Acest site contine cursuri si notite luate in timpul orelor.

Pot contine greseli

gramaticale sau de redactare.
Atentie ! Aceste notite nu reprezinta punctul de vedere oficial al cadrelor
didactice.
Materialele regasite pe aces site au rolul de a va ajuta in procesul de invatare.
Spor la invatat !
http://cursuri-imapa.ucoz.ro/

Constructii agroturistice
Sem. II An I
Inginerie si management in alimentatie publica si
agroturism

Clasificarea constructiilor
Constructiile se impart in doua categorii : cladiri si constructii ingineresti.
Cladirile acele constructii in care se desfasoara o activitate umana si acestea se impart in :
- cladiri civile = cladirile de locuit, desfasurarea educatiei, social-culturale, desfasurarea activitatilor de
sanatate, etc
- cladirile industriale = se desfasoara o activitate umana pentru producerea si depozitarea unor bunuri
materiale
- cladirile agro-zootehnice = se desfasoara si adapostesc productii animaliere sau vegetale unde se pot
depozita produse agro-zootehnice si acestea cuprind serele de legume si de flori, crescatoriile si fermele
de animale / pasari, silozuri cerealiere.
Constructiile ingineresti au caracter special si cuprind cai de comunicatii terestre, baraje hidrotehnice, diguri,
canale de irigatii, poduri si viaducte, alte constructii in functie de tipul acesteia.
Dupa structura portanta sau de rezistenta cladirile pot fi de mai multe tipuri :
- cladiri cu structura de rezistenta rigida realizate din pereti de rezistenta din caramida si beton
- cladiri cu structura de rezistenta elastica avand structura pe verticala realizata din cadre de beton armat
sau cadre metalice
- cladiri cu structura de rezistenta mixta realiate din pereti portanti sau de rezistenta precum si din cadre
Dupa rezistenta unei cladiri la foc si in functie de materialul de constructie din care se executa structurile si
elementele nestructurale de constructie avem :
- cladiri rezistente la incendiu = realizate din beton armat
- cladiri semirezistente la foc = realizat pe structura metalica
- cladiri semicombunstibile = realiazate din material lemnos si masiv si care este tratat ignifug
- cladiri combustibile = care sunt realizate din material lemnos masiv si netratat ignifug
- cladiri inflamabile = realizate din elemente de constructie din lemn cu sectiune mica paie, stuf, polistiren
Dupa materialele din care sunt executate constructiile avem :
- constructii realizate din beton armat, monolit sau prefabricat
- constructii realizate din caramida
- constructii realizate din lemn
- constructii realizate din metal si sticla
- constructii mixte

Dupa metodele tehnologice de realizare a unei cladiri acestea pot fi :

- constructii realizate dupa metode traditionale
- constructii executate dupa tehnologii moderne

Elementele componente ale unei cladiri

Elementele structurale portante de rezistenta.
Structura de rezistenta a unei cladiri este realizata si formata din 4 compomente :
fundatiile = elementul structural care peria incarcarile de la structura verticala de rezistenta a unei cladiri si le
transmite terenului de fundare. De obicei fundatiile sunt realizate din beton simplu sau armat dar pot exista si
fundatii realizate din caramida si lemn in functie de greutatea totala a cladirii precum si de structura de
rezistenta pe verticala a unei cladiri.
Fundatiile sunt de mai multe tipuri :
- fundatii izolate
- continue sub ziduri
- tip radier general sub forma de placa turnata groasa cu sau fara ingrosari suplimentare realizate din beton
simplu sau beton armat
- fundatii pe piloti realizati din beton simplu, beton armat sau caramida
- fundatii tip retele de grinzi
Adancimea de fundatie a unei cladiri se stabileste in functie de pozitia si structura terenului de fundare,
adancimea nivelului freatic, in functie de adancimea apelor si izvoarelor subterane, in functie de adancimea de
inghet a zonei unde se realizeaza constructia, in functie de inaltimea totala si de greutatea totala a cladirii, in
functie de structura litologica a terenului de fundare.
Structura pe verticala de rezistenta ( sau portanta ) a unei cladiri poate fi realizata din pereti portanti de
rezistenta, din cadre de rezistenta de sine statatoare sau in combinatie cu elemente structurale din lemn iar ca
materiale de constructie se foloseste betonul simplu sau betonul armat, caramida, metalul. Structura portanta
verticala preia incarcarile de la structura de rezistenta orizontala si de la acoperis si le transmite fundatiilor.
Structura portanta de rezistenta orizontala sau planseele care reprezinta elemente structurale care preiau
incarcarile pe verticala si orizontala, incarcarile temporare si permanente, sau incarcarile exceptionale pe care le
transmit structurii verticale de rezistenta si pot fi realizate cu sau fara grinzi de rezistenta, pot fi plansee plane
sau curbe, turnate monolit sau prefabricat sau realizate din caramida, metal, beton simplu sau lemn in functie de
structura portanta de rezistenta pe verticala a unei cladiri.
Acoperisul preia incarcarile survenite din greutatea proprie si cele rezultate din actiunile dinamice exercitate
asupra acestuia, cele rezultate din zapada, ploaie, vant si alte fenomene meteorologice si care le transmite
structurii de rezistenta verticale a unei cladiri, acoperisul poate fi realizat in doua moduri : cu panta sau in ape si
atunci poarta denumirea de sarpanta, sau fara pante si poarta denumirea de terasa
Tamplariile de la usi si ferestre au rolul de a inchide golurile de lumina si de circulatie a aerului si de a izola
fata de exterior cladirea precum si de a asigura o iluminare corespunzatoare naturala.
Finisajele au rol estetic, igienic, de protectie mecanica, finisajele realizate la tencuieli, zugraveli, vopsitorii,
pardoseli, tapete unde este cazul, placaje, stucaturi, elemente arhitecturale de exterior.
Scarile este elementul de constructie care asigura circulatia pe verticala intr-o cladire se dimensioneaza astfel
incat sa poata fi evacuate in conditii optime, numarul total de persoane din acea cladire si este elementul de

constructie care reprezinta continuarea structurii de rezistenta orizontala, adica a planseului in zona casei
scarilor si care se realizeaza cu diverse pante si largimi in functie de dimensiunile camerelor

Actiunile in constructii
Actiunea in constructii reprezinta orice cauza care genereaza un efort sau o deformatie asupra unei constructii si
care se manifesta asupra acesteia sub forma unor sisteme de forte sau deplasari pe verticala sau orizontala a unei
constructii

Clasificarea actiunilor in constructii

Actiunile permanente actioneaza asupra unei constructii in mod permanent si la intensitate maxima cum sunt :
greutatea proprie a elementelor de constructie dintr-o cladire, actiunea prin impingere a terenului unde este
realizata cladirea si efectul precomprimarii elementelor de constructie.
Actiunile temporare actioneaza asupra unei constructii in mod permanent sau temporar nu la valoarea si
intensitatea maxima, actiuni rezultate din incarcarile greutatii mobilierului si al persoanelor existente intr-o
cladire, incarcarile rezultate din fenomenele climatice, incarcarile rezultate din actiunea si greutatea
autovehiculelor, actiuni rezultate din impingerea apei depozitata in rezervoare, incarcarile rezultate din variatia
temperaturilor climatice, actiuni rezultate din forta de impingere a pamantului depozitat atunci cand sunt
realizate fundatiile
Dupa directia de actionare asupra unei constructii avem actiuni verticale, orizontale, oarecare.
Dupa modul in care actioneaza asupra unei constructii avem actiuni concentrate, distribuite uniform sau actiuni
oarecare.
Dupa frecventa de aparitie asupra unei constructii avem actiuni cvasipermanente, permanente intalnite frecvent,
rar, foarte rar, exceptionale.
Actiunile exceptionale sunt acele actiuni care pot sa nu apara niciodata in frecventa de viata a unei constructii,
pot sa apara foarte rar la intensitate maxima sau nu si din aceasta categorie fac parte actiunile rezutate din
seisme, cedarea sau ruperea unor reazeme de rezistenta, explozii sau incendii, inundatii, ruperea unor elemente
structurale de rezistenta a unei cladiri si altele.
Pentru calculul si dimensionarea elementelor structurale portante de rezistenta se fac combinatii si incercari
probabilistice care pot actiona impreuna asupra unei constructii.
- gruparea fundamentala cuprinde actiuni permanente si temporare care pot sa apara simultan asupra unei
constructii
- gruparea speciala cuprinzand actiunile permanente, temporare care pot actiona in acelasi timp cu o
actiune exceptionala

Hidroizolatiile
Lucrarile de hidroizolatii ale unei cladiri au rolul de a proteja anumite elemente constructive sau anumite parti
din constructie impotriva actiunii apei si a efectelor realizate de aceasta sub diferitele forme de manifestare.
In constructii apa se poate manifesta sub forme ca :
- apa subterana, freatica
- apa din umiditatea naturala a terenului
- apa de infiltratii
- apa de condens
- apa tehnologica ( bai, bucatarii, uscatorii )
- apa pluviala
- apa de stropire pe troturar etc.
Avand in vedere efectele nocive rezultate in urma actiunii apei asupra unei constructii trebuie astfel realizate
lucrari de hidroconstructie.
Clasificarea hidroizolatiilor
in functie de modul de realizare si materialele de constructie folosite hidroizolatiile pot fi :
- hidroizolatii rigide care se realizeaza din mortare sau betoane impermeabile care in amestecul lor au
substante hidrofuge sub forma de lichid sau praf
- hidroizolatiile bituminoase care au proprietatea de a fi elastice si sunt realizate din materiale bituminoase
cauciucate sub forma de membrane si care in functie de presiunea apei se aplica in unul sau mai multe
straturi avand intre 2 6 mm
- hidroizolatiile metalice care sunt realiate din foi de tabla din Pb, Cupru, Al care sunt foarte bune pentru
izolatea unui element constructiv dar sunt foarte costisitoare
- hidroizolatiile realizate din mase plastice
- hidroizolatiile mixte
Dintre cele enumerate cele mai folosite in constructii sunt hidroizolatiile rigide si hidroizolatiile realizate din
membrane bituminoase
Dupa rolul pe care il au hidroizolatiile pot fi :
- impotriva actiunii apei fara presiune hidrostatica
- impotriva apei cu presiune hidrostatica
- impotriva umiditatii naturale a terenului
In functie de pozitia hidroizolatiilor avem :
- verticale
- orizontale
Realizarea hidroizolatiilor impotriva umiditatii terenului de fundare la constructiile care nu au subsol

Realizarea hidroizolatiilor la acest tip de constructii are rolul de a proteja peretii si pardoseala impotriva
ascensiunii apei prin procesul de capilaritate impotriva igrasiei la pereti si pardoseli.
Are rolul de a proteja pardoseala si peretii impotriva infiltrarii apei rezultate din stropirea trotuarelor si
impotriva infiltrarii apelor pluviale. La acest tip de izolatii se folosesc membrane bituminoase din materiale
impermeabile si pietris impotriva ruperii capilaritatii terenului

Zidarii
Zidariile se realizeaza din amestecul a doua materiale, piatra de zidarie la care se adauga un liant sau din mortar
si se realizeaza astfel incat sa formeze un masiv continuu.
Clasificarea zidariilor
In functie de materialul de constructie din care sunt realizate zidariile avem :
- lut, argila, pamant batut care se armeaza sau nu cu paie, stuf sau lemn
- piatra naturala obtinuta direct din rau si poate avea diferite grade de prelucrare
- zidarii realizate din produse arse, cercamice, argila arsa
- zidarii realizate din produse nearse BCA, blocuri din beton usor simplu sau greu cu goluri
- sticla sub diferite forme ( caramizi, placi, fasii )
- materiale metalice caramizi metalice sau produse metalice ansamblate

In functie de pozitia in care sunt realizate zidariile intr-o constructie acestea pot fi:
- zidarii subtrane
- zidarii supraterane
In functie de rolul pe care il au zidariile pot fi :
- zidarii portante sau de rezistenta
- zidarii neportante
- zidarii autoportante care suporta greutatea proprie
Dupa tipul de realizare al unei zidarii acestea pot fi dispuse astfel :
- zidarii normale care se realizeaza in pereti, in stapli sau neportanti, in arce, in bolti
- zidarii care se realizeaza la poduri si podete
- zidarii realizate la cosurile de fum, la rezervoarele de apa, la silozurile agricole
- zidarii realizate la elementele de protectie ale unui element constructiv sau a unei parti dintr-o
constructie
In functie de piatra de zidarie si a modulu de manipulare a acesteia acestea pot fi :
- zidarii realizate in blocuri mici de piatra care au o greutate de pana la 20 kg
- zidarii realizate din blocuri medii cu greutate de pana la 50 kg

zidarii realizate din blocuri mari de piatra care au o greutate de peste 50 kg

Zidariile sunt elemente de constructie care preiau in conditii bune eforturile rezultate asupra lor.
Au o rezistenta scazuta la eforturile rezultate la intindere, forfecare, sau incovoiere
Reguli de executie a zidariilor !
1. Prima regula consta in faptul ca pietrele de zidarie trebuie sa aibe suprafete plane de asezare astfel incat
sa se realizeze o suprafata plana astfel incat sa nu apara eforturi de incovoiere in piatra

Fetele laterale de zidarie trebuie sa fie plane si perpendiculare pe suprafetele de asezare pentru a se evita
fenomenul de impanare, daca acest fenomen s-ar produce randuri intregi de zidarie s-ar disloca iar peretele
sau alt element constructiv s-ar darama. Forma optima a pietrelor de zidarie trebuie sa fie paralelipiped
dreptunghic

Plansee din beton armat monolit

Acest tip de plansee au avantajul ca urmaresc orice forma a conturului unei camere sau incaperi, pot fi folosite
la deschideri mari ale incaperilor si suporta incarcari mari asupra planseelor.
Tipuri de plansee din beton armat monolit :
- planseul din beton armat monolit cu placa care se reazama pe conturul incaperii si care nu are grinzi de
sustinere si se utilizeaza pt suprafete de maxim 25 m patrati, al doilea tip este planseu din beton armat
monolit cu placa si nervuri adica grinzi de sustinere care se dispun pe latura scurta a unei incaperi pt
suprafete de peste 25 m patrati iar dispunerea grinzilor sau nervurilor se realizeaza astfel incat sa se
obtina ochiuri de placa cu o suprafata sub 25 m patrati
- planseu din beton armat monolit cu placa si cu nervuri principale si secundare, nervurile sau grinzile
principale se realizeaza pe latura scurta a unei incaperi si se reazama pe pereti sau stalpi de rezistenta iar
grinzile sau nervurile secundare se dispun pe latura lunga a incaperii si se reazama pe grinzile principale
si pe peretii sau stalpii de rezistenta, placa se reazama pe grinzile secundare iar grinzile secundare se
reazama pe grinzile principale, acest tip de planseu se foloseste pt suprafete mari ale incaperilor.
- Planseu din beton armat monolit cu placa si nervuri sau grinzi dese se foloseste pt suprafete mari ale
incaperilor iar grinzile sau nervurile se realizeaza la o distanta de 50-70 cm intre ele.
- Plansele din beton armat monolit casetate la acest tip de plansee placa se reazama pe o retea
ortogonala de nervuri sau grinzi care pot fi realizate perpendicular sau inclinat fata de peretii de
rezistenta .
- Plansee din beton armat monolit tip ciuperca la care placa de beton se reazama pe stalpii sau peretii de
rezistenta prin intermediul unor capiteluri, a unor ciuperci, care sunt ingrosate la capetele stalpilor

Plansee din beton armat monolit tip dala la care placa de beton se reazama pe stalpii portanti fara a avea
capiteluri la capetele acestora astefel rezultand o placa din beton mai groasa decat in cazul planseelor tip
ciuperca
plac
a

plac
a

nervuri
nervuri

plac
a

plac
a

nervuri

plac
a

Centura

nervuri

capitel
capitel

stalp

stalp
stalp

Plansee prefabricate din beton armat

Plansee prefabricate tip fasie
Planse cu corpuri de umplutura prefabricate si nervuri monolite
Planee prefabricate pt deschideri mari
Plansee predale
Plansee tip panou mare prefabricat
Plansee prefabricate cu corpuri de umplutura si grinzi sau nervuri monolite, acest tip de planseu este conceput
din grinzi in forma de T intoarse pe care se reazama corpurile de umplutura care de obicei au goluri, pe tot
conturul unei incaperi si pe reazeme se realizeaza centuri monolite iar in zonele cu seismicitate ridicata este
obligatorie suprabetonarea planseului cu beton armat cu o grosime de minim 4 cm.
Plansee de tip fasie acest tip de plansee impune o modulare a distantelor dintre axele peretilor portanti de
rezistenta sau a grinzilor , pt a indeplini rolul de saiba rigida planseele tip fasie necesita o suprabetonare care se
armeaza si va avea o grosime de minim 4 cm, pe tot conturul peretilor portanti de rezistenta se realizeaza centuri
din beton armat care vor avea armatura din fier beton cu diametrul intre 10 si 12 mm si vor fi incastrate barele
de fier beton in fiecare perete de rezistenta in numar de 4 iar etrierii in numar de 6 cu diametru de 25 cm
Cele mai utilizate sunt planseele tip :

Fasie cu goluri
Cheston constructii industriale
Dulapi precomprimati din beton armat
Fasie armata din BCA
Planseele tip panouri mai prefabricate
Acest tip de plansee se utilizeaza la constructiile din structuri prefabricate fiind realizate din placi integral
prefabricate rezemate pe conturul incaperilor, au dimensiunea conturului integral al unei incaperi iar pe
marginea conturului se monteaza mustati din fier beton care se sudeaza de mustatile planseului alaturat, acest tip
de plansee are 3 sisteme de rezemare pe conturul incaperilor si anume :
a) se reazama pe dinti si atunci rezemarea este discontinua
b) se reazama pe tot conturul incaperii continu
c) se reazama prin intermediul unor bucle de armatura
Prefabricatele au pe conturul interior randuri de goluri care se numesc alveole care dupa umplerea cu beton
monolit se sudeaza mustatile si pot astfel prelua incarcarile rezultate din lunecarile realizate in prefabricate
generate de actiuni orizontale indeplinind astfel rolul de saiba rigida

alveloa

Dinte de
rezemare

Bare
longitudinale
in
monolitizare

Alveol
e

mustati

Monolitizare

Alveol
a

Musta
ti
Cupon
de
sudat
mustati

bucle

Acoperisuri
Sunt elemente structurale portante de rezistenta care preiau incarcarile rezultate din actiunile exercitate asupra
invelitorii precum si din actiunile climatice si le transmit structurii portante de rezistenta pe verticala a unei
constructii.
Acoperisurile se pot realiza in 2 moduri :
- cu panta ( sarpanta ) intr-una sau mai multe ape si care poarta denumirea de sarpanta
- fara panta ( panta mica de inclinare ) pentru scurgerea apei pluviale, poarta denumirea de terasa
Invelitoarea reprezinta stratul de impermeabilizare al acoperisului si poate fi realizat din mai multe materiale de
constructie cum sunt :

- produsele ceramice sub forma de tigla sau olane

- tabla ondulata zincata
- foi de tabla metalica
- invelitori bituminoase
- sistem ondulat din PVC
- tigla sau olane din materiale plastice tratate special
- la casele din lemn se poate folosi sita si sindrila
Elementele caracteristice sarpantei sunt :
-strasina
-dolia
-creasta
-coama

streasina
dolie

Structura si forma in plan a unui acoperis trebuie sa respecte anumite criterii si anume :
- marimea si intensitatea incarcarilor
- deschiderile in plan ( distanta dintre peretii exteriori longitudinali )
- considerentele tehnico-economice
- modul de dispunere a elementelor structurale
Pentru deschiderile de pana la 14 m se utilizeaza sarpantele clasice realizate din lemn , pentru deschiderile mai
mari de 14 m se folosesc sarpantele ingineresti de tip ferma ( grinzi cu zabrele, grinzi cu inima plina, ferme
clasice, etc )
Elementul de rezistenta al unei sarpante il reprezinta forma de realizare a acesteia :
- sarpante cu capriori se folosesc la acoperisurile cu deschideri intre 4-6 m
- sarpante cu scaune se folosesc la acoperisurile cu deschideri intre 7-14 m
- sarpante cu macaz se foloseste pentru acoperisurile cu deschideri intre 7 si 12 m

Terase :
-terase circulabile panta 1,5 si 3 %
-terase necirculabile panta pe directia gurilor de scurgere intre 3 si 7 %
Elementele componente ale unei terase :
- plafonul sau tavanul care are rol de finisaj la partea inferioara a planseului
- stratul de panta este realizat din materiale usoare si care va avea o grosime minima de 4 cm la gura de
scurgere
- sapa de egalizare realizata din mortar si care poate fi realizata sau nu
- bariera contra vaporilor care sa impiedice trecerea vaporilor in zona rece a acoperisului unde ar
condensa, se folosesc materiale impermeabile
- termoizolatia acoperisului din diverse materiale usoare izolante ( polistiren, poliuteran, betoane usoare,
BCA, zgura ,etc
- strat de protectie impermeabil al termoizolatiei
- strat de protectie mecanica a termoizolatiei si de support al hidroizolatiei de regula din sapa de mortar de
ciment
- hidroizolatie din membrane bituminoase
- protectia hidroizolatiei : la terasele necirculabile cu membrane ( inclusa in alcatuirea ultimului strat de
membrana ) si la terase circulabile ( dintr-o sapa de mortar sau stat de nisip pe care se monteaza
pardoseala prefabricata sau monolit )

Termeni tehnici folositi in constructii

Adancimea maxima de inghet

Reprezinta nivelul masurat de la suprafata finita a terenului de fundare, cota 0 a terenului pana unde se face
simtit efectul inghetului din iernile cele mai geroase iar fundatiile unei constructii trebuie sa fie astfel realizate
incat sa depaseasca adancimea maxima de inghet din zona unde urmeaza a fi realizata constructia. Pt Romania,
adancimea maxima de inghet a fost stabilita printr-un STAS in constructii nr. 6054/1997 care se foloseste si in
prezent si are valori cuprinse intre 0,60 si 1,10 metrii in functie de fiecare zona a tarii.
Astereala
Elementrul de constructie realizat prin captusirea din scanduri sau alte materiale de constructie cum ar fi
placajul, PFL-ul dur, OSB din lemn sau PVC care se aseaza pe capriorii acoperisului si are rolul de suport
pentru invelitoarea acoperisului.
Element de constructie autopoertant sau autorezistent
Este capabil sa preia singur anumite sarcini din constructie fara ajutorul elementelor structurale portante.
Beton
Reprezinta piatra artificiala obtinuta prin amestecul si intarirea unei paste realizate din pietris, nisip, ciment si
apa in diverse proportii si care caracteristicile fizico-mecanice asemanatoare pietrei naturale beton simplu
Betonul monolit
Este termenul folosit pentru betonul care se toarna la fata locului acolo unde se realizeaza constructia. Termenul
echivalent este beton turnat in situ.
Betonul armat
Este un sistem complex de realizare al unui element structural portant, de rezistenta, prin care betonul simplu
conlucreaza eficient cu introducerea in acesta a unor bare de otel moale care se numesc armaturi care au diferite
dimensiuni si sunt dispuse in piesa de beton armat astfel incat sa fie capabile sa preia eforturile rezultate din
actiunile asupra unui element de constructie carora betonul simplu nu ar putea sa le faca fata.
Elementele de constructie realizate din beton armat pot fi supuse actiunilor rezultate din incovoiere, intindere,
torsiune, forfecare, astfel incat betonul simplu preia compresiunile rezultate in timp asupra unui element de
constructie iar armaturile din otel fac fata celorlalte actiuni.
Buiandrug
Elementul de constructie realizat dintr-o grinda cu dimensiuni mici care sustine zidaria sau planseul unui gol
realizat asupra unei usi sau a unei ferestre si care poate fi realizata intr-un perete de zidarie din piatra, caramida,
BCA, sau alte materiale de constructie care au caracteristici similare.
Cornisa
Element arhitectural iesit in consola fata de planul exterior superior al zidului unei constructii.
Dala
O placa realizata din marmura, ciment, piatra sau alt element de constructie care are forma rectangulara si care
se foloseste pentru pavarea drumurilor, aleilor, sau pentru realizarea unor paramente ale digurilor.
Firida
Este o nisa oarba, cu adancime mica care poate fi realizata in interiorul sau exteriorul unui zid.

Glaf
Portiunea de zidarie reprezentata de grosimea acesteia si care se realizeaza in golurile formate de ferestre.
Grinda
Este elementul structurant de portanta realizat din lemn, caramida, piatra sau metal cu sectiune rectangulara si
care se realizeaza orizontal astfel incat sa primeasca si sa repartizeze fortele de descarcare rezultate din anumite
actiuni ale zidariei in mod egal pe intreaga sa suprafata
Geotehnica
Este o ramura tehnica inginereasca a geologiei care studiaza procesele geologice, litologice, precum si procesele
fizico-mecanice ale solurilor si implicit ale rocilor din alcatuirea unui sol al modului de comportare a acestuia in
raport cu constructiile care se realizeaza pe un teren anume in vederea determinarii conditiilor de proiectare si
realizare a fundatiilor unei cladiri sau a unei constructii ingineresti pentru asigurarea masurilor necesare
stabilitatii constructiilor precum si punerea in valoare a rocilor utile din componenta unui sol in vederea folosirii
acestora in diferite domenii ingineresti
Element higroscopic
Este elementul care are proprietatea de a absorbi cu usurinta apa din atmosfera, de accea pt constructii se
folosesc materiale care au gradul higroscopic cat mai mic.
Hidrofugare
Reprezinta metoda de tratare in vederea insensibilizarii sau a infiltrarii la actiunea apei
Liantul
Reprezinta un material de constructie sub forma lichida, vascoasa, poroasa sau densa, care este capabil sa se
solidifice prin uscare fixindu-se pe un suport in functie de fiecare material de constructie folosit, liantii difera de
la un material la altul.
Lucarna
Este un tip de fereastra de diverse dimensiuni in functie de marimea acoperisului si care se poate realiza la
acoperisurile care au o panta mica care sunt protejate de o rama rectangulara si care pot avea sau nu un acoperis
de dimensiuni mici propriu acestor tipuri de ferestre.
Lambda-ulul
Procedeul de imbinare dealungul a doua piese, realizat din asocierea unui profil iesit lamba cu care este
prevazuta una dintre piese, cu un profil intrat ulucul apartinand celeilalte piese. Imbinare nut si feder.
Ulucul are o adancitura in interiorul piesei.
Mansarda
Spatiul de locuit aflat la ultimul etaj al unei constructii la care acoperisurile sunt inalte, poate fi compartimentat
sau nu in functie de dimensiunile constructiei si de obicei urmareste panta sarpantei.
Mezaninul
Reprezinta un nivel intermediar intre parter si etajul unu al unei cladiri si poate avea destinatie de locuit sau de
spatiu comercial. Exista acolo unde cladirea a avut prevazut in proiectul tehnic realizarea acestui etaj
intermediar.

Mortarul
Reprezinta un conglomerat artificial realizat din compozitii diferite cu amestec dintre nisip de diferite
dimensiuni, pietris granulat sau maruntit, bucatele mici de caramida, branule de carbune, se amesteca cu var,
ciment si apa. In functie de materialele care urmeaza sa fie lipite sau unite se folosesc in proportii diferite si in
amestecuri diferite fiecare element enumerat.
OSB
Este un material de constructie care se realizeaza sub forma unor panouri cu diferite grosimi si care contin
material lemnos de diferite esente, lemnul fiind taiat in bucati subtiri avand dimensiunile la lungime de pana la
12 cm iar latimea de cca. 2 cm formand mai multe straturi care sunt supuse la presare la diverse temperaturi. Se
obtin astfel placile de OSB care se folosesc atat la interior cat si la exterior aplicate pe structura de rezistenta.
Placile se vor izola termic cu vata minerala la interior si cu placi de polistiren, extrudat la exterior
Pazia
Este elementul constructiv realizat din lemn si care se aseaza vertical in spatele jgeaburilor care se amplaseaza
pe invelitoare si care are rolul de a proteja capetele capriorilor impotriva intemperiilor. Creaza o terminatie
continua astfel incat panta jgeabului sa fie mai putin vizibila.
Parament
Reprezinta fiecare dintre cele doua fete finisate ale unui zid, al caror aspect este dat fie de materialul constructiv
fie de un placaj menit sa innobileze edificiul.Poate fi piatra naturala, caramida aparenta, placaj, mozaic etc.
Parapet
Constructie usoara de inaltime medie care delimiteaza una sau mai multe laturi al unui element constructiv
deschis.
Pardoseala
Strat izolator si de protectie la partea inferioara a unei incaperi si care se realizeaza din lemn masiv, parchet
laminat, ceramica, marmura, mozaic.are rol decorativ. Materialele folosite la realizarea pardoselii se aleg in
functie de structura de rezistenta astfel incat incarcarile exercitate asupra pardoselii sa nu afecteze structura
portanta a cladirii.
Pergola
O structura realizata dintr-o succesiune de coloane sau stalpi care sunt uniti la partea superioara printr-un grilaj
si care sunt folosite pentru plantele agatatoare. Pot fi realizate din lemn, metal, pvc subtire
Pilastru
Reprezinta elementul sistemului portant de rezistenta al unei constructii care este alcatuit dintr-un stalp de piatra
sau de zidarie care se incastreaza in structura unui zid pe care il intareste in zona unde se afla punctele de
descarcare ale unui plafon ale unei bolti sau a cornisei acoperisului.
Pilier
Termenul tehnic folosit pentru a desemna stalpii masivi de zidarie realizati in interiorul unei constructii .
Pilon

Reprezinta elementul constructiv sub forma de stalp gros de lungime medie care are rolul de a sustine o greutate
mare in cadrul sistemului de sprijin al unui pod
Plan de situatie sau plan planimetric
Reprezentarea grafica la diferite scari de marime a unei sectiuni orizontale sau verticale prin strictura unei
constructii care detaliaza elementele componente caracteristice acelei sectiuni, se va reprezenta pe planul de
situatii cotele tuturor elementelor din componenta sectiunii precum si materialele de constructie din componenta
fiecarul element.
Rabi
Plasa de sarma de otel care are ochiuri patrate sau poligonale care se utilizeaza in constructii pentru armarea
tencuielilor si a sapelor de mortar, poate fi folosita ca support pe care se aplica mortarul , pentru realizarea
tavanurilor suspendate sau pentru acoperirea golurilor care se lasa in pereti pentru trecerea conductelor de
instalatii .
Releveu
Reprezinta dosarul care va cuprinde planurile de situatie realizate la scara a sectiunilor orizontale si verticale
prin constructie, a fundatiilor si detaliilor de fundatie.precum si a acoperisurilor si invelitorii la care se vor
specifica toate cotele de teren pentru supra si infrastructura precum si detalierea materialelor de constructie
folosite pentru fundatii, structura de rezistenta. Releveul va cuprinde schemele tuturor instalatiilor sanitare,
electrice, de evacuare a apelor uzate, climatizare acolo unde este cazu, canalizare , si schema de realizare a fosei
septice sau traditionale acolo unde nu exista sistem de canalizare.
Radier
Termenul tehnic dat pentru talpa de fundare continua care primeste sarcinile mai multor elemente verticale
portante sau neportante de sustinere a constructiei si care se poate intinde sub intreaga suprafata a constructiei.
Reazem
Legatura intre doua corpuri solide care impiedica realizarea unor deplasari liniare sau rotiri a unuia in raport cu
celalalta, atunci cand conditionarile se refera la deplasari intr-un singur plan reazemele se numesc reazeme
plane si sunt de 3 tipuri :
1. reazem plan simplu
2. reazem plan tip articulatie
3. reazem plan tip incastrare

Sindrila
Este materialul lemnos folosit pt realizarea invelitorii si care are forma unor scandurele cu o lungime intre 30 si
40 cm si o latime de 7-8 cm si se bat 2-3 bucati o dat sub forma de solzi adica un rand este acoperit partial de
randul urmator si ale carui rosturi. Pot fi taiate in forma de unghi sau in forma de coada de randunica
Travee

Unitatea spatiala determinata de 4 puncte de sprijin pe care se descarca incarcarile o portiune de bolta cu o
anumita independenta portanta.
Portiunea de bolta dintre doua puncte de sprijin consecutive.
Sita
Reprezinta bucati subtiri din material lemnos care are lungimea mai scurta decat sindrila , se monteaza in
acelasi sistem de solzi care si sindrila si in afara faptului ca se foloseste la realizarea invelitorii caselor
batranesti sau a caselor realizate din lemn se poate folosi ca si metoda de captusire a acoperisului pe interior
Elevatia
Reprezentarea grafica realizata la scara a fetelor verticale exterioare ale unei constructii si reprezinta practic
corpul cladirii.
Elevatia este parte a unui element masiv dintr-un pod care este realizat deasupra terenului
Nivelul apei freatice
Nivelul cel mai ridicat ( adancimea cea mai mica ) la care poate ajunge panza de apa subterana de suprafata. In
fapt se ia in considerare ca nivel al apei freatice un nivel ceva mai ridicat corespunzand nivelului maxim al
capilaritatii continue.
Pentru a se realiza fundatia se ia in considerare nivelul apelor subterane, se ia un nivel mai ridicat care
corespunde nivelului maxim al capilaritatii continue
Nivelul capilaritatii continue
Reprezinta nivelul pana la care apa urca prin procesul de capilaritate si umple toti porii din sol. Zona in care
porii solului contin apa iar altii contin aer constitue zona capilaritatii discontinue.
Nivelment
Operatia inginereasca de determinare a cotelor de nivel semnificative ale unui teren dat in raport cu o cota de
referinta care poate fi nivelul marii, nivelul unei strazi sau a unei sosele sau nivelul cel mai ridicat al nivelului
respectiv.
Termen: coeficient U coeficient de transfer termic
Caracterizeaza transmisia caldurii intr-o unitate de timp de-a lungul unei suprafete de 1 m patrat care separa
doua medii cu temperaturi care difera cu un grad celsius si se masoara in W/m2. Un coeficient U mai mic
inseamna o izolare mai buna
Extrudare
Procedeu de prelucrare a materialelor plastice, metale prin deformare prastica, constand in trecerea fortata a
materialului supus unei forte de compresiune intr-o anumita forma.
Montant fix, profil T
Bara care se pozitioneaza vertical intr-o constructie si care serverste ca piesa de sustinere. Montantul are rol de
divizare a tamplariei.
Montantul mobil

Reprezinta profilul care se fixeaza pe cerceveaua canatului inactiv al unei tamplarii si permite inchiderea
canatului activ peste cel inactiv .
PVC
Profil multi cameral reprezinta constructia alveolara interioara a profilelor din PVC pentru a asigura
termoizolarea si fonoizolarea. Sistemele actuale de profile au minim 3 camere alveolare unde prima camera
exterioara are rolul de izolare si de dirijare a apei rezultata din condens sau a apei care a patruns datorita
neetansarii corespunzatoare a primei garnituri.A doua camera alveolara permite introducerea unei armaturi de
otel necesara pt rigidizarea profilului iar a treia camera are rol de izolare La un numar mai mare de camere
alveolare coeficientu de transfer termic este superior, permite introducerea armaturii de otel de ranforsare iar
astfel stabilitatea profilului multicameral din PVC si a tamplariei se reduce considerabil