Lt[tt-.

,/

planificare

lstoric

Constructii agricole. Definitie. Clasificari. Factori determinanti.

Concepereir si proiectarea unei constructii agricole. Stabilirea pasilor

in planificarea unei constructii agricole

Spa{iul rural este caracterizat de agriculturi aceasta fiind

Construclii agricole. Materiale Structuri de rezisten!i

ocupa{ia

de baza a

locuitorilor

gi de gospoddriile

individuale in care acegtia locuiesc.

Actiuni specifice constructiilor agricole

Adaposturi pentru cregterea animalelor- taurine

Agricultura reprezinta una din cele n'rai vechi forme de

Adaposturi pentn.r cresterea suinelor, ovinelor

activitate umana

si joaca un rol vital in

economia

mondiala prin resursele economice asigurate. in acerasta

Adaposturi pentru pasari

ramura economica este ocupata 60% dirr populatia

globului, sau chiar mai mult de 7OE/o irr unele tari cu

Sere pentru productia vegetala

pronuntat caracter agrar (Nepal, Rwanda).

Constructii pentru depozitarea, conservarea 9i condilionarea

producliei vegetale
Complexe prentru intretinerea, repararea si adapostirea masinilor si
utilajelor agricole

Ce sunt constrLrctiile agricole?

Construcliile agricole sunl o categorie aparte de mnstruclii datoritd faPtului c;

adeposrtesc diverse specii de animale 9i paseri sau plante, seminte, fructe,
legume

Conceperea 9i dimensionarea acestora are ca obiectiv principal respectarea

biometriei specifice a animalelor gi plantelor indlferent de sistemul tehnologic de

intrelinere gi exploatare
Trebui) sa raspunda necesitalilor fizice gi fiziologice de confort ale animalelor
permitiind valorificarea potenlialului productiv al acestora, in cadrul procesului
tehnologic aJoptat

Clasificarea construcliilor agric;ole

Tinand cont de functia pe care o indeplinesc construcliile agricole avem
urmdtoareaclasificare:

'

construclii pentru produc(ia animald

sau constructiile zootehnice care cuprind addposturile pentru animale:

taurine, suine, ovine, cabaline gi construclii pentru piisSri (avicole);

construclii pentru produclia vegetald:

sere, solarii:

construclii pentru depozitarea conservarea

producliei vegetale:

platforme, magazii, depozite

construc,tii pentru depozitarea nutreturilor

constructii administrative

gi

condilionarea

Dupa modul in r:are a,ceste constructii sunt implicate.!n procesul

i1e produc{ie, cons;tructiile agricole se pot clasifica in trei
cat,gofll:

. construcl.ii pentru produclie in

cadrul. cdrora intri

construcliile c'are addpbstesc diverse specii de animale sau

pasaii. sere, solarii, iJepozite de leguri,e fructe, silozuri de
cereale. etc.

. corrstr
pror:es
oentru
vehrin
.

esfdgurarea

e, oepozlle

erale' cllnlcl
re, etc'

corrstruclii anexe, care nu sunt legate de productie dar sunt

necesare bentru di:sfdsurarea in co-nditii noimale a productiei

cunr suni: clddirilre p'entru administretie, grupurile socialsan itare, laboraioarele.

Adaposturi pentru calbaline

/qdaposturi pentru taurine - laptarii

Adaposturi pentru suine

Rezolvarea pardoselii la adaposturille pentru suine

reutate

mp

I okg

015

20kg

o.20

30kg

030

50kg

040

I 5kg
110k9

0.65

110k9+

100

.>

.J

Constructii avir:ole
adaposturi
pentru
pasari

Depozite pentru cereerle

A
-+

Problerne generale de proiectare a constructiilor agricole

FaCtOrii determinanti

care conditioneaza alcatutrea constructiva

si conditiile de microclimat din interiorul constructiilor agricole sunt:

. materialul hiologic addposlit cu activilatea ser lizioloqicd

metabolisnt, re impune factorii de microclimat interior sau fjctorri

Deoarece obir:ctivele construite din cadrul unei unitati agrozootehnice reprezintd o

cotd importantd din totalul cheltuielilor de investilii sb p-un probleme dedsebite cu
0l'tvt[e la
- alegerea amplasamentului gi intocmirea unui plan general rational,
- conceperea rli proiectarea unor tipuri de constructii gi clSdiri rentabile
care sd corespundi unor tehnologii avansate de exploatare gi

sa ofere posibilitdti

cle tipizare 9i industrializare a execuliei.

Construcliile ergrjc.ole moderne sunt dotate cu instalatii gi

utilaje din ce in ce mai
pedectionate carr3 sa asigure un proces tehnologic -bazat' pe o mecanizare
complexii astfr:l incit sa se;lbtina o eficienla economica a investiiiei.

const
si
particu

La alcatuirea generala a

principalii factori delerminanti

conditiile de microclimat si

de
de

mediu interior: temperatura, umiditatea relativa, viteza de nligcare, puritatea

aerului interior, iluminarea. etc.

. elementele biometilce specifice Si tehnologia de inlrelinere gi

exploatare vor determina zonele funclionale gi dimensiunile acesrtora in

cadrul construcliilor

. faclorii de mediu natural si microclimat care exercita

asupra
materialelor, elementelor de constructie si a constructiei in ansamblu actiuni

mecanice sau de natura fizico-chimica sau biologica; efeclele racestor

actiuni depind de zona climatica si seismica a amplasarnentului, de

buie sa se tina seama de

care determina mai deoarte

caracleristicile geotehnice si hidrogeologice ale terenului de fundare

- factorii de mediu natural: energia solara, aerul, apa gi solul
- factori de mediu artificial sau microclimat interior: temperatura $i umiditatea

hnologic.

Aceste date conduc la proilctarea planului gi secliunii cladirii cat gi la definitivarea

sistemului structurji de rezi:;tenta, i elemeritelor be inchidere si i elor speciflce

aerului interior, miscarea gi puritatea aerului interior (continutul de vapori de ape,

dioxidul de erbon, amoniac, hidrogen sulfurat, etc), lluminarea.

necesare pfoceselor tehnologice.

Solicitari ce actioneazd asupra unei construc{ii zootehnice gi

conditii ce trebuie indeplinite de catre elementele de constructie

Cerinte functionale gi de dinrensionelre

Pentru cunoaslerea

si

realizarea cerintelor functionale,

in

vederea

asigurarii unor conditii normale de desfasurare a procesului biolollic si de

microclimat este necesar sa cunoastem date cu privire la mediul natural si
conditiile de ex ploata re.
Temp de varE = +28 'C
Umiditate

=,

40

50

tMt."qJ,'tttu.t",io:..--l

Yo

Rezistenta la circulalie grea

Rezistentd la actiunea nutre.turilor
Confort pentru animale
Rezistenta la actiunea dejecfiilor
istenta la

Mediul natural influenteaza condittile de nricroclimal

si modul de

alcatuire constructiva a elementelor de constructie portantL. si cu rol de

inchidere

'lar

Conditiile de exploalare care depind in special de modul de organizare

a spatiilor si a fluxului tehnologic, pot contribLti la o buna functionare a
procesului de productie

spa
elevat
t

Modul de organizare a

pectiv forma

constructiei in plan si
impuse de fluxul tehnologic
tehnologice si sistemul de tra

e instalatijlor

necesilatilor

l-estinalia
I
constructiei agricole
I

__l \_*

,.,,

Forma in plan gi
sectiunea transvBrsale
Modulare: L,T, ll

Flemente
I
I

d;lnchioer_l

constructie |

pentru
acoperig, pereti, pardoseli

lEtemente specifrcel
-canate,
|

iesle

t,rH.F-:)
.

Srfs;tematiizarea

irn

1.

ll

portant'

,Art.serea

ii];J:j:ltltarea)
clarea unei

terenului

!::=ft-'.:,

dimensiunite

t,eseuri
:;ervjc,irsi ltiiitatr

este prim ur pas

constructii agr;otet

ea terenului

terenutui

Dgscrierea
pasilof

amplasata in
cal
ie oe utirale

siJ:l?;j}'XiTJ.;i:ff,"

exIindere
Amplasarea cladirilor

panta

terenului

reteaua de apa
actiunea vantului

domindnta

4.

lluminare

5.

Vant, zapada

6.

Fezabilitate

7.

Concluzii

soare

distante intre
clidiri

:#il"

modalit,ati de
manevrare,

a,

pozitiv sau
negaliv, dezvoltarea

Forma $i <limensiunile
terenului. Relief
i' :1,

Sistemul de drenare

""'!il!15:i,Tj:,li".JE j':?s#,:i
?,s.

Este important
ca terenul sd
Re bine drenat

erl tere-.nului

ilift1"rJTj
;.,':,'.;fi '"Tlii:?:?J:i:!f

;,i:.T:;".,i j:,:l:?;:;"3"e:::,,..pendin6%,

;"8lJi:f #iiii;,i!i?iT,";i?f g'""ilff

:,,""if

;"i,,1,**,","*.n*."

;':?*??i,ili,:tij,[?:,";il!,#;$:n:?i:,",

o"

""nu,.u,"

:*f,",,t:,:"H6{::f,;,?:',irFii,Jl,#"";s;x;1y;

;,Jl11i:ili:Jffiti-iill,,il; ";_l'"':":',_
,ru orruat

nu impun,ucreri
.

ffi#S,iffi

i,il:#i:".:',;""5,,"

;i?J,t1j'i s;,1",,ix;ji.tT5

Trebuie sd se
l,na cont de proteclra
terenului la ape
(ape pluvie

_,. ,,,qludll,tot

cu cel
a de
apelor

t-rccP'utt

in

f---;=_
f---.-..-a". _ j

@,

r..,;ss!J.
I

fi;:i:Tt,#in::?,'j
si"

""'"uruioiin;;ilTl|:,"",X,'Ji.

,!:iriti

nt,r,.r.,"'1

1c'"F"e.rot"run"

l;

Condilii igienico-san itare

Condilii geotehnice

se rylej.a lr, rllg-ul Oq aparitie a unor boti infeclioase 9i parazitare, protectia

meotulut amDtanl

determinA alegerea unui teren bun, uscat, fare degeuri organice,

care sd rerziste la inc;arcdrile date de construcliile amplasate pe

acesta.

Alegerea locului pentru amplasarea fermei se va face'dupii un prealabil

studiu din punct de vedere igienic al solului, apei 9i a climei (diri:ctia
v6nturilor dominante, nivelul 9i reparti(ia precipita[iilor etc.).
i

fo,.

.
Zona climaticd de anrplasare a constructiilor influenteazd
adincimea de fundare prin cregterea cotei limitei de'inghe! fald de
nivelul terenului natural.

aper.
Se vor evita vAile stremte, neinsorite gi terenu|ile din apropierear bdltilor.
unde se dezvoltA ugor insectele transinitdtoare de boli $i jeneratoar'e de
otsconlon_

[/anagementul reziduurilor

'

Alegerea terenului se va face astfel incat directia vantufilor dominante

sd fie de la localitdti spre ferme, pentru evitarea degajdrii mirosurilor.

'

Deasemenea pentru protec[ia clSdirilor 9i a anexelor la actiunea v6ntului

gi a zape?li se recomande amplasarea t-erenului la marginba unei pdduri
sau a unei perdele de proteclie.

Sursele de

apdr

Se urrnareste reducerrla impactului asupra mediului prin dispunerea

tuturor materialelor folosite in afacere

Daca o fefma agricola este o intreprindere cu inventar viu numeros

atunci o prima analiza se face din punctul de vedere al adminislrarii
deseurilor. Esle esential sa se indeparteze deseurile fara probleme

serioa:;e

Pentru
locuite
rezetvt
scurge
Atunci
neces:
canaliz
rezidul
sanitar

zonelor din cadrul incintei dar Si a celor limitrofe,

;au alte operatii satisfacatoaie se pot

folosi

pentru indepartarea pierderilor alimentare prin

tl si a deseurilor.

sic
de
a
,l

acoperire

sistemelor de
evacuare a
si
'de
orotectie

Pentru menlinerea vielii trebuie sd lie asigurat un echilibru intre

procesele de hidratare gi deshidratare.

hidra
tatea
prin
rand

urE

idri
ule
dur

Prin urmare, pentru cregterea gi dezvoltarea animalelor sau a plantelor,

una din problemele de bazd

o constituie

asigurarea acestora cu

cantitatea de apd necesarS.

ag

Utiliteti gi servicii

Orientarea terenului

Amplasarea fermetor ar;ricole mai este conditionatd

si oe
- situalia ci-lilor de comunicatie.
- de volumul gi dislan{ele de iransport pentru
furaje, produsele animaliere
- 9i de sursa de energie,
care inflr.ren[eazd in mare mdsurd eficien(a economice
a productiei.

.
.
.
.
.

usoa_ra orientare

maximS.

spre sud poate fi indicala pentru ventilare

9i insorire

Trebuie sd se lind cont 9i de prevenirea la acliunea

vantului (se iau in
consideralie bariere naturale acolo unde este posibil;Direclia gi frecven(a vdnturilor dominante, determinl

Teleforrie
Elerctricitate

lrrtre{inereadrumurilor
Acces Ia cdi de circulalie
Spafii de manevre, parcdri

amptasarea zonelor funclionale

lin6nd cont de gradui de 6roluare
amptasarea construcliilor din fiecare zond func[ie
de poluare dar gi
din punctul de vedere al pericolului propagirii inlenOiilor.

de comunicalii existente cu posibilitati

zone de aprovlzionare (transport comod

lui), de prelucrare, depozitare sau

rum cat mai scurt catre consumatori oentru

. rlji;il"?l1lJll;,i""iil,iiff ::

m a re m isu rd encienta econom

volumului de muncd), si implicit ".
costut produselor:

:H",JJ:ff

Perdea de protectie pentru

reducerea efectelor
ac(iunii vdntului 9i a zdpezii

t:

Extindere

2. Amplasarea cladirilor

rsi

anexelor

ide fluxurile tehnologice ale

ntarea zonelor din cddrul unei

rm, cei de acces_
ominant in planul general

Cresterea volumului productiei are ca urmare

extinderea constructiei sau construirea altora.
Deasenrenea poate

fi

necesara

insterlatiilor de ler echipamentele

si dezvoltarea

si masinile de

pe

stoc pelna la instalatiile de drenare, alimentaie,

canalizaue.

adaposturile maternitate gi gestalie

adeposturile pentru tineret gi animale adulte
silozuri, magazii, depozite gi p_latforme in cazul platFormelor
rle depozitare
bucdtarille 9i caile de acced idtre aOaoosturisere, solarii, rasadnite in cazul serelor

Zona de productie este in legatura djrecta cu zona

de depozitare a furajelor, cu zonele de intretinere.
de alimentare cu energia necesard
9i cu
administratia
P - zona de produclie
D - zona de depozitare
| - zona de intrelinere
E - zona energeticd
A- zona administrative
'1
- cale rutierd
2 cale feratit

Arrplasarea cfadirilor si anexelor (cont)

panta terenufui

Se pot lua masuri imooflnle_-qentru

cre.sterea
.eficientei prin

SfJlSli?#g':J'fPrE!,',,:3.0"

'":,&:i|1flljllift :6'Si:.1:H,.'.1},'il,i?il.::"",":[,"i:i1,J3,

Un teren cu o pantd uniformd

de.2 _.6% (cu fa{a spre suo)
este ideal:
l.lu suf]t probleme pe
c nu ?paf etuZiUni ale I

l,'#?Tifr

if :?l'j,e!':,o;"B,t1;,* j:,ng["]:1ru;;',i"!";

amprasate pe un teren bun

de rundarie, pe car

i !T,Ei 3,,i'il,?t':i, $T,t.x ff i : g[* t? :

''fl

"Jl

"',;,

1""?

j:g

Eiiji.iffi

:y

:8,3:"

j:;;riiiSt

3 13fl

lii::

u 0'..

:.'

pffi

",u,,

f I u e n ta

,u,un,,

"*tu

in

punt;fijilil[

r,*,,

ff[1?5['"3l3Tr?l'3,j'3"'lffitfriJt*'o"''"

te

:#::

;:::"j;.,r,,,

recruce che*uierire (vorurnur

de

fl,igli"efeTffi i,:fil::!',iJ:,:"Ji*teren urui se fa ce pe ca t posib ir in ru n gur

_
_

sapaturile mari pentru fundatii

realtzarea construcfiilor in treote
ie

i?3itr l:?#S: i$B!,illi:i."

ren insra bir a

ca ro r co nso rirr a

re

Re{eaua de apa

1 Amplasament
corect

2 Amplasament

ffi,ffi""

defavorabil
Amplasarea constructiilor in raport
cu relteful terenului
gi hidrologige al

tnskuctive_de c
r freatice, de as
protecfie a ace

",,,
^o
:i:::^
,;jt:",,"

ntului (se
sa

lalize de laborator, se aplice

I slatii specializate prevazule
in cadrul
Debitul de apd trebuie ra,l.ln_1ru
necesarul din monrentul
,
proic,ctdrii cdt
9i a eventualelorextinderi ce se vorexecuta
ulteririr.

Vant dominant
Vantul poate aduce mirosuri, praf,
zgomot.

Anexele cladirii agricole pot-*fi.^ulilrzate

pentru
Inventarului

proteja
.'".'r" spatiile destinate
viu de efectele negative ale
actiunii u"ntuliri

Soare
depo;zite, solarii trebuie sa
-C],a_dirile,deschise,
primeasca
soare cat mai mult intr_o zi.

Pozitionarea cradiriror inerrte /turnuri, sirozuri) va tine cont

de dispunerea umbrei pe
furaje (depozife de furaie).
1-.

Orientarea clddirilor

fie pozitionate astfel incat iarna sa

asupra dezvoltarji animalelor, plantelor

si

depozitarii

:re. Lipsa luminii naturale poate pune in pericol nu numai

animalelor ci si sanatatea sau chiar viata lor. Dezvoltarea
decat in prezenta luminii.

Radiatiile solare, prin prezenta razelor ultraviolete cu actiune bactericide,

asigura
dezinfectia adaposturilor cle animale si a altor cladiri O. pioJr"1r"
agrozootehnica.
Lumina difuza poate duce la distrugerea unor microbi infectiogi
in numai

""!i'iT!'l,",.'t"Jli'"""i;.iil8ltTfil1EH,''.rT|.Fy,oT,if,,oj?.J1,1 ,-.,,"u
pere[ilor tongitudinari
datorate vaniuiuf gi nlot5ila"Jyior cu troiene

pe trmp de iarna. (fig. a)

Constructiile pentru depozita.rea cerealelor set expun vantului,

tungd fiind perpendicutard pe oirecrii vbniriiiiiidbniiiiunr". latura

1rig. o;

"

6 ore.

Toale acestea prezinta o importante deosebitd mai ales pentru

clddirile destinate

oi

maTe,

lnfluenla celdurii data de razele solare directe poate duce, de asemenea,

ta efecte
favorabile sau nefavorabile asupra vietii animalelor
9i ptantetoi.

_ g+r_

realizarii selectiei 9i reproclucliei (animale sau vegetale)

Radiatiile solale directe, ca urmare a prezentei razelor cu

lungtme de unda
fanizeaza pamantului impodante cantitali de celdure

vanr fl
dominant

ffL:Ti#H Si^'"'L':?li',lTF;ta:"""r1

Orienlam fa{a de punct-.1e. cardinale influenfeazi rezolvarea planului general

determinand aiat gradur de iruminare ar constructiiror cit
9i rJialia carorice ce conduc ra
realizarea micrdclimatutui interior:

H?i'["J.* ?ji,,:f 'f"g[f;

g;:

Distante

30'

Eficienta muncii creste

prin reducerea la minim
a transportului.
Se poate folosi un
astfel de ghid informativ
cu privire la distante
intre cladiri.
Addposturile pentru aninrale gi pEsdri, serele, se amplaseazd cu
axa longitudinalA pe
direc{ia N-S, cu aLrateri spre est de 30" maxim gi spre vest de 25. (fig
c)
construcliilezootehnice cu derschideri pe o singuri rature, se ampraseaza
cu aceasta
latura spre sud sa cu devieri de 30" spre vest 45. spre est (fig.
d)
9i
D'3pozitele se ampraseazd cu ratura ce are ferestre spre
nord, pentru evitarea insoririi
:ii oblinerea unei lunrini dlfuze
Serele se vor anrplasa cu axa longitudinala pe direclia
N_S, pentru a expune insoririi
Inaxime latura scurtii, dar gi pentru a evjta lumina uniformj pe
3 laturi, pe parcursul
unel zile, cu devieri de 1
20" (fig e)

O metoda de calcul a amplasamentului erste divrzarea

planului fermei in zone concentrice (30m), in centru
fiind
pozitionata casa, (folosind distantele rec{)mandate
de
amplasafe a constructiilor).

Stabilirea
zonelor
Zonil 1:

ZONA 1.Zona cfe locuit

cas;e,

spatii de locuit,
orC

ih

a,

primire oaspeti

Zone)l-: atelierre, parcare utilaje si masini agricole, cladiri

mici pentru animale
Zone li: depo;zite, magazii pentru furaje, instalatii penrru
animale tinere (1an)
Tone 4.: instalatii pentru cresterea intensiva a animalelor.
depozite de furaje, ingrasaminte.

Zona.2.2l-onet cje parcare si service masini

si utilaje agricole

tEI

Curtea fermei
Atelierele fermei
Service pentru masinile
agricole
Depozit combustibil
Parcare
Depozite de scurta
durata pentru utilaje si

ri\t'irll

'

. , ,a)'I:'"')
ffi...*l. \
1 ',,.", i:
'' :'- i i i'1i
1 .: r'':::
'i.,'i

.t

.
.

Caser - in centru
Gradirra, pajiste, sp:rtii

Acces

pentru c:onfortul familiei

ler curtea fernrei

(ogracla)
l
,

,::

Parcare
Sisteme de drenare
Protectie la praf, zgomot
mirosuri ...
Folosirea copacilor
pentru separarea
anumitor zone

Zona 3: Cereale, Alimente, Zc>na cu inventar viu

t-

mastnl

Stalp cu transformator
pentru electricitate

Depozite de cereale

- ventilarea cerealelor
Camere de alimente - procesarea alirnentelor
Instalatii pentru animale tinere, rnaternil.ati

: O parte din instalatiile pentru animale

mari

Zone 4,:Zana cu instalatii pentru inventarul viu adult

Traficul, spatii de manevra, parcari

Caile de circulatie

directioneaza traficul spre zonele de servir;e si parcarc

Proiectarea cailor de circulatie trebuie permita spatii perntru traflr:ul

vehiculelor in siguranla, pentru parcarea si manevrarea acesrora

lluminarea fermei

. Instalalii pentru inventarul viu adult

.

Aceasla facilitate:
- preintampina accidente ce pot interveni
neadecvate (pe timp de noapte)
-Ajuta la descurajarea vandalismului si a hotieri

din

cauT_a uneri vizibilit;rli

Carnera extinsa

Cr:ntrolul asupra vdntului gi zdpezri

Actiunea vantului in tirnpul iernii conduce la un stres mai mare asupra
inventarului viu decdt o temperatura negativa mare.

Aversele de zdpadd pot umple c6ile de circulalie si pdrtile descoperite

ale Donsl.rlrctiilof.

Deasemr:nea aoumularile mari de z5padd pe acoperiguri pot duce la

prdkrugirea acestora.

Fezabilitatea
Costul exr3cutiei unei constructii agricole trebuie sa fie justificat

Arnortizarea construc[iei se face tindnd cont de rezullatele anuale ale

procesului lehnologic.

Cerinte. critrerir

Cuns 3

Durata de viata a unei constructii agrozootehnice ar trebtli sa fie la fel ca a

unei constructii, in civile

uclii agr o z o o t e hni ce

Materiale ; S'tructuri cle rezistenld

C'

ons' tr

trebuie
animal
optime
tenrperaturi
viztial sau aiustic)

ziologice

Constructia

confort ale

de

reziduurilor,
te 5i confort

productiv

al

acestora in cadml pr

In concluzie, o constructie trebute:

-sa fie in siguranta la colaps, foc, furttrna, agenti daunatori;
-sa reziste la actiuni exterioare produse de zapada, vant, ploaie, seism;
-sa pennita schtrnbari de futrctional, de peisaj, extiuderi sau adaptari
per)tru echrpJnlentele llltenle necesale

Alegerea unei metode convenabile

de alcatuire (rnateriale si tehnologii)
se poate realiza

prin folosirea unor

criterii impuse de cerintele

perfonnanta dupa urmatoarele

d

irectii:

elor si a sfru(

de

pentiri

e doua resurse fizice principale:

Necesaml de nalerl4le constituit din dilerife surse

Copodtatcq tehilico de a asatnbla aceste pafli illtr-un intleg

f;

nspect, fonna
Durabil itate

Dimensirni cotesptruatoare

9
l0
II

Rezistenta si stabilitate
Intemperii (ploaie)
Confort fonic
Confort tenric
Protectie la foc
Iluminae si venlilare
Igiena

Securitate, siguralta

12 Cosluri

Materialele care iDtra in componenta elementelor smlcntrale sunt detenninate in general de

fonla stnrctrtrii Rezistenta, durabilitate, rigiditate si flexibilitate, rezistEnta la foc,
precurn si capacitatea de adaptare. extindere si costuile srurt tiLctori irnporlanti in
stabilirea planuriJor de arhitectura si stnlctura a unei constnlctii agrozootelilice.
Daca fa constructiile vechi din mediul rural identificanr uratriale cunl ar ft lentnl si
piotro. la cladirile agrozootehnice din zilelele ooastre apar din ce in ce tnai mult
elernente structurale realizate din belon il mal I nlelal

1,.,^,,
;:3.:9111iiii!"iliilli:g,f,x'ff:,,,i:.:,,j;'"#";:""1I,:i:oy,lfi"'i"1,1:i:"J:i;
T:,:fl":i
p lane (de su-pral.at".y pr", j"^"ii^r*'ptlir;il.
deasenrenea la elenlente

"i

'tT;;"TTll,il"#;1";"oli:::io":il!:i'::

l;:i'1ffi:#"i,f:::"':';*#'r'

.r"-""r" !r,"i,,"i"

'u

p"n"tu.ilo..

goruri verticare; blocuri de beton cu asresate usoare,

se aranjeaa un rand de blocuri mici (se n,ane'reaza

cu

fti*;;Hi;,j.#:,"fl s";;l:i:?Hsfli.":;:rH11"r"r"..1*r,r;i

*;

a"

iJetonul

li,!1tqir:i::':ijfi,jiliil';,,"ti
frr"'"1i:iy:[TlLxi3,'J,b.:,i:ffi::i]'
"'"',Jr":iil;::|:;
:l*il'riliJJ:Hi:"*'.:"1j:::'.",Ti"T[i;k:Ta

;,:t,;:",{ffir.0:l:l,:1,i:il,ili%1i1f:

;;l;;;i';;;i;;;

Ei;;;i n"*'"

remenre rin,are dar si de suprara,a

dupa 7 ani
Adapost pt-'ntru vac (laptarii)

Avantajele lemnufui

ffi;;;il;;;ffi ffi [xffi ;fi ffiffi;ffi ;tril;;

Economic
Volum mare, costuri de productie mic
= Preturi rezonabile pentru materialele lernnoase.
J

Prelucrare usoara
- Utilaje si scule simple pentru manevrare si prelucrare rapida
Prezinta calitati d p.d.v. al izolarii termice si acustice
Raport rezistenta/greutate = mare
- paralel cu fibrele _ rezistenta mafe
- rezulta constructii usoare

- proprietatile variaza loarle mult (> 20,000 speciD

- variatia unriditatii lentnului determina schimbarea dimensiunilor = fenomenul
de contragere sau umflare (la 15% umiditate ajunge la echilibru)

Rezistenta n.rica la foc

- sunl nlateriale combuslibile in timp ce betonul si metalul nu sunt-

Putr{:zirea
- lemnul poate fi distrus de carii, insecte si rozatoare
- penhu cresterea durabilitatii se folosesc metode de impregnare cu substante
fung icide

Rezistenta la intemoerii
Lemnul neprotejat, netratat va fl deteriorat
Lemnul nu poate fl facut incombustibil dar prin tratare poate devenl greu
combusl.ibil si neinflamabil.
Se irnpregneaza lermnul cu substante ignifuge

L=,41

Betonul
Avantaie:

I i !$ .PcrrlLlr uL t)e;nt-eu

Rezistenta mare la compresiune

(beton=40 MI'a- 138 MPa, lernn=2

3-

l8 4 Mpa)

Nu este supus putrezirii

Poate fi pus in opera in forme diferite
Usor de curatat, durabil, incombustibit

Dezaye$aic:

rezistente rnici la intindere (cam l/10 din rezistenta la compresiune

a)
fi rnodificati ca forma
densitate mare (beton simplu:2400 kglm3, b.a.=2500 kg/m3 lemn =400-600
kg/m3, metal= 780Ct kg/m3)
Conductivitate termica mare (beton 0 93 W/mK, lemn 0.1 l-0 l7 WmK)

-b

nu mai pot

Metal (otel)

Profile metalice

Se foloseste:

.
.
.
.

Elemente de rezistenta liniare: stalpi si grinzi precum si de tip

placa: platforme, pereti de tabla

Invelitori
Armarea betolrului
Piese netalice pentru imbinarea lemnului

/a-:V
-rf|

Profile diferite din

otel laminat

ltl

z:ry

z:
--tr-1 lix;:if44
1;?

,Avantaie:

"impermeabil
"durabll

"-^.-

)Qy

z-V

a!?
-47

*,*,^-."

-''^^

**

)\t/

:;;;te
.

(cu striatii) au rigiditate si rezisrenta rnai

rnare fara sa-si modillce greutateaSie

lblosesc la: invelitor.i, silozuri, hambare pentru

cereale, panouri curbe.

l\J--\--n---\:r-.f-1-

l,',,.1

--A-s;a.+r\--r---.u\-

\tuVrr/-*^arr--|?
u'."n
I

--

Cadru rigid

constnrctie metalica

Alte

i
R

.Foi de gipscarton
.Placi ceramice (tigle, gresie, faianta)
.Materiale plastice (policarbonat)
.Bitum, carton bitumat
.Piatra
.Pamant, iarba, paie

Forme diferite pentru constructii pentru depozitarea

conseryarea si intretinerea productiei vegetale

Structuri din beton armat

lli I

$
,,fl!\\
;i l-1] ir

L__-tft\,\lli.f
r-rr.\l
I

-'-l-

griui

t/l/
-IiI1/-

principale;

elemente de acoperis;

stalpi din beton amat

Structuri metalice

Crinda cu zabrele,

Structuri de rezistenta din lernn

l.ginzi;2

monlant sau stdlp din

lem;

3, contrafise;

4 findatie

stalpi metalici;
fundatie din b

iongituclinali
Structuri cu pereli portanli
(perefi din zidarie)'
NN:,w*|s$:!N

Iteme:

io,i"

"**ti

de

'

a unui

ettct

de

pere{i structrrali din zidlne

de umpluturl
larnelal
iJ'ot o. beton armat ;i pere;i
i"t" it-tnetal sau arce din letnn
terme
din
rrgor
5i acoperig
srdlpi)
sau
articulat pe ziduri

'

;";;t;'

inJt.ii,

t"^n'^t

sau cu trei a(icula{ii

Structuri in cadre cu doud
de umplutura
profile de tabta $i pere{i
din lemrr incleiat sau 'ltn

Peretiistructuralitongitudinalipottirea|izatidinzidariede:

tructun-ds.tgzllcnl4-qq

Clasificare
pereli structgla'li drn zidarie'

transversal
Pereli Portanti

St*"turi
=.*;,

"u

tu""rrttcu

p"'"1i

cu goluri verticale
u agregate usoare
eton crt goluri verttcale

pc')rtanti longitudinali

transversali
pere[i portangi longitudinali 5i

Sec(iune

Sec{iune transversal'i

rizontali (Plan)

acopelis de tip
Structuri in cadre cu

uqor' j

*Ks$*s$.:il*!*ssM]sssn1wsEsMlw94pv.wldss$

agrozootelrnice'
specitice construcliiror
Acestc construc!ii sunt
domentu

;.";;;;;';'irideri

zid'

t. funda!ie continui' rigidZr subdin ziddrie'

i. tir.i'0"".a"ri logitudinali
3 centurd din beton armat;
4 monolitiziri;
5.
6.
1.
8.

tiratlt,
l0.sdtnburi de beton arma!

s:ds$

fii'd

tipizate

proprii acestui

se pot distinge tret

grinzilor pnncipale transrvetsale'
Din punct de vedere al
panta a
3u (ce realizeaza o siugura

nsole (se realizeaz6

o singura panta

pe

pentru acopr:rii'
zeazd dot'tit pante
deschidere)

Structuri cu grinzi usoare cu corlsole

Structuri cu grinzi us

H.
I

r<

:;

L, este mai mare

cu 5 cm (cite 2,5 cnr de fiecare
parte a grinzii) dec'il proiectia
Deschiderea

1!rT

orizontald a grinzii (grinda

agezata inclinat cu rr $l
respectiv

Panta acoperigului este data

transversal) 9i de

r,

orizontale).

de inillimea diferita a stdlpilor (in

sens

inilfimil,: diferite ale secfiunilor de capit grindl

rinzri

Structuri ou trei deschideri utilizand grinzi consold.

lrante

*"=i

irh

!
-

t- frmdagie tip pahr

2- stilp prefabrical din

<iqY

3- grinda frintd

li
---=il

4-

s -,., Ltt
: J..

betor annat

pile

L- deschiderea
: 4.1

a- addposnri pentru porcl;

e- adapostrri pentru vaci cu lapte;

b- adlposturi pentru tineret tatlrir-,

c- adiposftrri avicole

f- adaposturi pentru tineret tauru;

T- traveea
NRG: nivel

rezemue grinda = nivel articula;ie

g. adapostm' pantnr vaci

Solicitlri ce actioneazd asupra unei consh.uctii zootehnice

.drctiuni specifice

condifii ce lrebuie indeplinite de cdtre elr:rrenlele

cle

qi

constructie

constructiilor agricole

Universitatea Telrnica "Gh. Asachi,' Iasi

flacultatea de Constructii si Instalatii

Sef lu'cr.

dr. ing. Ioana Entuc

Al FOtrtAtiEt. p^qlE^ i,
'lFlCAL
DFi CO!.lSIAi]C;I]I OR SI TUF]SI.I U LU I

t,lDI,llTOFJl
I"1II]Lq

TEBUL TRAN.IJFCIRTII

RI I

Uf

scensiunea umezelii,
rigul din sol

t{B hi:,16t, tu",6

F--

ORDIN
penlru aprobarea ReglemerrlArii tehrice
-Cod de Droiectare_
Bazele proiecl:rii structurilor in conslructii,., indicativ CR 0-2005.)
!i toniGinrlale :u ari 36 atf 2 dirr Leqaa nr 10i15aii Fivird callata i,t cci6turlir. .u tr:oJiljczril* ullsrioar-!
ln feniElLt ad 2 Et. l5 si at dd 5 a/,n t{J dn Uot}?,Ea G4vr.nulu nr. 41?|ZAA4 Dirild or;lanizd.za il
jlnL_li.lrltr!A l,lini:l9iltJr Ir:rapo{L4ls. Can!fuatbr
ir luilsmltul au nndilicrnte jr &nipl4!:trt ulieriadE.
riv':fd in vsdg.q prcceEleverhae de alilate tr l0 dr 1r, Niemt/iE 2005 Ccfllglu[ri tghili4 dG )iD{aJitate
'rl
CTS 5 sr n. 10 di: ll ildernbrre 2ar05 al CantclutLi iefnic as ,ilvAil^rs oEtu:r:jltr
dnistnil trailsporlrrllor conslrucliibrsi turisnrul(l
Arl r
So aprob,: Fegtsrfeniseri :Gltdd ,Cdl &
friEt!ire 3arele prnieailj.:i 5iil/atJil rtr in Danlta,clii'
nd.ztv cF D-2a.t5, hl4tatt de unLv4rrtatgs Teinid
&i Culin,r!r Ururu:I
UICB Fcl:.utu r, drH^a irr!4..e p4e inlelranh d1n trrezeillul orcio
An I
ft6?Er1ti ordh sF RrbLid irl tlcn[o^il Olioinl
a Rdra,!?i Pinta | ! 0(i i, !rq.3irj olale cL odrful
rBn/sl(y'ur lransporJurilIr, coIshocir Itr 5i lurisrrr 0i
:,jrnisuot

cn i!e umatorul Drdirl

tn 49t2AE len (u
Be-ulent rtini Lslnr (1, .Cod
"archtea
ab ptnir.late 5aisfri.3 - Partea | - P!eved6ri dF
proDda pmilru .lldin Indjcati, P im-lr2m{, puhE.t ir
l&riErul Ohcrd al Bqilei
Panet t. na (6! d {62 brs
rlil 3! fi$ :t)05
Arl 3 - La ,ali rrxdrl :n ?q(tsre a FreEoiului rrui]
!,rco dispu lii (Lyrlraro ilii ii.-tsa6 apltrib !lrlea

trBnl!Mtrrilu En{ilclild
GheorChe Dobre

SltaNrFsri ?7 decernfr e

106

i lurisoul!i

Aclinnile tn construc[ii CR 0 - 2005

provin de reguld din

.
.
.

greutatea proprie a elernentelor gi sr_rbansarnbh-rrilor

structurale gi nestnrctr-rrale,

din condiliile de exploatare gi din mediul?rrconjr-rritor

(acf i unea vAntul ui, actiu nea zdp ezii, ac! i un ea
variafiilor de temperaturd) sar-r
ac{iuni excepfionale (actiunea seisnrului, intpact.
explozii).

Clas

ilicarea ac{iunilor

Acliuni permanente
Se aplica in nrod continuu, cu o intensitate practic constanta in raport cu
(sunt constante pe toata durata de exploatare)

vanalla lor in tlmp:

Acf iuni pennanente (G):

Se aplica itr rrod corlinuu, cLr o intensitate practic constanta in raport

cu tirnpu) (sunt conslanle pe toata durata de exploalare)
Actiuni variabile (Q):
intellsitatea [or variazi sensibil in raport cu tirnpul sau pot lipsi total pe
intervale lungi de timp

tirlpul

Ac{iuni directe din greutatea proprie a elernentelor structurale, a elementelor fixate

pe construcfii (a elementelor de inchidere, a elementelor de izolare, egalizare,
tinisaj)
rAcfiuni indirecte datorate contracliei belonului, tasirilor diferenfiate gi

Accidenlale (A):
. lnteruin lbartc rar pe perioada de exploatare a unei cotrstrLtclii ctt

Infensrtatr semrllti catrve:

Acfiunea seismicd, incdrcdri din inundafii catastrofale, incdrcarl cu
caracter de soc dar:orate exoloziilor sau ciocnirii autovehiculelor de
elementele de constructl

Dupd naturil rdspunsului :jtructrrral

Acfiuni statice

"
.

Ac{iuni dinarrice

llvaluarea greutdtii elementelor de construclii qi a incdlcirilor'

permanellte cL! valori noffnate (r:aracteristice) se determina astfel:

Acfiuni variabile
Variabile

intensitatea lor valiazi sensibiI in raport cu tilrpul sau pot

lipsi total pe inteNale lungi de timp

ncdrcalea pcrxranentI cu valoat'e norinatA,

volumul de uratelial ce acfioneazi

- intr-un punct (incdrcare couceutlatd)
- pe o lungime de I metru
- pe o sLtprafati,Ce
),

- greutatea

inchrclri clirnatice, rebnologice, anirrale, fulaje, materiale

depozitate, utilaje, greutatea perelilor despiltitori, a utilajelof,
licliidelor din conducte.

zr

Dralului industrial

rnz

tehnich [N/mr] a materialului respectiv

incirciri variabile - climatice

. incdrcdri din zdPadd",
. incdrcdri din vAnt,
. incdrc[ri din dif-erenfe de tenrperatl-lrA

incdrciiri (variabile) tehnologice

Incdrcdri utile
se datoreazd procesului de

exploatare
Addpostun pcntru
animale

Anirnale mtct
(porcine. vitei)
Animale tnari
(cabaline- bovine)

':
r,r:-

i
i'

/'ilarcx lrnnii
t:
- I $r3if,n\rrcir Lrcrrlrnl
I
l;.
rrra.,r t* -'
I
I

r(; *J /-!/^'

i.kir

Cod de proieclare. Evaluarea acfiunii zilpezii

asuora constructiilor. Indicativ CR 1-1-3-2005
inc.ircarea din zapada este o itlcircare statica ce aclioneazi vertlcal pe lnetru
pdrlrat de proiec!ie orizontali a suprafefci acoperipului
Actirrnea zdpczii asrrpra construcfiilor este considerata acliture l'ariabili
\/aloarea caracteristicl

incdrcdrii din zdpadd pe acoperig, s, se determind astfel:

sk = lticeCFo,k
- coeflcientul de form6 penlrtl incarcarea din zapadd pe acoperi$; stabileite
distribu!ia incdrcdrii din zdpada pe acoperiSuri de cliferite fonne
C" - coeficientul de expunere al amplasamentului con:;trucfiei; reduce sau creite
incircarea din zdpaclh pe acoperig luncfie de topografia locald a aLnplasanlentLllul
gi de trbslauulele rle liirrca collslruc!ic
C, - coeficientul lermic; reduce incdrcarea din zdpadd pe acoperig in funcfie de fluxtrl
terrric ce poate cauz topirea zipezii )a nivelul acoperigului

l,

i'n*^r.i
l!

s,,*

- valoatea caracteristici

incdrcirii din

zApadd pe :iol

[l(Ninr] in amplasarnent

'l

L_

inclrcdri din acfiunea v6ntului

Indicativ NP-0E2-04
Ac[iunea vAntului se rranifestd prin forJe extertoare
distribuite, orientate, in tnod preponderent, notrnal la
suprafa{a expus[.

Din punct de vedere al efectului asupra construcliilor,

acfiuneavAntului se consideri ca sutni a doui
cornponente: staticd gi fluctuantd.

C0rlul cupritrdc principiile, elcmcntelc ti datele de bazi necesare pentru frotcctarca tlt
constructiilor in Rturinia, in acord cu dezvoltarile din codurilc avansrte: codul
crrropeorr dc vint (liurocodul l,Partet2-4). documentul ISO referiior la acqiuDca r,Xntului s,i
codLLl anrerican ASCE 7,2t100.
Sunt indicate mctodele gi proccdurile practice de evaluare a lortelor din r'6nt pe
construc;ii gi slructuri uzuale, adoptAndu-se perllrt reprczetrtarea acliunii l'iLntului modclul din
Eurocode I
Sunt detaliali laciorii de rugozitate, de raf0lil, de erpunere, de rlspun; dinamic la vint
vAnt

;i

precuur Ei coeticien[ii acrodinamici pentru coNtnrclii cu fomo uzuale dupf fomairrl qi datclc
r-lc hazA rjin Etlocalul l, cu luarea in considcrare a iniormafici rncieorologicc fM'[H
existrentE ltt IliC-'ERC

2.1 Acliunea r,lntului

pe construclii $i str[cllrri.
'
preslunitc

es(e evaluati fre dc presiunca

velrlului fie dc fo4clc prodtrsc dc vint

sau fo4elc din vdnt aclioneazi nomal pc suprafata cxpusi irr anurnite
cazuri trebuiesc'considerute suplinrcrttar li fo4ele de frccrre orizirntale, tangenliale.

Ac[iunea vdntului (NP0B2-04)

Presiunea vantului la inallimea z deasupra terenului, w(z), pe suprafefele
rigide exterioare sau interioare ale structurii se determind cu relatia:

w\z

)= Q rer

unde:

Qrer - presiunea de referin(5 a v6ntului

c"(z) - factorul de expunere la indlfimea z deasupra terenului
f__l
-ctrtre
t-----l

l---l

T..esiunea rrtals 3 vinrului pc un elerrerrt este sul'a algcbricI a prcsiunilor (oricntatc

sUpratild) gi sucliunilor (oricntaLcrJinsprcstrFral-x1[) pscelE 2 fE{e ale eletrrcrlilrllli.

['rcsiurite sunt coLtsiderale gu sentrul

( t ) iar srLcliruilc ctr scnrnul

Actiunea diferenfei de temperatura

Bazele proiectIrii structurilor. Indicativul CR0-2005

Stiri limitd ultime

Diferenlele de leilperaturd.onduc la apuigia efectelor de alugire sau sctrrtile a elementelor

smrcrurale

Verificarea structurilot se face la urmatoarele stari limitd ultime:

a) ceduea sfructrrala gi/sau defonnruea excesivt a elementelor stnrcturji/in,iastructurii teretrului

Defonnatiile linjare datorate elbrhtrilor de contpresiune sau de intindere, (Al)

unoe:

se

obin

cu relalia

b) pierderea echjlibrului static al struchrii sarr a unei pa{i a acesreia, considerata corp rigid

tr*L*At

a - coeficientul de dilatare tennicd (oo = 0,0l2mm/rn'C, pt beton)

L - lungimea elemennrlui sructrtral;
At - diferenla de ternperatura nomata

ll'en.ticrt

Yoificarer lr

sL:ucn

'le

rctttenrt

linrita

ce<hte slntcltLtalx x lurei seclitLniieierrrent

<Je

lall

h5ilt

(.1,7)

,,i/ aslc 1:rlourel rlg u'dcul l .'lictelQ ilrliunil.)r- ilr se(titltd

,ri,r

corai(ldrrlr
urtc valo{.!il dc crlcul a rczisl+n!ci sectir.'ttrlc dg

Ycriliurnu

+l-

inrhinare se l':tce

cu rulrtia:

cMttt

JEI

l:t sterua

inriLr do elhili hrtt strutic

[]tn1Lt"t

-F

Iiltar estc $lorroir dc cr lcrrl

.L;l il, este vi[)xrea ile calcul

uc<Yriuri

l)ctrtral

$txrdn linrita ultrnu

talura cu efcctrrl nctiurrii

irr

sttrtrttLrii su lhd"' cu , dlrtll{:

{4,s)

ltrr cc cordrtr: lt picrtlorrr tclril ibrului rtrtic.

a elictu hri ncti[l)ill)r !'e si opun plerderii echil it'nrlui satic.
rr

cliclttlui rtctiuri

Bazele

proiectirii structurilor. Indicativul CR0-2005

Gruparea efectelor structurale ale acIiunilor pentru verificarea structurilor la SLU

ransferul incdrcdrilor la structurh

tructura, infiastructura $r lerenul de fundare vor fi proiectate la stdri limita

t-et incdt et'ectele acfiunilor de calcul in secfiune, luate conlbrm
natii favorizate sd fie mai mici decit rezistenJele de calcul in sec!iutte

r,.' I i{.lr.r - I
,:irllr,rluf

.. .

vti(.t;,t

AcoPerig +

" irrrr::rurrr "io c.:nthtrutic cu" -tru

_'.'liclul

i*Lrll'illl il "

(Jtr asiJclat'[0ll)!'rlnlrtttlllllutiirniil]cntl;rll(|ll!"l.ltt;lliltu\nl\rtrr!'rtirll'tilclrstler'
(|; - cli'ctal lc stnl{1llril rl rctiunii \utinlrjlt litrli! (tl Yal!\ilr{? $t r'rtil(lLtjsliuil:
",
iit-.1;cruiilt$lnr(trrrrtllditlltiivrtrirSilt.cutrLp{lr{ldr:!Prcd'Jilrinllll(tir}tr(:rilitrtrilc
urrirhiie- htrla qr rrlnxrrl sn (:flritlcrlsltcl:
r.,; r$1c tril {i,rror ilc sittruttf,tl..rttta *l clt!:ltlr)t !}J ilrrtctrlrlt lll rtctirntrlq'rllirlltic t
i, l-.1 ..Dt) httl(' crl \rl.)rilo lot !lriitrristicr'- alrtrd ulorr;r:
0'7

'lrtr
d\!

r\c(Dlil iliilrc.rrilor

rilittrlilor
rlci tlrxl;:

Jrtl dil)'r1,iic si {

fil11g1i1[qlqrr jrvlvcrulcrte si it l1uid.:lor,

pret atittrl ciitr itnpirttircr lt lt

riteri i i n p roiectarea co nslIu

elillel

"F

3gI! sele

incdrciri permanente

incdrcdri din vant

stalpi + incercdri pr:nrartente

Destinatia constructiei va coincide l)u cea din proiectafe?

Eficienta:
Constructia va fi realizata la preturi rezonabile?

eficacitate
extindere

ls

4i\

adaptabilitate

Adaptabilitate:
Cladirea va fi capabila sa acopere nlai multe necesilati ?

Durabilitate:
Va rezista cladirea la intemperii pe intreaga durata de viata?

Extindere:

V
eficiente

economle

)l
durabiliiate

Cladirea va putea fi adaptatd ugor pentru

mare?

productie mai

Economie:
Investitiile gi costurile de func{ionate vor fi rnenlinute la minim?

Proiectarea $i verificarea structurii

Durata de viata a constructiilor agnicole

(HG no.964, 23 Dec., 1998)
Durata de viata - ani

Alegerea elementelor structurale 9i a materialelor

incdrcirile

< Gapacitatea portantd

Clatliri agrozootehnicc provizorii

(Baraci, ntagazii, soproane, cabanc)
Silozuri, depozit Pentru cereale

Verificarea gi asigurarea rezistentei, rigiditdfii 9i

stabilitdtii elententelor structurale'

Sere (otel sau aluminiu).

Serc tcntporare

Durala de

vidl Proieflrll-

Iirernp)e

irt tni
:,100

._
'

i0-100
10-:10

Constnru-tii egrtcole sau sitttilarc

]'irrli t|r'stnaiura cc pot fi inlocuitd{l\'elicn]pltr rcucruc)

IIJ
i
trr'!e
lloh - Sl.rouunlc tru naltl 81. srucurl(-rr cc PtL rr rcd r!r'rr'r'r!! l

;;rturi

pentru cregterea animalelor

sunt construclii destinate producfiei animale

Construcfii pentru taurine

Construclii pentru suine

-Pondere mare in productia animaliera

Constnrclii pentru ovine

-Volume mari de furaje

Construc{ii pentru iepuri gi animale de bland

-Produse si reziduuri ce se manipuleazazilnic

ConstllLrc{ii avico1e

-Diferentierea intretinerii pe categorii de varsta

Sisterne de intretinere
Intletinere in stabulatie flxa

Sistem de intletinere legata a taurinelor in spatii

specialr: (standuri) destinate unui singur animal

{ntretinele in stabulatie libera

Sistem de intletinere a animalelor nelegate, pentru

grupuli de animale asemanatoare intre ele ca stari
fiziolosice si randament

Stabulatia frxa
Elementul tehnolosic
prlnclpat - standul
In functie de sistemul de
Iegare, standuI poate fi:
.Stand lung (a)
.Stand scurt (b)
.Stand mijlociu (c)

Stand scurt
.
se adopta

in cazul unei legari lungi

cr-r

30

il

mtnlme

Avantaje importante in producfia industriald intensivl din

40 cm lungimea animalului culcat

lurrgirni de 2,4A ...3,00 m pentru vaci si

depasesle

permrte m

punctul de vedere

2,50 ...3.50 m pentru taurii adulti

animalul poate sa execute mai multe miscari (se apropie cel
mai rrult de situatia naturala)
dezavantaj : suplafete construite mari

al consumului de agternut pdios

al suprafefei construite

(l "..2 kg/animal adult),

Ei

al evacudrii gunoiului 9i dejecfiilor (se folosesc solutii

modelne de evacuare mecanicd sau hidraulicd).

Pentru a compensa dezavantaiul imobilizdrii prelungite a

vacilor penh'u lapte, se poi prevedea padocuri exterioare
(spafii pentnr migcalea animalelor., amplasate de obicei
ldngd addposturi gi in directd Iegdturd cu acestea) sau
mipcarea la pf,gune pe tirnp favorabil.

Stand mijlociu
este

combinalie intre cele douI solu!ii precedente,

rezultand un pat egal cu lunginrea animalului culcat.

aceastA scllufie se adoptd numai pentru perioada pre gi
postnatalA din maternitdfi sau in clinici veterinare, deoarece
ofeli urr confod rnf,rit fafd de starrdul scurt.
dezavantaje: necesitd 3 ... 5 kg a$temut pdios/animal adult
gi nu proate fi evitatd murddr.irea standului. ceea ce necesitE
o cur'dlire rnanual6 a acestrria.

Ld[imea standurilor
.

rezultd din spaliul neoesar animalelor culcate independent

tipul de lungime al standului.

de

1,00 ... I ,30 m la vaci penlru lapte

1,60... 2,00 m latauri adulti

50 ... 90 cm la tineret femel

0,60. . . 1,20 m la tineret mascul

Or gantzarea interio ard. a addp

Stabulatie fixa

sturilor

Sectiuni transversale
Solulia curent utilizatd este aceea cu 2

sau

rAnduri de standuri dispuse

longitudinal

-solutia cu I ralld de standLn suprafe[e mili construite/animal

solufia cu mai mult de 4 rdndLri de
- cre$te ldtililea conslructiei

standuri

cu privire la
- apar probleme
asigurrea
vertilatiei 9i a ilumindrii

V4

natuale

alei de r:irculatie

slanduri, /
iesle de

fi

tu

Jt '.8,6;!l!:?rsptL!"lV
*, r&
i'n ____.L_Jq

Srrurile de standuri se intreruo cu

cutoare transversale de lesdtura_
pentru a grupa la o

numdrul

alei dr

de

u;i

de evacuare,

animale prescris

de

normele de prevenire a iniendiilor.

alei de selviciu pentru evacuarea gunoiului

Addpost cu patru giruri de standuri (furajare cu melc)

q19

]EP :"- 81! fi, t. i

.7')
a.'

,'i
1;
1
||

Adlpost pentru vaci de lapte in stabula{ie legatd

,"/'
rr"'
./ .'

- cu doud siruri de standuri

..

V'.,/',i
v/

Stabtrlalia legati p standuri

scurte cu evacuare manuald
a

dejecliilor

Stabulatia liberd
Reorezintd sistemul de intretinere a animalelor
nelegate, adoptandu-se tehnol6gii de grup, adica
formarea de grupuri de anirnale sensibil egale intre
ele ca stdri fiziologice 9i randament in producfie,
intrefinute in spafii denumite boxe.
Stabulalia liberd ofera animalelor migcarea in voie, in

cadrul addpostului sau intre addpost gi padocul

alf,turat, cu consecinfe favorabile asupra dezvoltarii

tineretului de reproducfie gi chiar asupra producfiei de

lapte.

Stabulafia liberd poate

fi

Stabulatie liber6 Sectiuni transversale

(funclie de tehnologia adoptatd):

in boxe nediferen{iate, pe pardoseali continui

in boxe nediferen{iate, pe gritare de pardoseala,
solu{ie eficrenta din punct de vedere tehnic Ei economic, (tineret taurin la
ingrd;at gi tineret femel de reproduclie);

diferen(iatlin

zona de furajare-circulafie 9i zone de odihnS,

' in addposturi inchise, cu regim termic de minirr +3"C sau

deschise. in care zona dc odihna se organizeazd in construcfii
- in adioosturi
p,lreti orterrtali ipre vAnturile dorninante iar t'irajarea se face in
cu trel
padocuir. sub protec{ia unor $oproane deschtse.

in boxe individuale,
organizate,:u zona de furaiare, de odihna, de evacuare a dejectiilor, in care
-animalele stau neleP.ate-(vitei de la l-15 zile, vitei de la l5 - 90 zile pentru
ingrasat etc

in boxe nediferen[iate, pe
pardoseald continud

necesita a$ternut pe intreaga suprafatd gi schimbarea frecventd a acestula

(trneret de reproductie, intre 0-5 . . . 3.0 luni):

'ln
zn-i

a('t?.t

;ed

. Tf

A""i,;--

_,t*

in boxe nediferenfiate, pe
gritare de pardoseala

diferen[iatd in zona de furajarecirculatie gi zone de odihnl

I cmal de evacuue hidraulica

2 grilaj de furajare
3 stnrctua de rezistenta stalp
4 iesle
5 alee de frrajre
6 astemut pennaneot
7 rigole
8 compartimentile pentru cusete
9 cmal pentru dejectii mrplasat sub
aleea de circulatie

Addposturi pentru vaci de lapte compartimentate pe loturi

Stabulatie liberii

r.lie ;r ee!

':r

Z.16 de rl r.E

i'::" '

--L--

'

,rl
[.i
tf:

oi
:j

,Jl

\l
vi
i

-t

----=:{l-3 P--1

-":jJLu*
5

Addposluri pentru vaci de lapte in

stabulalie liberi cu zond de odihnd
colectivh, pe aSternut

r*:-l-*:i"-,:e.4

i,r-1]"1 --*

ev

-_----f

Adapost pentru vaci de lapte,

in stabulatie libera. cu zona de
odihna colectiva pe astemut

Sisternul de furajare
"

in general, cu furaje grosiere de volum

mare, ler care se adaug6, in funclie de vArsta gi destinalia
nimalelor, nutreJuli cornbinate, lapte de vacd artificial, furaje
TaurinelLe se hrdnesc,

con centrate insi lozate.

Furajarea taulinelol se face in jgheaburi numite iesle, a cdror

formd gi dimensiuni depind de categoria pi vdrsta animalelor

cazate, tiytul

de stand gi sistemul de legare, modul

de

adminisr.rare a fura.ielor.

Ieslele trebuie astfel concepute incdt sd permitd o descdrcare

ugoari a furajelor, sd asigure o capacitate corespunzitoare

preludrii volumului necesar, sd permitd consumarea ldri

efoft a furajelor IErd a fi risipite pe pardosealE.

'l'ipuri de iesle utihzate la furajarea taurinelor

Transportul furaj elor folosind iesle mecanice

$

S/

Transportul furajelor din depozit pana Ia buncarele amplasate Ia capetele

adaposturilor se executa pneurnatic sau cu benzi transportoare, de unde sunt
preluate de transporloare cu racleti sau cu melc

,.1 T{ Jaz:, >7)z)

t'r.-,hta .:!?

llelrfuft,orr

I
2
3

t1 o,-T-'
;

,;;1!.1;ra,t,

i,...:: tl

tr? | t?ty'!r?i//

adaposturi
drurn

bmda transportoare, conducta pentru

transport pneumatic

4
5
6

buncar
transportor cu nelc
iesle dubla

Avantaje: supralete construite mai

'I-ransport 1furaje cu
tractor cu remorca

Tlansport furaje

reduse

Dezavantaje: utilaje mai pretentioase

cu racleti

ca

intret.inere sr otelurr de calitate superioara

pentru transportoare

Adapatoare cu nivel constant sau autornate

alimentate de la o retea interioara de apa potabila.
Nurnarul adapatorilor se determina astfel incat sa
asigure necesarul de apa.

Pozitionarea lor trebuie sa permita accesul

animalelor direct si usor la sursa de apa.

addp[torilor in adiposturi
Alee de seruiciu
Standuri
Iesle
Alee de ftrmjare
Adapatori autornate
Boxa

Grilaj de firajare
Conrpiltimentile
ttansv
Adapatori cu nivel

constilt

iltabulatie fixa
- adapatorile se arnplasetva
langa iesle

Stabulatie libera

adapatorile

se

antplaseaza pe peretele opus ieslei

sau pe companlmenlafe

Evacuarea dejec!iilor din adipostuile

pentru tauine pune problenre deosebite la

rezotvarea constructiei, avdld in vedere

volunul rnare al acestora (10
l5
rnr/anirnal, an) $i lapttrl ca reprezinta un

Sisteme de recoltare a laptelui

ingritgamant natural valoros, deci solugiile

de e:vacuue trebuie sA asigure folosirea
Irri irr acest scop

Dejecliile

se

pot evacua:

rnecauic odatd ctr astenutul

pemanent (in cazul intlelinerii
tauilelor in acest sistern): se
trtilizeaz| tractor cu latnd buldozer
liind necesrue u5i mri in frontoane
pr:ntru accesul iltjlajelor de curA[ire
N rigold mecilizta (deschise sau
a coperite cu gr:itar e spre limita
standurilor la aleea de intretinere) se
ltilizeazi sisteilrul de racleti

lridraulic
[fatare

- prin canale acoperite cu

Recoltarea laptelui la complexele de vaci necesit6 o cantitate

mare de.manopera, astfel incdt, la complexele cu capacitati
sporite de anilxale, aceastA operafie se execute mecanizat.

Solulia

se

stabileste in funclie de sistemul de intretinere

animalelor, astfel:
ulaliei fixe se
rmediul unei
transporta spre o
re o construcfie

icati in cazul stabulatiei libere a vacilor,

special amenajate, denumite grupuri de
In otverse ststeme.

Stabulalie libera

servtctu

scheme de grupuri de muls

in ad[posturile pentru taurine

l2
3
4
5
6

Spatiu de circulatie Pentru vacl

Spatiu pentru lnulgatori
lesle pentru furajare
Camera pentru racire si depoz laple
Camera pentru spalare aParate

alei de circulalie, cu ldlimea minima de l,10 m, cand sunt

amplasate in spatele unui rdnd de standuri, 9i de 1,40 m,
cdnd sunt situate intre doud rdnduri de standuri;

alei de contt'ol, prevdzute intre doud linii de iesle sau

deasupra acestora, pentru supravegherea func[iondrii
utilajelor stafionare de furajare, precum 9i a comportdrii
animalelor la iesle;

alei transversale de circulatie a animalelor spre uqile de

evacuare.

Grup sanitar

Adiposturile pentru vaci de lapte in stabulafie legatd

Organiz:area adiposturilor pentru taurine

Addposturile pentru intlefinerea taurinelor se dif'erentiazd in

. Se organizeazd, de reguld, prin dispunerea cap la cap a girurilor

sistemul de intt'etinere adoptat (stabula{ie libera sau fixa),

vdrsta animalelor (taurine adulte- tilleret supus ingra;drii, tineret
de reproduc[ie)

in cadrrrl complexelor apar $i addposturi cu destinafie

specialii, ca: matemitdfi, profilactorii, grajduri de
recondilionare, cre$e etc.

de

animale, de o parte Ei de alta a unei linii de furajare mecanizata.

Prin avantajele pe cue le prezinll la investilie qi la exploatare. constructiil cu lalime
mile (18.0 - 21,0 n) detertnjna adoptrea addposturilor cu patru renduri de standui,
grupate in douf tinii telurologice Daca se asigura iluntinrea 5i vertilarea constnlcfiilor
Drin luminatoare de acoperig sau prin acoperi5tri de tip |ed, se utilizeazf, constnrcfii de
lalrne rnare r'n cile se gntpeua tnai multe linii tehnologice paralele

functie de,
- tipul conrplexului (pentru lapte sau came),

se mai prev6d:

Pe linga spafiul de cazare,in construcliile pentru slabulatia legatd a

vacilor de lapte se includ camere pentru: depozitarea furajelor
concentrate, intrelinerea gi pdstrarea aparaturii de tnuls, pompa de vid etc

Suprafafa construita pe animal cazatvaiazd. la addposh,rrile pentru vaci de

lapte in stabula(ie legatd intre 6,0 - 9,0 m2, in func{ie de solufia adoptatA
pentru mecartizare furajdrii.

taurine

Plan maternitate si
Addposturile pentru vaci de lapte in stabulafie liberd

fi

dispuse de o parte si de alta a unei alei centrale de fura-iare.

l\umdrr,rl r6nduriloi de cuqete se stabileqte astfel incit, prin
rotatie, animalele sd circule sprele, pentru furajare, Ei spre
sala de nruls.

Deiectiile sunt evacuate, din zona de odihnd a animalolor

qi de pe aleile de circulalie, hidraulic sau cu plug raclor.

in acest caz, suprafafa construitd pe animal cazatvariaT-a

intre 6.ll si 9.9 in2.

. -.-r"-]'-

-,r--

6rar,lFl@z

-----=o

-,-Znql-:;--L!e,o-]

Matemitifile se organizeazb in sistetnul de

stabula{ie legatd gi cuprind, in afard de incdperile
pentru furaje concentrate, aparatura de muls 9i
pentru pompa de vid, pi o zond de profilactoriu cu
punct sanitar gi incipere pentru personalul de
supraveghere

Addposturile pentru tineretul fernel de reproducfie

Furajare exterioara in padocuri

sunt organizale in sistem de stabulafie liberdL, cu zondde

odihnd pe grdtar:e gi alee centralf, de f'urajare.
Fenh'u i:onele cu lrecventd redusd de viscole' cre$terea
tineretului taurin pentrtt reploduclie se poate realiza in
addposturi previzute numai cu zond de odihnd 9i de
circula!ie, iar furajalea se face la exterior, in iesle dispuse
la limita padocurilor gi acoperite cu toproane, pentru
proteiarea anilnalelor in zilele cu ploaie gi ninsoare.

10

Addposturile pentru ingrdgarea intensivd a

tineretului taurin
Sunt difercntiate in funclie de vdrst6 qi de greutatea corporald a

animalelor:
addpostrrri pentru faza I
. orgalizate cu boxe individuale, in cile sult intrefinufi vi[ei cu varsta intre
|

5 si 45 zile:

--

adaposturi penlru faza a II-a

. organizate cu boxe colective pentru un num6r redus de anirnale (20 25)
qi zontr de odihnd pe grltare suut intrefinuti vifeii pina ajung la virsta de
I 15 kg;
I 05 srau I I 0 zile li la $eutatea corporala de I l0

addposttrri pentru faze avallsate de cregtere (a III-a $i cea dc-a Iv-a pentru finisare),
. orgarizate cu intrelinere in stabulalie liberd pe gratare sau in boxe
diferentiate cu zona de odilmd pe a$terntrt pennanent. In aceste ad5posturi
arimalele sunt intrefinute ptind la livrare. respectiv la virsta de l7 .. . l8
luni rpi la greutatea corporald de 480 530 kg

Zo[a pentru
odihtra

5i

iDgr Ur e

Crup sanitar si
hol pentr u
circulatie

Catnera de

11

ORDIN Nr. 72 din 15 august 2005

privind aprobarea Normei sanitare veterinare

ce stabileste standarde minime pentru protectia
viteilor
Publicat in: Monitorul Oficial Nr. 759 din 19
august 2005

NORMA SANITARA VETERINARA

ce stabiles;te standarde minime

pentru protectia viteilor

2 - Pentru scopurile prezenlei nonne sanitare veterinare, tennenii

de maijc,s au urmatoarele sernnificatii:

Art.

t) ttitel - un animal din specia bovine pdna Ia vArsta de 6 luni;

Autodtatea silitara vterintra centrala a Romriniei, rePrezentata de Directia generala

smitara veteriura din structua Autoritatii Natiouale Sanitile Veterinile si pentnl
Sigurilta Alimentelor, trebuie sa se asigure ca, incep6rd cu data aderarii Romdniei la
Uniunea Europema, toate exploatatiile sunt confome cel putin cu unnatorele cerinte:

viteii nu trebuie tinuti in boxe individuale dupa vdrsta de 8 saptamAni, cu

exceptia cazului in care un medic veterinar certifica faptul ca sanatatea
sau iornpofiamentul vitelului necesita ca acesta sa fie izolat pentru a fi

Lat
inalti
trebu

Putitt egala crt

gima acestera
a de la vdrful nasului

pfura

- Boxele individuale pentru vitei, exceptdndu-le

bohave, trebuie sa ai6a pereti perforati cue

sa

pe cele pentru

pemita viteilor

izolrea mirnalelor
contacte vinale

sa aiba

si

tachle:

b) pentru viteii crescuti in grupuri, spatiul liber alocat si disponibil pentru

fiecare vitel trebuie sa fie de cel putin
- 1,5 m2 pentru fiecare vitel cu o greutate vre de pdna la 150 kg,
- cel putin 1,7 m2 pentru fiecare vitel cu greutatea vie intre 150 kg si 220 kg
- cel putin 1,8 mr pentru fiecare vitel cu greutatea vie de 220 kg si peste

12