dramatice, de opera, muzicale, de papusi).)
Exista 500 de tipuri de cladiri publice

Cladiri industriale- cladiri de productie (uzine, fabrici, ateliere),

cladiri pentru deservirea productiei (depozitive, rezervoare),

cladiri social administrative-incaperi pentru deservirea muncitorile(garderoba, dus, punct medical,

cantina, incaperi pentru ingineri si administratie).

Cladiri agrozootehnice-clad. pentru adapostirea animalelor, constru pentru legume(sere), clad.

pentru adapostirea inventarului si produselor agricole.

Constructii ingineresti- poduri, tuneluri, viaducte, constructii

hidrotehnice, cosuri de fum, turnuri de televiziune,conducte de ape,
gaze, linii de transport ale energiei electrice etc.

Particularitatile constructive si de sistematizare ale cladirilor civile si

industriale.

Cladirile civile deobicei au un mare numar de incaperi cu aria relativ

mica. De aceea constructile lor sunt alcatuite din stuctura cu pereti
portanti realizati din zidarii diverse, beton armat, monolit sau
prefabricat. Structura mai poate fi alcatuita din schelet portant. fig.1

Cladiri de productie au citeva incaperi cu aria relativ mare, fara pereti

interiorisau sau despartitori, deaceea constructiile lor sunt alcat. din structura
cu scheletu realizat din beton armat sau metal.fig2.

Parametri de sistematizare spatiala al cladirii sunt L- deschiderea, T- traveea, H-

inaltimea nivelului sau etajului.

Clasificarea dup dimensiunile deschiderilor

in functie de deschidere toate cladirile se impart:

in cladiri cu deschidere mica,

mijlocie,

mare.

(TABEL)

mica mijlocie mare

multe niv. 2.4<=L<=4.8 4.9<=L<9 9<=L<15

un nivel L<=12 12<=L<36 L>36

Clasificarea clad. dupa nr. de nivele

 cu putine nr. nivel. mijl. mai multe nr. mare
niv. niv. nivel.

cl. de locuit 1-2 3-5 5-9 N>=10

cl. publice 3-10 10-50 50-100 H>100

cl. indus 1 (hala 2 (clad.P+1E) 3-6

indust)

Clasificarea dupa calitate:

Toate cladirile dupa calitate se impart in 4 clase:

1. Cu cerinte ridicate- aceste cladiri au gradul I

de durabilitate si rezis. la foc.

Aceasta clasa cuprinde cladiri de loc cu inaltime mare

si cladiri publice principale.

2. Cerinte medii- gradul de rezistenta la foc si

durabilitate nu mai jos de gr. 2

Clad. de locuit cu multe nivele si

cld. publice pentru constructii de masa.

3. Cerinte de exploatare reduse, gr. de durabilitate 2 si

rezitenta la foc 3- cld. de loc. cu nr. de nivele mijloc.

si clad. publice cu putine nivele.

4. Gradul de durabilitate 3 . Rez. la foc nu e normeaza.

3. Partile principale ale
cladirilor.
Cladirea are urmatoarele parti principale

a- infrastructura(aflata sub cota 0)

b-suprastructura(deasupra cotei 0)

Infrastructura cuprinde ca element

principal fundatia care se executa sub
nivelul terenului natural, vine in contact
direct cu un strat bun de fundare a
terenului si ii transmite acestuia toate
incarcaturile care actioneaza asupra
constr. Peste fundatii se executa zidaria
subsolului sau parterului . Infrastructura
cu semnul (-) se indica.

Suprastructura (elevatia) cladirii este partea din cladire situata deasupra terenului si cuprinde toate
elementele de rezistenta in afara fundatiei, precum si toate lucrarile de finisaj si protectie ale clad.
Elementele de rezis. cuprind:

1. Peretii- delimiteaza spatiul interiorde mediul inconjurator

si impart constructia in incaperi, ei preiau incarcarile de la greutatea

proprie si de la constructiile orinzontale.

2. Stilpii- constituie elementele verticale sau inclinate

de rezistenta care preiau deasemenea incarcarile provenite de la elementele de constr. orizontale.

3. Planseele-sunt elementele orizontale sau inclinate

care separa intre ele incaperile unei cladiri pe inaltimea acestuia

inchit cladirea la partea superioara alcatuind in acest ultim caz

acoperisul numit terasa. Planseele preiau incarcaturile

permanente (greutatea proprie si utile). Pentru locuinta sarcina

utila = 150 kg/1m2 si le transmit peretilor sau stilpilor.

4. Sarpanta-constituie elementul de rezistenta a acoperisului

avind rolul de a sustine invelitoarea acoper.

5. Scarile- asigura circulatia intre nivelurile cladirii precum si intre exterior si interior.
Elementele de rezistenta asigura rigiditatea, stabilitatea si durabilitatea cladirii.

Lucrarile de finisaj si protectie au rolul de a face cladirile folosibile

in conditii cit mai favorabile, de a reda un aspect placut si estetic,

precum si de a proteja de agenti agresivi ai mediului inconjurator.

In cadrum acestor lucrari intra: invelitoarea- protejeaza constr.

impotriva actiunilor ploilor,zapezilor, etc.

diferite izolatii- termohidrofuga, fono, bariera contra vaporilor., tencuiala, placajele, pardoselile-
asigura o buna circulatie in interior si protejeaza

planseele impotriva uzurii produsa de circulatie.,

elementele de timplarie impreuna cu geamurile- asigura

inchiderea golurilor lasate in pereti atit pentru circulatie cit si p/u iluminarea si ventilarea naturala a
incaperilor.

4. Compartimentarea cladirilor pe verticala si orizontal.

Cladirile se compartimenteaza pe verticala si pe acelasi
nivel.

A. compart. cladirii pe inaltime- spatiul interior al

unei cladiri este compartimentat pe inaltime cu
ajutoarul planseelor asezate fiecare la o
anumita cota care depinde de destinatia
cladirii. Spatiul dintre 2 plansee cons. se num.
nivel. Fiecare nivel are o denumire proprie.
1. S- Subsolul- niv. situat sub cota 0, respectiv sub
cota terenului natural.
2. D-Demisonul- subsolul se numeste demisol si
poate fi locuit cind spatiul lui corespunde
urmatoarelor conditii de igiena si confort.
a.) sa nu fie mai ingropat de 1m;

b.) inaltimea libera trebuie sa fie >= 2,5m

c.) ferestrele sa aiba o suprafata mai mare sau

egala cu ⅙ din suprafata camerei respective.

3. P- Parterul- Primul nivel care se afla la nivel. solului un pic deasupra.

In cazul cind acoperisul se executa cu sarpanta, spatiul dintre ultimul planseu si invelitoare se
numeste pod,

si nu trebuie sa fie mai mica de 1,6 m.

Daca inaltimea podului este destul de mare, el poate fi

amenajat ca locuinta si acest spatiu

se numeste mansarda ( h>= 2,3 iar partil >=1,6).

B. Compartimentarea clad. pe acelasi nivel. In cadrul acelasi

nivel cladirea este compartm. in incaperi diferite cu ajutorul

peretilor portanti, autoportanti si despartitori.

Schema de sistematizare a cladirii de locuit cu 3 apart.

1-pereti portanti longitudinali exteriori

2-pereti
portanti
logitudinali
interiori

3- pereti
transversali
autoportanti
exteriori

4-pereti
transverali
autoportanti
interiori

ceilalti pereti
despartitori

C.S- casa scarii

C.Z- camera de zi

B- balcon

D- dormitor

Bs- bloc sanitar

Bu-bucatarie

5. Coordonarea modulara in constructie.

Sporirea eficacitatii economice a metodelor industriale de

constr. este conditionata de largirea proiectarii tipizate a

constructiilor si elementelor de constructiilor si de trecerea

la o productie industriala de mare serie a acestora.

Acest procedeu este pos. numai pe baza unificarii si tipizarii procesului de constructie.

Producerea industriala a elementelor de construc. este eficace doar pentru cazul constr. in masa,
cind avem multe cladirii care pot fi construite din aceleasi elemente tip. Pentru acesta necesara
unificarea elementelor de constructie si a parametrilor cladirilor, adica este necesara o oniformitate
a dimensiunilor diferite parti au dimensiunile si forma elementelor prefabricate si care

este executata constructia. Unificarea se asigura prin limit numarului dif. feluri si dimensiuni ale
elementelor clad. Acest procedeu se efectueaza pe baza sistemului unic modular din constructie.

Pe scurt este difinit ca totalitatea regulilor de coordonare

reciproca intre paramentri de sist. spatiala ale cladirilor si

dimensiunile elemente lor de constructie precum si intre

dimensiunile elem. de utilaj tehnologic cu un modul de baza.

In Moldova in calit, modulului de baza este M=100 mm

. Toate dimensiunile clad. trebuie sa se imparta exact la

modulul M sau la multimodul sau la submodul.

Se numeste multimodul M marit de citeva ori,

si anume 2M, 3M, 6M, 12M, 30M, 60M, care serveste

la indicrea dimensiunilor constructiilor mari.

Pentru indicarea dimens, relativ mici se folosesc
urmatorii submoduli M/2, M/5, M/10. M/20,
M/50, M/100.

Sistemul unic modular ne da posibilitatea :

1. De a inlocui un element prefabricat cu

altul fara refacerea proiectului.
2. De a folosi acelasi elemente prefabricate in
cladiridif.

dupa schema de sistemat., dupa schema

constructiva si dupa destinatie.
 3. De a crea
proiecte tip.

In practica se
foloseste foarte des
proiectarea cu
folosirea proiectelor
tip bazate pe tipizarea
cladirilor sau a unor
fragmente in scopul
folosirii lor multimple.
Proiectarea tip este
asigurata de
standartelel de stat in
domeniul contructiei
In consecintele civile
se foloseste pe baza
proiectarea tip in
serie:1. proiectul tip
al apartamentului,2.
proiectul tip al transonului, 3. proiec.tip al cladirii:

T I tronson- curent

T II tronson- de capat

T III tronson - de colt

6. Trei categorii de dimensiuni modulare

In timpul proiectarii pot fi folosite urmat. cote numite categorii de dimensiuni modulare.

1. Ln- nominala 4N
2. Lc- dimensiunea constructiva
3. reala Lr

1-panou de pod;

2-rigla

Dimensiunea de proiect a constructiei care se

deosebeste de cea nominala prin marimea rostului constructiv (b-𝛿).

Dimensiunea reala a constructie se deosebeste de

cea constructiva prin marimea tolerantei de executie.

𝛿 = 140- latimea rostului intre elemente prefabricate

𝛥 = 20 − 𝑑𝑒𝑣𝑖𝑎𝑡𝑖𝑖 𝑡𝑜𝑙𝑒𝑟𝑎𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑒𝑐𝑢𝑡𝑖𝑒

7. Notiunea dezaxare. Dezaxarea peretilor din zidariea

pentru cladiri cu putine nivele.
Proiectarea cladirii incepe cu determinarea dimensiunilor si amplasarea elementelor constructive ce
se impleteste cu ajutorul unui sistem conventional de planuri modulare construc. princ. de rezistenta
se amplaseaza in cadrul planelor date.

Liniile de intersectie ale planurilor ale planurilor

modulare alcatuiesc liniile axelor de coordonare modulara.

Se numeste dezaxare distanta se la axa

geometrica a constructiei sau

de la marginea ei, fata constructiei,

pina la axa de coordonare modulara.

Pentru pereti exteriori ca dezaxare se

foloseste distanta de la fata interioara a

peretelui pina la axa de coordonare modulara.

Regulile dezaxarii pentru constructia cladirii

cu peretii din zidarie.

B-390-cotilet

8.Sisteme constructive
Elementele construc. ale oricarei cladiri depind de

sistemul constructiv care la rindul sau determina

tipul structurii de rezistenta. Sistemul constructiv repr.

totalitatea elementelor constructive legate reciproc

care asigura rezistenta, rigiditatea si stabilitatea cladirii.

In structura cladirii pot fi evidentiate elemente constructive

verticale si orizontale. Incarcarile principale ale cladririi

sunt determinate de actiunea fortei de gravitatie si sunt

preluate de elementele constructive verticale.

Dupa timpul elementelor constructive verticale pot fi

evidentiate urmatoarele sisteme constructive principale:

1. sistem constructiv cu pereti portanti

2. sistem constructiv cu schelet
3. sistem constructiv cu simbure central sau
4. nucleu de rigiditate
5. cu invelis lateral
6. din elemente spatiale

1-nucleu de rigiditate din beton armat monolit

care preia incarcaturile verticale de la planseu

si incarcarile orizontale de la vint si asigura

rigiditatea spatiala a cladrii.

2-discurile planseului care se executa la nivelul

terenului unul dupa altul si care se ridica in pozitie

 de
proiect si
se atirana
de ferma
spatiala.

3- ferma
spatiala

4-pereti

suspendati care se reazema pe plansee

5-fundatia
1- invelisul lateral sub forma de tub spatial cu zabrele preia incarcatura orizontale.

2- stilpii preiau numai incarcarile verticale

Elementul spatial se executa la uzina din

beton armat si are 4 pereti si 2 plansee
In afara de aceste sisteme principale exista

si sisteme mixte:

Domeniul de folosire ale sist. construc. principale:

1. se foloseste pentru cladiri

se locuit cu caracter de masa.

2. se foloseste pentru cladiri

si edificii publice

3. pentru cladiri de locuit

si ed. publice cu 25-50 de nivele

4. se folosec pentru aceleasi

cladiri dar peste 60 nivele.

5. se folosesc pentru cladiri

de loc cu un nr. mediu de nivele.

9. Scheme constructive.
Daca vom examina sistemul constructiv cu pereti portanti si

schelet com vedea ca eleme. const. verticale pot fi amplasate

in acelasi sistem in mod diferit

(longit. sau trans.).

In functie de aceasta amplasare

sistemul constructiv cu pereti
portanti poate fi indeplinit dupa 3
scheme constructive:

1. Schema constructiva cu
pereti portanti
longitudinali.
l- depinde de lungimea
elementului portant al planseului

L-intre peretii autoportanti de

rigiditate depinde de gradul de
sistemicitate al raionului de constr., nr. de nivele si mat. peretilor
2. Schema constructiva cu pereti portanti transversali tip celula

3. Schema constructiva in 4 fire

tip fagure

Schema tip fagura se foloseste

pentru constructia cladirilor din
panouri mari prefabricate

L1- distanta intre pereti portanti

depinde de lungimea elementelor
portante ale planseului. In toate
cazurile trebuie sa fie L1<=L2

L2- dist. intre pereti autoportanti.

Functia principala a per.

autoportanti consta in asigurarea
rigiditatii spatiale a cladirii.

Distanta L2 depinde de materialul

peretilor, planseelor, gradul de seismicitate si nr. de nivele. Ex. pentru cladiri cu pereti cu putine
nivele, cu grade de sism-7- aceasta distanta nu trebuie sa fie mai mare de 8 m.
Sistemul constructiv cu schelet
este alcatuit cadre. Dupa modul de
amplasare a cadrelor acest sitem
are urmatoarele scheme
constructive:

1. Schema constructiva in
cadre longitudinale
1-stilpi

2-rigla

3-constr. portanta pentru planseu

l<= 1,2 pentru placa

prefabricata cu gol

2. Schema constructiva
in cadre transversale

3. Schema constructiva cu cadre

incrutisate

Elementele portante pentru planseu

(3) se reazema pe rigle in trepte, de
aceea planseul are rigiditatea sporita.
Aceasta schema se foloseste pentru
constructia cladirilor in zone seismice cu un grad de seismicitate 8-9.

4. Schema constructiva tip ciuperca

1- stilpi

2-panou rezemat pe
stilpi

3-panou rezemat pe 2
laturi

4-panou rezemat pe 4
laturi

10. Notiuni generale despre fundatii.

Clasificarea Fundatiilor.
Se numeste fundatie sub ansamblul structural al
constructiiei

care se afla in contact cu terenul de fundatie si care transmite

acestuia incarcarile care solicita constructia. Fundatiile ocupa

pina la 10 % din cheltuielile totale si circa 15% din volumul de

munca. Fundatiile lucreaza in conditii extrem de nefavorabile.

Actiuni de forte

1 Sarcina
provenita de la
construct.

2. Presiunea
laterala a
pamintului

3. Sarcina
seismica

4. Forta de
umflare

5. Reactia de
reazem a
pamintului

6. Fortele de vibratii

Actiunile mediului amb.

7. Temperatura pamintului.

8. Temp. aerului din subsol.

9. Umiditatea pamintului

10. Umiditatea aerului din subsol

11. Impuritatile agresive din aer si apa.

12. Actiunile biologice.

Fundatiile trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:

1. Sa fie rezistente la diferite actiuni de forte.

2. Sa fie durabile
3. Sa posede stabilitate la alunecare si rasturnare.
4. Sa fie rezistente la actiunile apelor freatice.
5. Sa fie economice si tehnologice.
Clasificarea fundatiilor dupa criterii:

1. Dupa adincimea de fundare:

- fundatii de suprafata ( de mica adincime, fundatii directe)- adincime de fundatie pina la 4
metri
- fundatii de adincime (indirecte)- adincimea de fundare de la 4-40 m.
2. Dupa modul de lucru:
 - fundatii rigide- lucreaza la compresiune
- fundatii elastice- la compresiune si la intindere.
3. Dupa materialele folosite:

- din lemn
- din piatra naturala sau artificiala
- din beton ciclopian- de obtine prin inglobarea in betonul simplu in proportii de pina la 30 % a
pietrii sparte
- din beton simplu
aceste materiale lucreaza numai la compresiune de aceea fundatiile din aceste materiale se
numesc rigide.

- din beton armat- se executa fundatii elastice fiindca betonul armat lucreaza la compresiune
si intindere
4. Dupa schema constructiva:-fundatii continue -fundatii izolate -fundatii pen radier genera -fundatii
pe piloti.

11. Fundaţii rigide continue monolite.

O fundatie continua reprezinta o panglica care este incarcata uniformsi care transmite
incarcarile trenului de fundare. In plan fundatia repeta configurantia peretilor portanti si
autoportanti. Fundatiile continuie servesc concomitent si ca structuri portante si ca element de
inchidere pentru subsol. Acest tip de fundatie este foarte raspindit in constructii
cu putinine nivele cu structura de rizistenta din zidarie portanta.

Dupa forma sectiunii transversal cel mai fregvent utilizate sunt fundatiile cu sectiunea
dreptunghiulara si fundatii intrepte.
1. Zidarie peretilor exterior din cotilet.
2. Hidroizolatie orizontala pentru zonele
seismice, se executa din ciment-mortar-nisip
cu raport de 1:2 si cu adaosuri hidrofobice,
grosimea 2.-30mm.
3. Fundatia cu sectiunea
dreptunghiulara,din piatra bruta,grosimea
≥ 500mm.
4. Pereu imprejurul cladirii, inclinatia
0.03, din beton asfaltic sau simplu.
B - latimea talpii de fundatie;
C.F.- cota de fundare;
C.P.T. - cota de proiect a terenului;
H - adincimea de fundare. Hmin=hîngheț+0.2,
unde hîngheț - adincimea de inghet a pamantului
(0.8 m).
R. Mpldova h =0,8m
Pentru pereti interiori in spatii calde adincimea minimala de fundare este egala cu 500 mm.
Fundatiile cu sect. dreptunghiulara se recomanda cind latimea treptei depaseste grosimea
peretelui cu
50-100 mm din fiecare parte. Daca talpa fundatiei cu mult ma
i lata decit grosimea peretelui se
recomanda folosirea fundatiilor in
trepte.

2.Fundatii in trepte
α – unghiul de repartizare a
tensiunilor in interiorul fundatiei.
In zona de actiune a acestui unghi
materialul fundatiei lucreaza la
compresiune de aceea fundatiile se
numesc rigide.
α depinde materialul de fundatie:
-Piatra bruta = 26°30’ ;
-Beton ciclopian = 33°30’;
-Beton simplu = 40°.
H treptelor = 300 pentru beton ciclopean si simplu,
H treptelor = 500 pentru piatra brut

12. Fundaţii elastice continue monolite

Sunt recomandate pentru terenurile de fundare cu o

capacitate portanta mica sau neuniforma,

in aceste cazuri apare necesitatea latirii talpii fundatiei.

Lucrul fundatiei elastice in stare incarcata.

Dupa aplicarea sarcinei N sub talpa apare reactie

de reazim uniform distribuita q(2)

in console, momente de incovoire,(M) in zona interioara
a talpii apar fortele de intindere, care nu pot fi receptionate
de nici un material inafara de beton armat,
de aceea talpa fundatiei la partea inferioara se armeaza (1).
13. Fundatii continue prefabricate:
Pentru alcatuirea lor se folosesc talpi prefabricate din beton armat
si blocuri prefabricate pentru pereti din beton simplu,

care se aseaza pe talpi prin rosturile din mortar, carton

si nisip.

1- se foloseste pentru cladiri cu putine nivele

 1. Zidaria peretelui
exterior
2. panou de planseu
3. centura atiseismica
din beton monolit
4. hidroizolatia
orizontala
5. bloc perete
prefabricat
6. rortrui orinzotale
din mortar, ciment,
nisip, M50
7. rost antiseismic
8. talpa prefabricata
9. pereu
10. hidroizolatia
verticala ( linie
greoasa).
Constructia ei
depinde de nivelul
apelor freatice.
Adincimea de fundare pt.
cladiri cu subsol nu depinde
de adincimea de inghet a
pamintului, ei trebuie
safiedistanta de cota pardoselei nu mai mica de 500 mm

14. Fundatii continue partial prefabricate.

In zonele seismice fundatiile prefabricate nu
asigura o buna legatura intre elemente
verticale structurabile, anume stilpi monoliti,
care se afla la intersectia peretilor.
Domeniul de aplicare a fundatiilor continue partial prefabrcate:
-pentru cladiri cu sistemul constructiv cu schelet
si umplutura din zidarie, constuite in zone seismice
cu gradul de sistematicitate mai mare dau egal cu 7 (grade).
Acest tip de fundatie este alcatuit din talpa monolita din beton armat si perete al fundatie zidit
din blocuri prefabricate.
1.Zidaria
2.Hidroizolatie orizontala
3.Centura antisesmica
4.Bloc perete prefabricat
5.Mortar de ciment-nisip
6.Talpa din beton armat monolit
7.Beton de egalizare
8.Pereu
15.Fundatii izolate pentru cladiri cu putine nivele

Acest fel de fundatii se folosesc pentru reducerea volumului de sapaturi respectiv a volumului
de materiale si se foloseste cind terenul de fundare se gasesete la adincimea relativ mare
~4m,sau cind zidurile transmit la fundatii incarcari mici.
Alcatuirea fundatiei :
Reazeme izolate amplasate de-a lungul zidariei cu distanta de 3 m si la intersectia zidariilor ;
Pe aceste elemente se reazeme grinzile de fundatie care construieste suportul zidurilor.
1.Zidarie
2.Hidroizolare
3.Grinda de fundatie din beton-armat
4.Reazeme izolate cu sectiunea transversala rotunda
Patrata
Dreptunghiulare
(Beton ,beton armat ,piatra)
5.Perna de cheramsit serveste pentru preluarea fortelor de umflare a pamintului in timpul iernii.

16.Fundatii continuie cu cote diferite de fundare

In practica uneori apare necesitatea ca fundatiile unei cladiri sa fie realizate denivelate(cu cote
de fundare diferite) ;
Sa examinam 4 cazuri :
1.daca terenul de fundare este denivelat

2.Cind cladirea este amplasata pe un relief cu panta suficienta

3.Cind se construeste anexa la cladirea existenta

1.fundatie sub cladirea existenta
2.fundatie sub anexa proiectata

4.Cind subsolul se afla sub o parte a cladirii

Adincimea de fundare a fundatiilor subsolului se amplaseaza la distanta minima de 0.5 m de la

cota pardoselei de subsol.

Regula pt zona sesmica

Trecerea de la o adincime de fundare la alta se va realiza in trepte
Hmax a treptei 600 mm si lungimea minima a ei este de 2H.
Se indica zonele de racordare
Regula :prima treapta de la fundatie se amplaseaza la 1 m de la marginea talpii de fundatie.
17.Izolare hidrofuga a fundatiilor continue contra apelor freatice
Structura hidroizolatiei depinde de nivelul apelor freatice
1.Cind cota apelor freatice nu depasesc 200 mm de la cota pardoselei subsolului

1.zidaria peretelui exterior

2.planseu deasupra subsolului
3.hidroizolare orizontala din mortar, ciment,nisip ½ cu adaosuri hidrofobice
4.centura antiseismica
5.talpa fundatiei
1 fonion-perete de protectie din caramida cu argile arsa plina cu grosimea de 120 mm,apoi
izolare hidrofuga aplicata prin ungere la cald prin beton de doua ori .Driscuirea din mortar de
ciment nisip a peretelui de fundatie.
2-fonion-pardoseala subsolului ,sapa de protectie din mortar ciment si nisip grosimea 30
mm.Un strat de carton bitumat lipit pe mastic ;
Sapa –support din mortar de ciment ,nisip grosimea 30 mm ,beton de egalizare cu grosimea 100
mm ,teren compactat cu argila.

2.Cind cota apelor freatice se afla la distanta de 200 mm -1 m de la nivelul pardoselei subsolului.

3.Hidroizolare orizontala

1- Perete de protectie din caramida plina din argila arsa 120 mm

1.Strat de carton bitumat lipit pe mortar izolatie hidrofuga aplicata prin ungere la
cald cu bitum.
Driscuirea-mortar ,ciment a peretelui fundatiei ;
2-pardoseaua subsolului,bolast din beton greu pentru neutralizarea presiunii apelor freatice(150
mm)

3.cazul trei –calea

 1. Perete de protectie din caramida plina din argila arsa 120 mm
1.Strat de carton bitumat lipit pe mortar izolatie hidrofuga aplicata prin ungere la
cald cu bitum.
2.Pardoseaua subsolului ,placa din beton armat se amplaseaza sub intreaga cladire
18. Materiale si articole pentru zidarie

La cladire cu structura de rezistenta din zidarie portanta peretii se executa din blocuri de
piatra artificiala sau naturala de diferite forme si marimi legate intre ele cu mortar

Materiale si articole artificiale:

① Caramida plina din argila arsa

② Caramida modulara cu goluri verticale

③ Blocuri mici din calcar lacustru

Mortare pentru zidarie-in zone seismice utilizate cele

pe baza de ciment cu adaosuri cu rol de marire a
lucrabilitatii. Mortar-ciment, nisip, argila sau var ca
adaos cu marcile:

1. M25-constructii de vara

2. M50-constructii de iarna
19. Zidarie omogena (din blocuri sau caramizilegate cu mortar).

 Din caramida:

① În 2 rinduri ② În 6 rinduri

 Din blocuri mici:

 ①În3rinduri
② În cruce
 20. Zidarie neomogena
 Se obtine prin asezarea intr-
un anumit fel al caramizilor astfel ca sa
se obtina spatii cu umplutura din
material usor de regula termoizolator
,astfel obtinem pereti cu o greutate
redusa si cu o capacitate sporita de
izolare termica .Sectiunea transversal
prin perete din zidarie neomogena cu
folosirea corpurilor de umplutura din
beton usor.

 21. Construcţia golurilor pentru ferestre şi uşi
 
 Pentru a prelua incarcarile din
zidarie si planseu aflate deasupra unui gol din
zidarie la partea superioara a golului se prevede
un element de constructive numit buiandrug










22. Clasificarea planşeelor, exigenţe ataşate planşeelor.

Planșeele – elemente portante în construcție, care îndeplinesc rolul de compartimentare

a clădirilor pe verticală.
Planșeele sunt alcătuite din 3 traturi:
1. Construcția pardoselei
2. Strat constructiv de rezistență
3. Tavan

 Clasificarea după poziția în structura clădirii.

1. Planșeu deasupra subsolului

2. Planșeu intermediar
3. Planșeu de pod
4. Planșeu-terasă

 Clasificarea după tehnologia execuției.

1. Planșeu monolit
2. Planșeu prefabricat
3. Planșeu parțial prefabricat

 Clasificarea după materialul stratului de rezistență.

1. Piatră
2. Beton armat
3. Lemn
4. Elemente metalice

 Clasificarea după schema constructivă a structurii de rezistență.

1. Planșee pe grinzi
2. Planșee din panouri

Exigențele atașate planșeului.

1. Rigiditate și rezistență suficientă.
2. Izolare termică (pentru planșeul de pod și deasupra planșeului subsolului).
3. Izolare fonică (planșeu intermediar).
4. Izolarea hidrofugă (pentru planșeele
ce se află sub încăperi cu umeditate
sporită).
5. Izolarea contra-vapori (se introduce
în planșeele de pod, sub izolația
termică).
23. Planşeu pe grinzi din beton armat.

 Construcția planșeului intermediar

②
a) Pardoseală din scânduri – 39 mm;
b) Talpă din lemn 100 X 50, traveea 500;
c) Structură fonoizolantă din vată minerală;
d) Hidroizolare (robiroid);
e) Placă din ipsos;
f) Construcția tavanului.

①
a) Placă de laminat – 8 mm;
b) Garnitură din material sintetic;
c) Șapă din morta (ciment-nisip) – 30 mm;
d) Structură din carton bitumat;
e) Bloc de umplutură;
f) Construcția tavanului.

 Construcția planșeului de pod

 ②
a) Șapă din mortar (var-nisip: 20-30 mm);
b) Termoizolație;
c) Barieră contra vapori din carton bitumat;
d) Placă din ipsos;
e) Construcția tavanului.

①
a) Șapă din mortar (var-nisip: 20-30 mm);
b) Termoizolație;
c) Barieră contra vapori din carton bitumat;
d) Bloc de umplutură;
e) Construcția tavanului.
24. Planşeu pe grinzi din lemn

 Construcția planșeului intermediar.

① - șipci din lemn (50x50) servesc pentru rezemarea podinii din lemn (firura 2)
  Constructia planseului de pod

25. Planşeu din fâşii prefabricate.

Fisie prefabricata cu goluri.

26. Configuraţiile acoperişurilor în pante şi elementele lor, regulile de construire

1. Coama de virf

2. Coama intermediara

3. Dolie

4. Coama inclinata sau diagonal

5. Streashena

6. Fronton

7. Lucarna

8. Zidarie parapet
27. Şarpante din lemn pe scaune

Sarpanta de lemn pe scaune se foloseste pt cladirile cu 3 sau mai multi pereti longitudinali si cind
deschiderea nu depaseste 7m.

1. Cosoroaba 100x100
2. Longrina
3. Pop
4. Pana de coama 100x150
5. Caprior
6. Contrafisa 50x150
7. Stinghie 50x150
8. Grinda de streasena 50x100
9. Bulon de ancore inzidite in perete cu dist 2m dea lungul peretelui
10.Un strat de carton bitumat

28.Sarpante din lemn cu ferma

Se folosesc la acoperirea deschiderilor mai mari de 7 m si cind in cladire lipsesc reazimile
interioare sub forma de stilpi sau pereti.
In acest caz deschiderea intre pereti exterior se acopera cu ferma din lemn.

1.ferma din lemn

2.cosoroaba
3.pana
4.capriori
5.grinda de streasina

Nodul E:
6.carton bitumat
7.talpa superioara a fermei
8.talpa inferioara a fermei
9.subgrinda
10.bulon de stringere
29.Sarpante din lemn mixte
Deseori se intilnesc cazuri cind nu putem folosi pentru a acoperis sarpante cu scaune si nici
sarpantele cu ferme .Atunci se folosesc sarpante mixte care include cit sarpantele pe scaune atit
si sarpante cu ferme.

1.Cosoroaba
2.Longrina
3.Ferma din lemn cu traveea de 3 m
4.Bare verticale (popi)t=3m
5.Pene superioare (intermediare)inferioare
6.Capriori pasul ~1 m
7.Stinghie
8.Contrafisa
9.Grinda de stresina

30.Invelitori din azbociment (azbest)

31.Invelitori din table zincate
32. Învelitori ceramice.
 1. Coama;
2. Mortar;
3. Tigla;
4. Sipca longitudinala 48x48 mm;
5. Caprior;
6. Furura;
7. Pazie de lemn;
8. Sipci transversale 25x48 mm;
9. Carton bituminat;
10. Astereala.

33. Învelitori din tablă cutată.

34. Clasificarea scarilor. Scheme si parametric de sistematizare a scarilor.

 Clasificarea scarilor
 1. Dupa destinatii:
- scarile principale, care asigura legatura intre toate nivelele cladirii;
- scarile secundare, care asigura circulatia intre incaperi mai putin folosite (scari de serviciu, de
pod, de subsol);
- scari de incendiu (in caz de pericol);
- scari de intrare, pentru asigurarea legaturii intre trotuar si cladire (inaltimea h a treptei pentru
cladirile publice nu trebuie sa depaseasca 140 mm)

2. Dupa pozitia fata de cladire:

- interioare
- exterioare

 Scheme si parametri de sistematizare

1. Panta scarii (i); i=h/b,

i este o valoare strict standartizata:
- imax a cladirilor cu multe nivele= 1/1.75
- imax a cladirilor publice = 1/1.2
- imax a scarilor de intrare in apartament= 1/1.25

2. Dimensiunile treptei
L+2h=580 mm …. 640 mm
Pentru cladirile de locuit cu inaltimea a etajului (hetaj) =2800mm inaltimea treptei (htr.) =156x300
mm, iar pentru hetaj =3000-3300mm, atunci htr. =156x300 mm

3. Latimea rampei scarii

Rampa: 1100mm – pentru blocurile cu apartamente
1500mm – pentru cladirile publice
900mm – pentru scarile interioare ale apartamentelor
Distanta intre rampe nu trebuie sa fie mai mica decit 100mm

Odihna: 1000mm – pentru blocurile cu apartamente

1200mm – pentru cladirile publice
900mm – pentru scarile interioare ale apartamentelor
  Scheme de reprezentare a scarii

D A E
B C
c F c
o o

A- scara cu 2 rampe;
B- scara cu 1 rampa, nr de trepre intr-o rampa =3-16 trepte;
C- scara cu 3 rampe;
D- scara cu trepte balansate;
E- scara in spirala;
F- scara in curbe.
35. Solutia constructiva a scarii cu vanduri de beton aramat.

1. Grinda inclinata- vang- elemente prefabricate;

2. Grinda de podest;
3. Parte inferioara;
4. Treapta curenta;
5. Treapta superioara;
6. Panou de podest.

36. Soluţia constructivă a scării din vanguri metalice.

37.Soluţia constructivă a scării din lemn.