CONSTRUCŢII AGRICOLE

CCIA IV
Semestrul II

I INTRODUCERE.

1
 CONSTRUCŢII AGRICOLE

Bibliografie

 Verdes, D., Constructii agricole - curs, UTPRESS, 1994.

 Verdes, D., Constructii moderne in zootehnie, Ed.Dacia, ISBN 973-35-
0610-9
 Sarbu, M. Constructii agricole, Edit. Risoprint, Cluj-Napoca,2005.,
ISBN 973-656-824-3
 Sarbu, M., Tanasescu, I., Materiale si elemente de constructii, Ed.
Risoprint, Cluj-Napoca, 2002., ISBN 973-656-194-1
 Marusceac, D., Darie, M., Jerghiuta, V.A., Constructii agricole, Ed.
Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1982.
 Marusceac, D., Constructii moderne din lemn, Ed. Didactica si
pedagogica, Bucuresti, 1985.
___________________

 Verdes, D., Marusceac, D., Constructii agricole – Indrumator de

proiectare, UTPRESS, 1994

2
 CONSTRUCŢII AGRICOLE

 Evaluare: colocviu

Obs!: Activitatea saptamanala: 1 ora Curs + 5,14 ore Studiu individual!

Tip 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de 10.3 Ponderea din

activitate evaluare nota finala
Curs Probă scrisă în baza unor Proba scrisa – 2 75%
subiecte sau un test grila ore

Aplicatii Sustinere proiect Prezentare orala 25%

3  Numar de credite: 4
 CONSTRUCTII AGRICOLE
 Constructiile agricole sunt constructii destinate
adapostirii, cresterii sau exploatarii diverselor specii
de animale, pasari sau plante, seminte, fructe,
legume.
 Conceperea si dimensionarea acestora are ca
obiectiv principal respectarea biometriei specifice a
animalelor si plantelor indiferent de sistemul
tehnologic de intretinere si exploatare
 Trebuie sa raspunda necesitatilor fizice si fiziologice
de confort ale animalelor permitand valorificarea
potentialului productiv al acestora, in cadrul
procesului tehnologic adoptat.

4
 Clasificarea constructiilor agricole
 dupa functia pe care o indeplinesc:
• constructii pentru productia animala: adaposturi pentru taurine,
suine, ovine, cabaline, avicole.
• constructii pentru productia vegetala: rasadnite, solarii, sere.
• constructii pentru depozitare, conservare: platforme, magazii,
depozite de nutret.
• constructii pentru sanatatea animalelor: dispensare veterinare,
clinici veterinare
• constructii pentru cercetare si innobilare specii.

 dupa rolul in procesul de productie:

• constructii pentru productie
• constructii auxiliare
• constructii anexe.

5
  Alcatuirea constructiva a constructiilor agricole

 principalii factori determinanti care determina alcatuirea

constructiva:

a. materialul biologic – cerintele fiziologice impun factorii de

microclimat interior: temperatura, umiditate, cantitate de aer necesar,
iluminare, viteza aerului etc.
b. elemente biometrice si tehnologice de intretinere si exploatare
– metabolismul animalelor/plantelor determina zonele functionale si
dimensiunile acestora precum si cerintele de alcatuire a elementelor
de inchidere: pereti, acoperis, pardoseala etc.
c. zona climatica si topografia terenului – actiuni mecanice sau de
natura fizico-chimica si biologica, caracteristicile terenului de
fundare, reteaua hidrografica, cerinte ecologice legate de mediul
ambiant.
d. Factori de microclimat interior
• natural: energie solara, aer, apa, sol
• artificial: temperatura si umiditatea aerului interior, miscarea si
puritatea aerului interior, gradul de iluminare.
6
 Criterii de performanta pentru constructii agricole

Performante
tehnice

Performante Performante
functionale economice

Impact asupra
Impact asupra
mediului
mediului social
inconjurator

7
  Forma in plan a constructiilor zootehnice e determinata in general din
considerente functionale si tehnologice.

Fig.1 Forma in plan a constructiilor zootehnice: a) dreptunghiulara, b)

patrata, c) circulara sau poligonala.

 Sectiunea transversala

Fig.2 Sectiuni transversale tipice constructiilor zootehnice: a) cu o panta, b)

cu pante egale, c) cu pante inegale, d) cu pante decalate la coama (tip sed).
8
 Modularea si tipizarea constructiilor agricole

o Modulare transversala a halelor agrozootehnice: se recomanda moduli

derivati mariti “15M” si “30M” => deschideri uzuale: 10.5, 12, 15, 18, 21,24m.
o Modulare longitudinala utizeaza modul derivat de “15M”, rezultand travei
de: 1.50, 3.0, 4.50, 6.0 si 7.50m.
o Modulare pe verticala: moduli derivati de “3M”, “6M”, si “9M”, rezultand
inaltimi ale halelor de: 2.40, 2.70, 3.0, 3.6m. In general, inaltimea halelor e
determinata de gabaritele instalatiilor si mijloacelor de transport din dotare.

Fig.3 Dimensiuni modulare ale halelor: a) in plan, b) in spatiu.

9
10 Fig.4 Schema de proiectare a constructiilor agricole
 Conditii privind amplasarea in teritoriu a fermelor zootehnice
Stabilirea amplasamentului fermelor agrozootehnice implica respectarea unor
conditii specifice zonale:

o Conditii generale: - teren nefertil sau cu o productivitate redusa

- teren plat sau cu o panta uniforma
- teren ferit de inundatii
- teren amplasat in apropierea liniilor de inalta
tensiune si a drumurilor (DN, DJ)
- teren intabulat: proprietar(ii), numar CF, numar topo

o Conditii sanitar-veterinare
- vanturile sa bata dinspre localitate pentru a se evita poluarea
- lipsa fumului, prafului, gazelor toxice in zona
- stocarea dejectiilor animalelor pe platforme special amenajate
- respectarea distantelor minime fata de drumurile publice
- tratarea si epurarea apelor uzate

o Conditii economice si de organizare

- aprovizionarea cu materii prime
- cost materiei prime si transportul incluse in cheltuielile pt. produsul finit
11 - alegerea amplasamentului in apropierea pasunilor sau furnizorilor de
nutret
12 Fig.5 Plan Urbanistic Zonal al unei comune: 1 centru de productie agricola.
  Planul general al unei ferme zootehnice

• Zona de productie (P):

 cuprinde totalitatea constructiilor care asigura realizarea
productiei , cuprinzand adaposturile pentru animale/pasari

• Zona de depozitare (D):

 cuprinde constructiile destinate stocarii furajelor si
produselor obtinute in cadrul exploatarii fermei

• Zona administrativa (A):

 cuprinde constructiile administratiei, pavilion sanitar-
veterinar, grup social, vestiare, casa portar etc.

• Zona de intretinere (I):

 garaje, ateliere de reparatii utilaje, magazii scule.

• Zona energetica (E):

 asigura racordul unitatii la utilitati, apa, energie termica,
electrica, gaz etc.
13
  Planul general al unei ferme zootehnice

Fig.6 Scheme de zonificare a planului general al fermei: P – zona de productie,

D – zona de depozitare, E – zona energetica, A – zona administrativa
I – zona de intretinere, 1 – drum, 2 – cale ferata.

14
  Cerinte privind proiectarea planului general al unei ferme
zootehnice

Pentru functionarea optima din punct de vedere tehnologic si functional se

impun anumite cerinte:
 Cerinte tehnologice:
• Asigura fluxul de productie in mod direct fara suprapuneri si intoarceri

 Cerinte legate de conditiile naturale, climatice, topografice si

geologice
• directia si frecventa vanturilor determina amplasarea pe teren a
constructiei
• orientarea geografica fata de punctele cardinale determina iluminarea si
radiatia calorica
• adaptarea la relief – constructiile se vor amplasa paralel la curbele de
nivel.
• adancimea minima de fundare determina dimensionarea elementelor din
punct de vedere higrotermic (grosimea termoizolatiei, hidroizolatiei, tipul
acoperisului, pardoselilor etc.)
• conditiile hidrologice si geologice determina pozitia constructiilor,
capacitatea portanta a terenului de fundare, nivelul apelor subterane etc.
15
 Fig.7 Orientarea constructiei fata
de vantul dominant si fata de
punctele cardinale
a si c – adaposturi inchise cu
ferestre pe laturile lungi;
b si d – adaposturi deschise
e sere individuale
f sere bloc
16
 Fig.8 Amplasarea constructiei relativ la nivelul terenului
a) plan, b) sectiuni 1 amplasament favorabil, 2 amplasament defavorabil

Fig.9 Amplasarea reciproca

a cladirilor pentru evitarea
umbririi.

17
  Distanţele minime dintre diferitele unităţile zootehnice

 Distanţele dintre diferitele unităţi zootehnice trebuie să asigure

prevenirea transmiterii bolilor prin curenţii de aer sau datorita
insectelor.
Sunt stabilite oficial următoarele distanţe minime:

100 m – între fermele avicole cu pui de carne;

50 m – intre statia de incubatie si diferite ferme agricole;
50 m – intre fermele avicole cu pasari adulte si ferme avicole cu tineret;
500 m – intre fermele de pasari cu linii pure si cele cu bunici;
1500 m – intre fermele avicole si abatorul de păsari;
100-200 m – intre unitatile cu animale de blana şi celelalte unităţi
zootehnice;
1500 m – intre fermele de porci/pasari de reproductie si celelalte ferme
zootehnice;

 perimetrul fermei de animale să nu fie mai aproape de 22 m de la

drumurile naţionale, europene si liniile de cale ferată, 20 m de la
soselele judeţene si 18 m de la drumurile comunale.
18
• În cazul în care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distanţe, distanţele
minime de protecţie sanitară, recomandate între zonele protejate şi o serie de
unităţi care produc disconfort si unele riscuri sanitare, sunt următoarele:

Ferme de cabaline: 100 m;

Ferme de ingrasatorii de taurine, pana la 500 de capete: 200 m;
Ferme si ingrasatorii de taurine, peste 500 de capete: 500 m;
Ferme de pasari, pana la 5000 de capete: 500 m;
Ferme de pasari cu peste 5000 de capete si complexe avicole industriale: 1000m;
Ferme de ovine: 100 m;
Ferme de porci, pana la 2000 de capete: 500 m;
Ferme de porci intre 2000-10000 de capete: 1000 m;
Complexe de porci cu peste 10000 de capete: 1500 m;
Spitale veterinare: 30 m;
Grajduri de izolare si carantina pentru animale: 100 m;
Abatoare, targuri de vite si baze de receptie a animalelor: 500 m;
Depozite pentru colectarea si pastrarea produselor de origine animala: 300 m;
Plarforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, infunctie de marimea
unitatilor zootehnice deservite: 500 m;
Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin: 1000 m;

19
  Cerinte de conformare impotriva incendiilor

 proiectarea la incendiu a cladirilor se face conform normativului

P118-2013.

Pentru a evita raspandirea focului intre cladiri adiacente se recomanda:

Distante minime intre cladiri [m]

20
  Căile de evacuare pentru animalele din clădirile zootehnice nu se
dimensionează cu metodologia din Normativul P118, determinarea
numărului de căi de evacuare făcându-se pe baza unei
metodologii specifice ce porneşte de la categoria animalelor
adăpostite şi gradul de rezistenţă la foc al clădirii:
 Numărul maxim de animale admise pe o uşă de evacuare conform
NPCI/1984:

Număr Destinaţia clădirii Grad de rezistenţă la

curent foc al clădirii
I...IV V
1 Grajduri bovine 35 25
2 Grajduri tineret taurin 50 30
3 Grajduri pentru animale de 35 25
muncă
4 Grajduri pentru cai de elită 25 -
5 Grajduri pentru scroafe cu 35 25
purcei şi vieri
6 Grajduri pentru porci la îngrăşat 200 150
21
  Distribuţia uşilor spaţiilor ce adăpostesc animale trebuie
să fie cât mai uniformă, ţinând cont de faptul că se admite
ca lungimea drumului de evacuare până la ieşirea din
clădire să fie de maximum 30 m pentru animalele legate, iar
pentru stabulaţie liberă de 50 m.

 Deschiderea uşilor trebuie să se facă în sensul de

evacuare. În faţa uşilor şi porţilor nu se admit praguri.

 Lăţimea minimă a ieşirilor de evacuare, în condiţii de

incendiu, trebuie să fie, în funcţie de specia animalelor, de
cel puţin:

• 2,00 m, pentru uşile grajdurilor de taurine şi cabaline;

• 1,50 m, pentru uşile grajdurilor de viţei până la 6 luni;
• 0,90 m, pentru uşile grajdurilor de porci.

22
  Cerinte de circulatie
• alegerea dispozitivelor si utilajelor de transport pentru furaje
• fixarea gabaritelor – influenteaza dimensiunile sectoarelor si
inaltimea halei

 Cerinte de protectie impotriva incendiilor

• amplasarea constructiei in directia opusa vanturilor dominante
• asigurarea accesului usor si rapid pentru autospecialele de
pompieri
• respectarea distantelor minime normate intre cladiri

 Cerinte tehnico-sanitare
• prevederea unor distante minime intre diferite parti si sectoare
zootehnice
• amplasarea pavilionului sanitar-veterinar
• zone de protectie sanitara
• presuri de desinfectie

 Cerinte legate de alimentarea cu apa, energie si alte utilitati,

precum si evacuarea dejectiilor si a apelor uzate
23
  Ventilarea naturala a adaposturilor

Fig.10 Ventilarea naturala a adaposturilor

a – neorganizata, prin ferestre si fante, b,c,d – organizata prin cosuri, sub
24 tavan, langa pardoseala, respectiv sub ferestre, h – inaltimea activa de tiraj.
  Ventilarea artificiala a adaposturilor

Fig.11 Ventilarea artificiala a adaposturilor

a – in subpresiune, b – in suprapresiune, 1 – ventilator de aspiratie,
2 – ventilator de refulare

25
  Indici de iluminare pentru adaposturi agro-zootehnice

26
27 Fig.12 Variante de amplasare a complexului zootehnic
  Planul general al fermei

28
 CONSTRUCŢII AGRICOLE

CCIA IV
Semestrul II

II PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR PENTRU TAURINE.

1
Adaposturi pentru taurine – Planul general

2
Clasificarea adaposturilor pe categorii de taurine
 Maternitati
 Adaposturi pentru tineret taurin perioada I (0.5-3 luni)
 Adaposturi pentru tineret taurin perioada II (3-12 luni)
 Adaposturi pentru tineret taurin perioada III (1-2 ani)
 Tineret taurin la ingrasat (peste 2 ani)
 Adaposturi pentru vaci de lapte

In functie de categoria de varsta a animalelor adapostite, a tehnologiei

de intretinere si a procesului de productie, se prevad diferite constructii
anexe:
- maternitati si profilactorii,
- abatoare,
- grupuri, sali sau platforme de muls,
- platforme de evacuare a dejectiilor,
- statii de monta etc.
3
  Tehnologia de intretinere

 in stabulatie fixa: sistem de intretinere in pozitie legata, pe un spatiu

denumit stand, destinat cazarii unui singur animal, acesta fiind si locul
de odihna.
• Standurile sunt, in general asezate perpendicular pe iesle, formand
siruri cu acces la frontul comun de furajare.
• Standurile pot fi: - scurte (1,45…1,65m)
- medii (1,90…2,35m)
- lungi (2,30…3,0m)

 In stabulatie libera: loturi de animale care se pot misca liber in

interiorul unui compartiment.
• In functie de tehnologia adoptata, stabulatia libera poate fi: in boxe
nediferentiate, in boxe diferentiate sau diferentiata in zona de
furajare-circulatie si zone de odihna.
• separarea functionala in interiorul compartimentului a zonelor de:
- odihna – colectiva sau individuala, in cusete.
- furajare – manuala sau mecanica
- adapare,
4 - circulatie.
  Tipuri de standuri pentru stabulatia fixa a taurinelor

Stand scurt
Latimea standurilor rezulta din
spatiul necesar animalului
culcat:
1,00…1.33m – vaci pentru lapte
1,60…2,00m – tauri adulti
0,50…0,90m – tineret femel
0,60…1,20m – tineret mascul
Stand mijlociu

Stand lung

5
6
  Stabulatia fixa (legata) a taurinelor
• stabulatia legata se organizeaza, de regula, prin dispunerea de siruri de
animale cap la cap, de o parte si de alta a aleii centrale de furajare.
• stabulatia legata pe standuri mijlocii este tehnologia de intretinere a vacilor de
lapte cel mai ades utilizata in cazul fermelor mici si mijlocii.
• suprafata construita pe cap de animal cazat variaza la adaposturile de vaci de
lapte in stabulatie legata intre 6…9 m², in functie de solutia adoptata pentru
mecanizarea furajarii.

Fig.3 Adapost pentru tineret taurin de perioada I (15-45 zile) supus ingrasarii:
1 – alee de circulatie, 2 – standuri individuale, 3 – rigola pentru evacuarea dejectiilor cu
racleti, 4 – alee de furajare, 5 – camera-tampon, 6 – camera centrala de ventilatie, 7 –
7 stalpi beton armat prefabricati
  Stabulatia legata a taurinelor

Fig.4 Adapost pentru 316 vaci de lapte in stabulatie fixa :

1 – alee de circulatie, 2– rigola pentru evacuarea dejectiilor cu racleti, 3 – standuri
individuale, 4 – grilaj de furajare, 5 – iesle, 6 – alee de furajare, 7 – grup de muls
comun la doua adaposturi, 8 – stalpi prefabricati.

8
  Stabulatia libera a taurinelor

Fig.5 Plan adapost tineret femel cu intretinere in stabulatie libera:

1 – boxa colectiva, 2 – grilaj de furajare, 3 – iesle, 4 – alee de furajare, 5 –
compartimentare transversala, 6 – canal de evacuare hidraulica a dejectiilor prevazut cu
gratare traforate, 7 – usa glisanta pentru accesul tractoarelor, 8 – usa evacuare animale,
9 9 – stalpi prefabricati de beton armat.
  Elemente de dimensionare pentru stabulatia libera a vacilor de lapte

10
  Elemente de dimensionare pentru tineret taurin la ingrasat

11
  Stabulatia libera a taurinelor

Fig.6 Tehnologia de intretinere in stabulatie libera, furajare cu transportor cu

melc si evacuarea hidraulica a dejectiilor.
12
 Fig.7 Plan adapost vaci de lapte in stabulatie libera.
13
14 Fig.8 Schema de proiectare a unui adapost pentru taurine
15 Fig.9 Adapost pentru taurine, in stabulatie libera, cu zona de odihna pe asternut
  Stabulatia libera a taurinelor

Fig.10 Sectiune transversala printr-un adapost pentru tineret taurin femel, in

stabulatie libera, in cusete individuale si cu furajare exterioara in padocuri:
16 1 – usa cu perdea de cauciuc.
17 Fig.11 Adapost pentru vaci in stabulatie libera, cu alee centrala de furajare
  Maternitati si profilactorii:
 reprezinta spatii de cazare pentru vaci gestante si vitei, in care exigentele de
temperatura, confort si noxe sunt mai ridicate decat in cele pentru animalele
adulte.
 In interiorul acestor adaposturi se recomanda ca temperatura optima sa fie
de 18…20ºC, umiditatea de 60...70% si viteza maxima a aerului de 0.1m/s.
 Vacile se intretin in sistem legat, pe standuri sau in boxe.

18 Fig.12 Amplasarea standurilor intr-un adapost de maternitate

 Fig.13 Amplasarea boxelor intr-un adapost de maternitate.

19
20 Fig.14 Adapost pentru tineret taurin in stabulatie libera
  Sisteme de furajare

- Iesle : jgheaburi prefabricate a caror forma si dimensiuni depin de

categoria si varsta animalelor cazate, tipul de stand si sistemul de legare,
modul de administrare a furajelor.

Fig.15 Tipuri de iesle utilizate la furajarea taurinelor: in cazul transportului furajelor

21 cu tractor cu remorca (dreapta), transportul furajelor cu racleti (stanga).
  Elemente de dimensionare a aleilor de furajare

22
 Sisteme de evacuare a dejectiilor

• Gunoiul de grajd se poate folosi ca si ingrasamant natural in agricultura.

Un animal produce, in medie 10…15 mᵌ/an.

• Evacuare dejectiilor poate fi facuta manual, in fermele mici sau mijlocii sau
mecanizat – in ferme mari si mijlocii.

• Evacuarea mecanica a dejectiilor:

- cu tractor cu lama de buldozer care circula pe aleile din spatele
standurilor,
- cu rigole mecanizate:
o deschise – cu racleti batanti, cu lopeti mecanice tractate, pluguri
racloare sau lame de buldozer
o acoperite cu gratare – cu lopeti mecanice sau racleti-fluture.
- hidraulica – evacuarea dejectiilor cu ajutorul apei care circula prin
canale de evacuare prevazute sub gratare.

Evacuarea compostului dejectii–apa se poate face in doua moduri:

- cu stavilar: scurgere rapida si discontinua spre un stavilar cu golire
brusca o data la 4…6 zile.
- cu praguri: evacuarea dejectiilor se face lent si continuu spre canalul
23 colector prevazut cu o lama deversoare.
 Fig.16 Evacuarea gunoiului de grajd cu:
a - lama atasata la tractor, b – racleti.

Fig.17 Evacuarea gunoiului de grajd in

padoc, cu ajutorul plugurilor racloare
(sus);
Sistem raclor hidraulic cu sina (canal
pentru cablu) de actionare in
24 pardoseala (jos, dreapta)
 Fig.18 Sisteme de adaposturi pentru
vaci, cazate pe standuri scurte, cu
evacuarea gunoiului de grajd:
a – manuala
b – hidraulica
c - mecanica

25
 Rigolele acoperite cu gratare asigura penetrarea dejectiilor prin golurile
prevazute in gratarele traforate si apoi evacuarea dejectiilor semi-lichide
cu lopeti mecanice sau racleti-fluture spre platformele de dejectii.

Fig.19 Canal de evacuare a dejectiilor cu gratar din elemente prefabricate

26
 Fig.19 Adapost pentru taurine, prevazut cu canale de evacuare a
27 dejectiilor cu gratare din elemente prefabricate
  Indici de iluminare

• Reprezinta raportul de suprafata a pardoselii luminate prin

suprafata vitrata.
• I = Sferestre / Spardoseala

28
 PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR PENTRU SUINE

29
 Adaposturi pentru suine – Planul general

30
 Clasificarea adaposturilor pe categorii de suine
 in functie de destinatie:
 hale de crestere
 hale pentru gestatie si maternitati
 hale pentru cresterea tineretului pentru reproductie
 hale pentru crestere si ingrasare
 In functie tehnologiei de intretinere:
- Adaposturi cu sisteme de intretinere in grupuri mari, in boxe si
padocuri comune – halele pentru tineret de reproductie, crestere
sau hale pentru gestatie.
- adaposturi inchise cu boxe comune fara padocuri – hale pentru
crestere si ingrasare.
- Adaposturi cu boxe individuale - halele pentru tineret de reproductie,
hale pentru gestatie.
 in functie de modul de compartimentare interioara, halele pot fi:
 cu boxe dispuse pe un rand
 cu boxe dispuse pe doua randuri – transversal sau longitudinal
 cu boxe dispuse pe patru randuri
31
 Fig.2 Boxe colective pentru crestere
tineret porcin:
a – dispuse longitudinal, b – dispuse
transversal, c longitudinal pe doua
randuri, d – transversal pe doua
randuri, 1 – zona de odihna 2 – zona
defecare, 3 troaca / hranitoare.

32
 Fig.3 Adapost suine cu boxe dispuse pe
doua randuri si padoc exterior:
1 – padoc exterior, 2 – canal de evacuare
dejectii, 3 – adapatoare, 4 – zona de odihna,
5 – hranitoare
33
Fig.4 Adapost pentru suine cu boxe
dispuse pe patru randuri:
1 – zona de odihna, 2 – zona de
defecare, 3 – zona de furajare, 4 – zona
de circulatie.
 Organizarea spatiilor in interiorul adaposturilor pentru suine

 Adaposturile pentru suine sunt organizate cu boxe individuale sau colective,

care cuprind zone distincte: - de odihna,
- de furajare,
- de evacuare a dejectiilor si
- de circulatie.

34
  Adaposturi pentru gestatie suine

Fig.5 Adapost pentru

suine gestante cu boxe
dispuse pe doua randuri:
1 – boxe comune, 2 –
canal evacuare dejectii, 3
– adapatoare automata, 4
– compartimentare
transversala, 5 – usi de
acces in boxe (80x100cm),
6 – troace sau hranitoare
automate, 7 – circulatie
furajare, 8 –
compartimentare
longitudinala.
35
  Adaposturi pentru gestatie suine

• Animalele gestante sunt cazate in boxe colective pentru 15…20 de

capete, astfel incat sa se respecte suprafata minima, cuprinsa intre
1,30…1,70m²/cap.
• Frontul de furajare minim pentru un animal este de 30…40cm.

 Adaposturi pentru maternitati

• Suprafata compartimentului pentru scroafe se dimensioneaza la

minim1,35…1,70m²/cap, exclusiv jgheaburile si hranitoarele.
• Iluminarea naturala se obtine prin dispunerea ferestrelor pe ambele
laturi ale halei astfel incat se se realizeze un indice de iluminare de
1/18.
• Temperatura mediului ambiant se recomanda sa fie intre 18-24ºC,
iar pentru purcei, in primele zile de viata, se vor asigura local
temperaturi mai ridicate de pana la 28-30ºC cu ajutorul unor surse
suplimentare de caldura: lampi cu infrarosii, panouri radiante,
radiatoare cu apa supraincalzita, incalzire locala prin pardoseala.
36
  Adaposturi pentru cresterea tineretului

• Adaposturile pentru crestere sunt de regula proiectate cu siruri de boxe

comune dispuse pe doua sau patru randuri, de a lungul aleilor de furajare.
• Suprafata la pardoseala, exclusiv jgheaburile sau hranitoarele este de minim
0,28…0,35m²/cap de animal.
• Frontul de furajare se recomanda sa fie de minim 20…25cm/cap.
• In cazul comunitatilor de purcei in intretinere la baterii se adopta:
- 0.125m²/cap de animal – 8 animale intr-o baterie pentru perioada I
- 0,20…0,22m²/cap de animal – 10…15 animale intr-o baterie pentru
perioada II.
- 0,35…0,45m²/cap de animal – 10…15 animale intr-o baterie pentru
perioada III.

 Adaposturi pentru ingrasare suine

• Animalele sunt intratinute in boxe colective de maxim 30 de capete, care se

dispun pe doua sau patru randuri de-a lungul aleilor de furajare si circulatie.
• Boxele au spatiul impartit in doua zone: de odihna si de defecare,
diferentiate prin trepte sau denivelari ale pardoselii.
• Zona de defecare reprezinta, de regula 25…30% din suprafata boxei.
• Hranitoarele au latime de 40 cm si sunt amplasate de a lungul aleeii de
37 furajare.
• Aleile de serviciu vor avea latimi de minim 90cm.
 Fig.6 Boxe individuale
pentru scroafe in maternitate:
1- zona pentru purcei, 2 –
zona alaptare, 3 zona odihna
scroafa, 4 – zid exterior, 6 –
adapatoare purcei, 9 gratar
traforat, 10 – adapatoare, 11
– compartimentare metalica,
12 – plasa de sarma
galvanizata.
38
 Fig.7 Boxe individuale pentru scroafe in maternitate
39
 Fig.8 Adaposturi pentru cresterea tineretului porcin :
1 – zona de odihna, 2 – canal evacuare dejectii, 3 – troaca/ hranitoare, 4 – alee de
40 circulatie/furajare, 5 – adapatoare, 6 – compartimentarei
 Fig.9 Adapost pentru
tineret porcin in constructie
comasata:
1 – boxa comuna, 2– alee
de circulatie/furajare, 3 –
camera-tampon, 4 –
camera ventilatie, 5 –
compartimentare metalica,
6 – gratar metalic, 7 – canal
dejectii, 8 – hranitoare, 9 –
stalpi prefabricati, 10 –
zidarie de inchidere, 11-
grinzi decalate.

,.

41
  Adaposturi pentru crestere tineret suine

Fig.10 Adaposturi
pentru crestere tineret
suine: cu intretinere in
boxe colective (sus),
detaliu adapatoare si
hranitoare (jos)

42
  Adaposturi pentru ingrasatorii porcine in constructii pavilionare:

Fig.11 Adaposturi pentru ingrasare suine: 1 – zona de odihna, 2 – zona de

defecare, 3 - troaca / hranitoare, 4 – alee de circulatie-furajare, 5 – adapatoare, 6 –
43
compartimentare, 7 – camera tampon.
 Fig.12 Boxe colective pentru ingrasarea suinelor
a – solutia cu evacuare hidraulica a dejectiilor, b – evacuarea mecanica a
dejectiilor, 1 – alee de furajare / circulatie, 2 – troaca / hranitoare, 3 – zona de
odihna, 4 – zona de defecare.
44
45 Fig.13 Boxe colective pentru ingrasarea suinelor
  Adaposturi pentru ovine

 Sisteme traditionale de intretinere – saivane

 Adaposturi de tip industrial pentru cresterea ovinelor

Elemente de dimensionare a adaposturilor pentru cresterea ovinelor

46
  Adaposturi pentru ovine – Planul general

Fig.14 Adaposturi traditionale

pentru cresterea oilor (saivane)
1 – saivan deschis comun, 2 –
padoc, 3 – maternitate.

47
 Fig.14 Adaposturi de tip industrial pentru cresterea oilor: constructie semiinchisa cu
48 panouri mobile si intretinere pe asternut permanent a – furajare interioara, b – furajare
exterioara in sopron.
  Adaposturi de tip industrial pentru cresterea oilor

49
  Instalaţiile şi echipamentele din adăpostul pentru ovine

• Instalaţiile şi echipamentele din adăpostul pentru ovine pot fi montate

într-un nou adăpost sau într-o construcţie mai veche, adaptată pentru
necesităţile ovinelor.

• Aleile de furajare pot fi concepute în proiectul de construcţie ca

elemente fixe. Acestea trebuie să fie suficient de late astfel încât să
permită accesul tractoarelor cu încărcătoare sau cu remorcă
tehnologică amestecătoare pentru furaj unic.

• Lăţimea minimă a aleii este de 3 metri. Aleile pot fi executate cu o

singură bandă, cu hrănitoare laterale plasate transversal. În loc de o
alee cu hrănitoare laterale se pot proiecta două alei. Această soluţie
este aplicabilă de obicei la o construcţie cu o lăţime de 15,8 m. De
asemenea, este posibil să se execute mai multe alei în interiorul
adăpostului sau în exterior, într-o zonă acoperită. Aleile de furajare pot
fi plasate cu 0…40 cm mai sus decât fundul zonei de odihnă.

50
• Cantitatea de apă necesară zilnic pe cap de animal este de circa 5…8
litri, cerinţele fiind mai mari în perioada de alăptare. Apa poate fi
furnizată în jgheaburi sau în adăpători automate. În tabelul de mai jos
sunt prezentate recomandările pentru amplasarea echipamentelor de
adăpare.

• Numărul de animale pe adăpătoarel/jgeab poate creşte dacă o

adăpătoare/jgheab deserveşte 2 boxe.

51
  Adaposturi pentru cresterea caprelor
 Adăposturile pentru capre trebuie orientate ca amplasare în raport de
condiţiile locale de climă si de posibilităţile naturale de protecţie oferite de
relief sau de existenţa unor perdele sau păduri. La orientarea adăposturilor
se urmăreste:
• asigurarea factorilor de microclimat;
• iluminarea naturală a adăposturilor;
• evitarea efectelor vânturilor dominante în timpul iernii.

 Adăposturile pentru capre (caprine) trebuie să fie spaţioase – asigurând

suprafaţa necesară de 2 mp/cap; călduroase – temperatura optimă fiind de
10-15°C, lipsite de curenţi, cu ventilaţie corespunzătoare (volumul de aer
necesar este de 4 m3/cap) si cu un coeficient de luminozitate de 1:20.
Ferestrele vor fi amplasate la 1,70 m de la podea.

Pentru menţinerea căldurii în timpul iernii, se recomandă adăposturile cu

pod. În interiorul adăposturilor se fixează, pe lângă pereţi, jgheaburi din
scândură, metal sau beton, cu înălţimea de 40 cm prevăzute cu grătare
care să permită administrarea furajelor.
Întrucât caprele sunt animale mai nervoase si mai vioaie, se recomandă
fixarea de-a lungul pereţilor a unor platforme etajate, cu
lungimea de 80-90 cm, lăţimea de 50-60 cm si înălţimea de 30-40 cm,
52 pentru joacă si odihnă.
53
Fig.16 Adaposturi pentru cresterea caprelor
  Adaposturi pentru cresterea animalelor cu blana - iepuri

Fig.17 Adaposturi pentru cresterea

iepurilor – detaliu custi etajate:
1 – zona de odihna cu gratar din
lemn, 2 - zona de odihna cu gratar din
podina de scanduri, 3 – zona de
defecare cu gratar din sarma, 4 –
54 jgheab din tabla galvanizata
 Fig.17 Adaposturi pentru cresterea iepurilor:
5 – stalpi prefabricati din beton armat sau lemn, 6 – sarpanta usoara din lemn rotund, 7 –
pane din lemn rotund, 8 – invelitoare tabla, 9 – panouri de inchidere / zidarie, 10 – fundatie
pahar, 11 – fundatie izolata rigida.
55
  Adaposturi pentru cresterea animalelor cu blana - nutrii

56
 Nutriile – animale tropicale,
care necesita amenajari
speciale datorita vietii
acvatice.
Cazarea lor se face in custi
de refugiu si fatare,
termoizolate, pentru a
permite intretinerea in
sezonul rece si accesul la
o apa curgatoare sau
schimbata periodic la 2…3
zile.
Cazarea nutriilor se face:
- La sol, in custi
termoizolate si pe
padocuri prevazute cu
canale de apa,
- In custi dispuse la
inaltime, inglobate intr-
un adapost inchis,
- In baterii etajate
prevazute cu jgheaburi
57 de scaldat si adapostite.
 CONSTRUCŢII AGRICOLE

CCIA IV
Semestrul II

III PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR PENTRU PASARI

1
Adaposturi pentru pasari – Planul general

Fig.1 Planul general al unei ferme pentru pui de carne

(~3milioane/an) 1 – hale pui de carne, 2 – filtru sanitar,
3 – centrala termica, 4 – depozit combustibil solid, 5
2 gospodarie apa, 6 – buncare, 7 – fose dejectii.
Clasificarea adaposturilor pentru pasari

 in functie de speciile de pasari in intretinere:

 constructii pentru cresterea puilor si gainilor
 constructii pentru cresterea curcilor
 constructii pentru cresterea gastelor si ratelor

 In functie de tehnologia de intretinere:

 adaposturi cu sisteme de intretinere la pardoseala.
 adaposturi cu sisteme de intretinere pe gratare
 adaposturi cu sisteme de intretinere la baterii (custi).

 in functie de marime si complexitate:

 adaposturi traditionale de tip gospodaresc
 adaposturi avicole de tip industrial

3
  Adaposturi traditionale de tip gospodaresc

 Se folosesc in fermele mici, ecologice, mici producatori, pentru cresterea

gainilor si a puilor, sau a altor specii care nu se pot intretine in adaposturi de
tip industrial, cum sunt: ratele, gastele, fazanii, bibilicile.

Fig.2 Adapost traditional pentru gaini ouatoare cu acces la padoc sau la tarc inierbat:
1 – cuibare, 2 – acoperis termoizolat, cu structura de rezistenta din grinzi de lemn, 3
4 gratare din sipci de lemn, 4 – asternut permanent, 5 – zidarie portanta, 6 - fundatie.
  Adaposturi traditionale de tip gospodaresc

 Se recomanda sa se asigure un luciu de apa de:

• 0,5…1,0m² pentru rate, si
• 2,5…8,0m² pentru gaste.
 In lipsa surselor naturale de apa, se construiesc rigole, cu sectiune
trapezoidala, late de 2,0…2,5m si adanci de 50…70cm, iar apa se
recomanda sa se schimbe periodic.

Fig.3 Adapost traditional pentru palmipede cu padoc uscat si rigola de apa:

7 – transportor cu racleti,8 – asternut schimbat la 3-5 zile, 9 – umbrar din stuf, 10 –
5 rigola cu apa.
  Adaposturi traditionale de tip gospodaresc

Fig.4 Adapost traditional pentru fazani cu acces la padoc sau la tarc inierbat:
11 – culoar, 12 – camere de ouat, 13 gradini pentru iernat, 14 – pereti din scandura
6 faltuita, 15 – panouri prefabricate din plasa sau sarma, 16 – plasa din sarma
galvanizata, 17 – strat de nisip de 10 cm grosime.
7 Fig.6 Plan adapost traditional dotat cu alimentatoare si adapatori moderne
 Fig.7 Sectiune adapost traditional dotat cu alimentatoare si adapatori moderne
8
 Fig.8 Sectiuni transversale prin
adaposturi pentru rate si gaste:
- Cu ventilatie naturala (sus)
- Cu ventilatie mecanica (jos)

9
 Elemente dimensionale pentru constructii avicole cu intretinere la pardoseala

10
  Elemente dimensionale pentru constructii avicole cu intretinere in baterii

11
  Hala de tip industrial pentru gaini ouatoare cu intretinere la pardoseala

Fig.9 Plan hala gaini ouatoare, cu intrtinere la pardoseala: 1 – zona de odihna, prevazuta
cu gratare, 2 – zona de odihna pe asternut permanent, 3 – cuibare, 4 – hranitoare, 5 –
adapatoare, 6 – stalpi prefabricati din beton armat, 7 – incapere pentru instalatii de
ventilatie, 8 – incapere pentru tablouri electrice, 9 – camera-tampon.
12
 Fig.10 Hala pentru gaini ouatoare la
pardoseala (sus),
Hranitoare moderna basculanta din
polipropilena (jos).
13
Fig.11 Hale pentru gaini ouatoare
si pui de carne, cu intretinere la
pardoseala

14
 Fig.12 Hala pentru pui de carne, cu intretinere la pardoseala

15
 Sectiuni transversale adaposturi pentru avicole

Fig.13 Sectiune transversala printr-o hala avicola de tip industrial, cu intretinere pe asternut
permanent: constructie etajata pentru gaini ouatoare (stanga), constructie parter pentru pui
de carne (dreapta), 1 – hranitoare, 2 – adapatoare, 3 – pat din sipci si plasa de sarma, 4 –
cuibare, 5 – ventilator pentru evacuarea aerului viciat, 6 – eleveuza, 7 – conducta de apa, 8
– transportor cu noduri pentru furaje, 9 – stalpi prefabricati, 10 – grinzi longitudinale, 11 –
elemente plane pentru acoperis si planseu, 12 – invelitoare bituminoasa, 13 – zidarie
portanta, 14 – fundatie continua, 15 – grinda arbaletrier cu consola, 16 – pane prefabricate,
16 17 – invelitoare, 18 – inchidere exterioara din fasii de b.c.a.
  Tipuri de cuibare

Intr-un adapost pentru avicole, cuibarele se amplaseaza:

• Lipite de peretii longitudinali si frontali, cand recoltarea oualelor se face manual
– cazul sistemului gospodaresc de intretinere;
• Paralel cu peretii longitudinali, cu doua siruri lipite spate in spate, sau separate
de o alee de circulatie de 1,40…2,00m, iar oualele se pot recolta manual sau
mecanic.
• Paralel cu peretii transversali, la un capat de adapost, grupate pe mai multe
randuri.
Elemente dimensionale pentru cuibare

17
 Tipuri de baterii (baterie = ansamblu format din mai multe custi)

Baterii Flat - Deck

Baterii Californian cu 2 niveluri decalate

18
Baterii Universale Baterii Eurovent, cu 3…8 niveluri
 Fig.14 Detalii constructive baterii verticale si piramidale
19
Fig.15 Baterii Flat-Deck dispuse
in siruri longitudinale de a lungul
peretilor in adaposturi pentru gaini
ouatoare.

20
 Fig.16 Baterii universale
dispuse in siruri longitudinale

21
 Tipuri de adaposturi avicole cu intretinere in baterii

 Adaposturile pentru gaini se dimensioneaza in functie de tipul de

baterii alese, care impun elementele de gabarit ale constructiei.

 In functie de tehnologia de evacuare a dejectiilor, adaposturile

pentru gaini la baterie se clasifica in:
- adaposturi cu fose adanci pentru dejectii – unde se prevad, de
regula baterii de tip Californian sau verticale.

- adaposturi cu evacuarea dejectiilor pe benzi, avand bateriile

amplasate peste canale dotate cu benzi transportoare, sau lopeti
mecanice, care conduc dejectiile spre canale transversale
amplasate la capetele adaposturilor.

- adaposturi cu evacuarea dejectiilor lichide in canale adanci de

0,30…0,80m. La acest tip de adapost sunt specifice bateriile
Californiene si bateriile orizontale Flat-Deck. Se recomanda
ventilarea corespunzatoare a acestor adaposturi datorita
gradului mare de umezeala, de pana la 80-90%, din interiorul
22 constructiei.
 Fig.17 Sectiune
transversala prin
adapost pentru gaini
ouatoare – evacuarea
dejectiilor in sistem cu
fose adanci

Fig.18 Sectiune
transversala prin
adapost pentru gaini
ouatoare – evacuarea
dejectiilor in sistem cu
benzi transportoare sau
lopeti mecanice.

23
 Fig.19 Sectiune transversala
prin adapost pentru gaini
ouatoare – evacuarea dejectiilor
in canale adanci, de 30-80 cm
amplasate sub baterii orizontale.

 Adaposturile pentru gaini ouatoare intretinute in custi conventionale,

sunt dimensionate, de regula, cu:
- deschideri intre 12,0…24,0m,
- lungimi impuse de numarul pasarilor adapostite,
- Inaltimi, la streasina, de 2,70m.

 Amplasarea bateriilor in spatiul construit se realizeaza lasand alei de

circulatie dupa fiecare sir de tronsoane.
24
  Numărul de păsări pe unitatea de suprafaţă în fermele ecologice
Conform HG 917/2001, numărul optim de păsări pe unitatea de suprafaţă este
prevăzut în tabelul de mai jos:
Categoria Suprafaţa interioară (suprafaţa netă disponibilă Suprafaţa exterioară (m2 de suprafaţă
animalelor) disponibilă în rotaţie/cap)

Nr.animale/m2 cm3 loc de Cuibar

cocoţat/anim
al
Găini ouătoare 6 18 8 găini 4, cu condiţia să nu fie depăşită
ouătoare pe limita de 170 kg de N/ha/an
cuibar sau în
cazul
cuibarului
comun 120
cm2/pasăre

Păsări de carne 10 cu un 20 (numai 4 pui de carne şi bibilici

(în adăposturi maximum de 21 pentru 4,5 raţe
fixe) kg greutate vie/ bibilici) 10 curcani
m2 15 gâşte
Pentru toate speciile menţionate mai sus,
limita de 170 kg de N/ha/an nu trebuie
depăşită

Păsări de carne 16 în adăposturi 2,5 cu condiţia să nu depăşească limita

în adăposturi avicole mobile cu de 170 kg de N/ha/an
mobile un maximum de
30 kg greutate vie/
25 m2
26
 Clasificarea adaposturilor pentru cabaline

 In functie de sistemul de stabulatie:

 stabulatie legata,
 stabulatie libera.

 in functie de numarul de capete:

 adaposturi cu boxe individuale
 adaposturi pentru cai cu sistem de intretinere in grup

 functie de gruparea animalelor in adaposturi:

 adaposturi pentru iepe in maternitate si armasari de reproductie – boxe
individuale cu sistem de stabulatie liber sau legat.
 adaposturi pentru tineret cabalin – iepe si cai de varste cuprinse intre 0,5
…8 luni – stabulatie libera sau legata.
 adaposturi pentru tineret cabalin in dresaj – varste > 2…3 ani separat pe
sexe – cazare in compartimente cu sistem de stabulatie fixa.
 adaposturi pentru cai de tractiune – stabulatie legata pe standuri separate;
se prevad boxe individuale pentru iepe in maternitate (5-8% din suprafata
27 adapostului)
  În practica creşterii tineretului cabalin se utilizează următoarele
denumiri pe categorii de vârstă:
• mânji sugari – tineret cabalin de ambele sexe, în perioada de la
naştere până la înţărcare;
• mânji înţărcaţi - pentru tineretul de ambele sexe, de la înţărcare
la 1 an (6-12 luni);
• tineret cabalin mascul – pentru armăsăruşi în perioada de la 1
an până la începerea dresajului;
• tineret cabalin femel – pentru iepuşoarele în perioada de la 1
an până la începerea dresajului;
• tineret cabalin în dresaj şi antrenament (masculi şi femele) din
momentul începerii dresajului şi până la susţinerea
probelor de calificare.
• cai de tractiune

28
 Adaposturi pentru cabaline – Planul general

Fig.1 Planul general al unei

ferme pentru cai dotata cu locuri
individuale pentru furajare:
Perspectiva (sus), plan (jos)

29
 Fig.2 Detalii constructive pentru locuri individuale pentru furajare
30
Adaposturi pentru cabaline – Planul
general

Fig.3 Planul general

adapost pentru cai in
stabulatie libera –
adapost in forma
circulara si padoc in
centru.

31
  Parametrii de microclimat interior pentru adaposturile pentru cabaline

 Microclimatul din adapost, temperatura, umiditatea relativa, lumina, gazele

nocive, viteza de circulatie a aerului influenteaza cresterea si dezvoltarea
cailor.
 In general, temperatura de comfort este cuprinsa intre +8…+15ºC, pentru
animalele adulte si intre +12…+16ºC, pentru iepe cu manji in maternitate.
 Temperatura maxima din interiorul adaposturilor pentru cabaline nu trebuie
sa depaseasca +24ºC.
 Parametrii de microclimat interior pentru adaposturile pentru cabaline, in
functie de categoria de animale cazate se recomanda in tabelul de mai jos:

32
  Parametrii de microclimat interior pentru adaposturile pentru
cabaline

 Se recomanda sa se asigure iluminarea naturala a adaposturilor,

respectand un coeficient de vitrare de 1/18…1/20.

 Parapetul ferestrelor se prevede la inaltimi de 1,8…2,1m, pentru a

evita formarea de curenti de aer sau lumina puternica a razelor
solare.

 Este obligatorie ventilarea naturala sau mecanica a adaposturilor.

Schimbul de aer necesar este de:
• 80…100m³/h,cap iarna
• 250…300m³/h,cap vara.

 Se recomanda ca in cazul cazarii cailor in boxe individuale, sa se

prevada un gol de ventilatie la partea inferioara a boxelor. Golul,
se protejeaza cu grilaj metalic din bare de diametru de 6 mm,
dispuse la intervale de 6…18 cm.
33
  Stabulatia legata a cabalinelor

- Se aplica in cazul cailor pentru tractiune si calarie, tineretului cabalin in

perioada de dresaj etc.
- Animalele se leaga in standuri dimensionate in functie de dimensiune si varsta
- Lungimea standurilor variaza intre 2,60…3,60m, fiind separate de stanoage a
caror lungime este de 1,80…2,00m, sau pereti separatori.
- Latimea standurilor, masurata intre stanoage / pereti separatori, este de
- 1,40…1,60m – rase obisnuite
- 1,60…1,80m – rase grele sau cai de competitie.

34 Fig.4 Stanoage si pereti de lemn separatori intre standuri.

  Stabulatia legata a cabalinelor

Fig.5 Sectiune stand –

cu alee de furajare
(sus), fara alee de
furajare (jos).

35
  Stabulatia legata a cabalinelor

• Aleile de circulatie pentru furajare au latimi minime de 0,75…1,10m, iar cele de

serviciu 1,40…3,00m.

36 Fig.6 Plan adapost de cai in stabulatie legata, fara alee de furajare

 Fig.7 Evacuarea mecanica a dejectiilor
37
 Stabulatia libera a cabalinelor

Categorie de Numar de animale Suprafata boxe

animale cazate cazate [m²]
Iepe mame Iapa + manz 20
Armasari 1 10…16
Manji, intre 0,5-1 an 2…4 4…6
Manji, intre 1-2 ani 2…4 6…8
Cai > 3 ani 1 10

Dimensiuni uzuale boxe individuale

Categorie de animale Suprafata in plan boxe

cazate [m x m]
Cai de calarie 3,0 x 3,0 …3,5 x 4,5
Cai grei si armasari 3,0 x 4,0 …4,5 x 5,5
Iepe 3,0 x 4,0 …3,5 x 4,5

38
  Stabulatia libera a cabalinelor

Fig.8 Dimensiuni boxe individuale si pereti

de compartimentare
39
 Fig.10 Boxe pentru stabulatia libera a cabalinelor – dotari interioare, grilaje
40
 Stabulatia libera a cabalinelor

41 Fig.12 Boxe individuale cu usi glisante

42 Fig.13 Boxe individuale cu grilaje
 Boxele individuale se pot amplasa
pe unul sau doua siruri, separate de
alei de serviciu cu latimea minima
de 2,10…3,00m, pentru a permite
circulatia simultana a doi cai
insotiti de calareti.

Fig.14 Boxe individuale dispuse

pe un singur rand de a lungul
43 adapostului.
 Stabulatia libera in grupuri mari a cabalinelor

 In cazul hergheliilor, iepelor cu manji pana la 6 juni sau a tineretului sub 2

ani, separat pe sexe.
 Suprafetele minime necesare cazarii in stabulatie libera in grupuri mari
sunt date in tabelul de mai jos.

Categorie de animale cazate Suprafata minima necesara

[m²/cap]
Iepe cu manji pana la 6 luni 12
Tineret cabalin sub 1 an 6
Tineret cabalin intre 1-2 ani 8…10
Asini 4…5

 Cazarea animalelor in grupuri mari se face pe asternut permanent,

improspatat periodic, si care se acumuleaza in adapost atingand 60…70
cm la finalul perioadei de stabulatie de aproximativ 6 luni.

 Adaposturile sunt prevazute cu echipamente mobile: iesle pentru

concentrate si radacinoase, gratare pentru fibroase, adapatoare, etc.
44
 Frontul de furajare minim recomandat pentru fiecare categorie de animale
intretinute libere in grupuri mari, este dat in tabelul de mai jos:

Categorie de animale cazate Front de furajare minim

[cm]
Tineret cabalin sub 1 an 60…80
Tineret cabalin intre 1-2 ani 80…90
Iepe 90…100
Iepe gestante 150

 Inaltimea interioara a adaposturilor se alege in functie de numarul de

animale cazate, astfel incat sa se asigure un volum de aer static de
25…60m³/cap.
Numar de animale in adapost Inaltime libera interioara
[capete] [m]
10 2,80…3,10
30 3,40…3,75
50 3,75…4,50
45
  Constructii anexe si amenajari in proiectarea adaposturilor pentru
cabaline

 Adaposturile pentru cabaline sunt prevazute cu spatii anexe specifice

cu ar fi:
• camere pentru pastrarea harnasamentelor,
• magazie pentru concentrate,
• vestiare pentru ingrijitori/calareti, etc.
 Adaposturile cu mai mult de 30 de capete vor avea prevazute camere de
minim 6,0…8,0m², pentru ingrijitori.
 Camerele anexe se dimensioneaza considerand suprafata minima
necesara de m²/cap de animal adapostit.

Tipul de constructie anexa Suprafata minima necesara

[m²/cap]
Camerele pentru furajele 0,4…0,8
concentrate si fibroase
Camere pentru harnasamente
pentru:
- cai de tractiune 0,35
- cai de calarie 0,50
46
  Constructii anexe si amenajari in proiectarea adaposturilor pentru cabaline

 Se recomanda amenajarea unui rezervor tampon pentru preincalzirea apei,

avand capacitate minima egala cu jumate din consumul necesar de apa
zilnic (0,15 l/cap,zi)

 In apropierea adaposturilor se amenajeaza terenuri imprejmuite si inierbate

pentru efectuarea dresajului si antrenamentului: manejuri, hipodromuri,
piste de antrenament.

Fig.15 Amenajari pentru dresajul si antrenamentul

cailor de rasa
47
48
 CONSTRUCŢII AGRICOLE

CCIA IV
Semestrul II

IV PROIECTAREA ELEMENTELOR DE INCHIDERE PENTRU

ADAPOSTURI AGROZOOTEHNICE

1
 Pereti pentru constructii agrozootehnice: clasificare, detalii constructive

Peretii exteriori au atat rol de inchidere cat si de asigurare a conditiilor

coresponzatoare de microclimat interior.
 Clasificarea peretilor:

 Dupa rolul lor in structura si functiunile indeplinite:

 pereti portanti (de rezistenta)

 pereti autoportanti (de umplutura)

 Dupa natura materialelor componente:

 din materiale ecologice: pamant stabilizat, argila armata cu paie, etc.

 pereti din zidarie de piatra naturala sau artificiala.

 pereti din prefabricate: beton armat, panouri tip sandwich, caramida,etc.

 Dupa modul de alcatuire:

 pereti cu structura omogena

 pereti cu structura neomogena.

2
 Pereti exteriori cu structura omogena – se pot realiza din:
Fig.1 Perete exterior din zidarie de caramida
1 – hidroizolatie orizontala, 2 – tencuiala
interioara, 3 – tencuiala exterioara, 4 –
3 trotuar.
• materiale locale: chirpici, pamant
stabilizat, piatra bruta, tufuri
calcaroase, scorie bazaltica, piatra
bruta,
• materiale produse industrial:
caramida plina sau cu goluri,
caramida eficienta, blocuri
ceramice, deseuri ceramice, etc.
Peretii de chirpici sau pamant
stabilizat sunt utilizati de regula la
constructii provizorii, de capacitate
mica.
Peretii din zidarie de piatra bruta, sunt
rar utilizati in perioada actuala,
datorita volumului ridicat de
manopera si a costului.
Peretii din zidarie de caramida plina,
cu goluri sau blocuri de b.c.a. sunt
des utilizati avand o comportare buna
in timp la actiunea umiditatii.
 Pereti exteriori cu structura neomogena – pot fii: zidarii mixte, pereti din
beton armat cu miez termoizolant, pereti din panouri tip sanwich, etc.
- grosimea termoizolatiei rezulta din conditiile de microclimat interior, corelate cu
zona climatica in care e amplasata constructia.

Fig.3 Perete exterior din zidarie de

Fig.2 Perete exterior din zidarie de
caramida:1 – tencuiala exterioara, 2 –
tencuiala interioara, 3 – zidarie de
caramida, 4 – bariera de vapori, 5 –
4 termoizolatie, 6 – hidroizolatie orizontala,
7 – fundatie continua, 8 – trotuar.
caramida cu strat de aer ventilat:1 – zidarie
de caramida, 2 – termoizolati, 3 – tencuiala
interioara, 4 – zidarie pe cant, 5 – strat de
aer ventilat, 6 – orificii de admisie a aerului,
7 – hidroizolatie orizontala, 8 - fundatie
continua, 8 – trotuar.
 Pentru asigurarea unei bune comportari higrotermice a peretilor proiectati, se
recomanda evitarea puntilor termice in dreptul stalpilor de beton armat sau a
centurilor.
 In figura de mai jos, bariera de vapori, dispusa la interior, pe linia stalpilor de
beton armat, este continua pe toata lungimea peretelui. In exterior, aceasta este
protejata printr-un strat de caramida pe cant, cu rol de izolatie.

Fig.3 Rezolvarea trecerii continuie a barierei de vapori in dreptul stalpilor de beton armat: 1
– stalp beton armat, 2 – tencuiala exterioara, 3 – zidarie de caramida, 4 – bariera de vapori,
5 termoizolatie, 6 – tencuiala interioara.
 Pereti din elemente prefabricate
- Solutie des intalnita la vechile structuri agroindustriale din anii ’80
 doua variante de pereti prefabricati:
- pereti din panouri verticale de dimensiuni medii (fig. 6 a)
- pereti din panouri (fasii) orizontale (fig.6 b)

Fig.5 Pereti din panouri prefabricate: a – vedere laterala, b – sectiune, 1 – panou, 2 –

stalp de beton armat, 3 – grinda principala de cadru, 4 – grinda secundara, 5 – gol de
6 fereastra, 6 – grinda de fundatie, 7 – trotuar, 8 hidroizolatie orizontala.
 Pereti din elemente prefabricate

 Panourile verticale se alcatuiesc, in general, din doua straturi de beton armat si

un miez termoizolant, protejat impotriva umiditatii si a difuziei vaporilor.
- grosimea termoizolatiei rezulta din calculul higrotermic, iar grosimea straturilor
de beton si armarea lor se stabileste in functie de tipul panoului (portant sau
autoportant) si de eforturile la care este supus (din actiunile permanente,
accidentale, datorate executiei, manipularii, etc.)
 Panourile orizontale din beton usor se pot realiza din b.c.a sau betoane cu
agregate usoare (zgura, granulit)

7 Fig.6 Pereti din panouri prefabricate: a – panouri verticale, b – panouri orizontale.

 Pereti din elemente prefabricate
 Fixarea panourilor prefabricate se face la partea inferioara, pe grinda
de fundatie, iar la partea superioara de pana de streasina.
 Imbinarile se realizeaza prin sudarea pieselor metalice inglobate in
fasiile prefabricate.

Fig.7 Pereti din panouri orizontale prefabricate: a – vedere laterala, b – sectiune, 1 – fasie
orizontala, 2 – stalp de beton armat, 3 – grinda principala de cadru, 4 – pana de beton
8 armat, 5 – fereastra, 6 – pardoseala din gratare, 7 – cuva pentru canal, 8 – grinda de
fundatie, 9 – placuta metalica pentru fixarea fasiilor de stalp, 10 - trotuar, 11 – glaf de tabla.
  Pereti din elemente prefabricate

Fig.8 Detalii de pereti prefabricati: 7 – bariera de vapori, 8 – hidroizolatie orizontala, 9 – grinda

soclu prefabricata, 10 – trotuar, 11 – panou prefabricat, 12- bariera de vapori din folie de
polietilena sau vopsea clor-cauciuc, 13 – profil metalic, 14 – fasie b.c.a., 15 – placi ondulate de
azbociment, 16 – strat de aer ventilat, 17 surub de fixare a placilor.

9
  Pereti din panouri tip sandwich

- Solutie moderna, aplicata pentru inchiderile halelor metalice

- Panourile se realizeaza din doua foi de tabla ondulata si un miez termoizolant
din polistiren (EPS), poliuretan (PUR), vata minerala, intr-o mare varietate de
grosimi si dimensiuni.

10 Fig.9 Pereti din panouri tip sandwich pentru structuri metalice.

  Panouri din lemn si produse pe baza de lemn pentru pereti
- Solutii de inchidere pentru constructii agroindustriale cu structura de rezistenta
din lemn.
- Au greutate proprie redusa (250 – 400 N/m²), consum mic de material lemnos si
pret de cost mai redus decat panourile din beton.

Fig.10 Panouri usoare din

lemn: 1 – placi P.F.L dur, 2 –
rame din sipci din lemn, 3 –
termoizolatie, 4 – strat de
aer ventilat, 5 – soclu de
beton, 6 – strat de placaj, 7
foaie de tabla ondulata.

11
  Acoperisuri pentru constructiile zootehnice: clasificare, detalii constructive

• acoperisul este partea de constuctie care delimiteaza cladirea la partea

superioara, avand rolul de a proteja impotriva agentilor climatici.
• acoperisurile, in cazul constructiilor zootehnice, trebuie realizate tinand seama
de riscul mare de aparitie a condensului pe fata interioara a acoperisului, sau
in interiorul straturilor componente, datorita gradului mare de umezeala a
aerului in adaposturi.

 Clasificarea din punct de vedere al alcatuirii lor:

a) acoperisuri compacte – au straturi compacte asezate succesiv,
urmarindu-se evacuarea vaporilor in afara acoperisului; se utilizeaza in mod
frecvent la acoperisuri de tip terasa sau cu panta mica.

b) acoperisuri cu spatii de aer ventilat – se utilizeaza cand structura

portanta este realizata din ferme si tavan suspendat sau cand invelitoarea
(hidroizolatia) este distantata de stratul termoizolant.

c) acoperisuri cu strat de aer ventilat – se aplica in cazul structurilor

usoare cu pante medii (20-30%). Stratul de aer ventilat este situat imediat sub
invelitoare, datorat onduleurilor tablei aflate in contact cu aerul exterior, la nivelul
streasinei.
12
  Conditii tehnice generale si specifice pentru acoperisuri

 Acoperisurile constructiilor agricole trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii tehnice:
- conditii capitale: durabilitate, rezistenta la foc, rezistenta la
agentii climatici, gradul de impermeabilitate, etc,
- conditii mecanice : rezistenta si stabilitate la actiunea
incarcarilor permanente si variabile pe toata durata de exploatare,
- conditii fizice: cerinte de izolare higrotermica si
permeabilitatea la vapori,
- conditii de ordin estetic: referitoare la compozitia si plastica
arhitecturala,
- conditii de ordin functional: usurinta utilizarii, cerinte de ordin
practic.

13
  Acoperisuri compacte
• se recomanda in cazul cladirilor zootehnice, in care umiditatea relativa a
aerului interior nu depaseste 60%.

Fig.11 Acoperis compact: 1 – element de

rezistenta, 2 – strat de egalizare, 3 – bariera de
vapori, 4 – strat suport termoizolatie, 5 –
termoizolatie, 6 – strat suport hidroizolatie, 7 –
hidroizolatie, 8 – strat protectie hidroizolatie, 9
– canale de aerisire, 10 atic, 11- tencuiala, 12 –
monolitizare.

Fig.12 Solutii de acoperisuri compacte: 1 – element portant din beton armat prefabricat,
amplasat in panta, 2 – sapa de egalizare, 3 – bariera de vapori, 4 – strat de difuzie a
vaporilor, 5 – termoizolatie, 6 – strat-suport hidroizolatie, 7 – hidroizolatie, 8 – protectie
14
hidroizolatie, 9 – canale de aerare.
  Acoperisuri cu spatii de aer ventilat
• circulatia aerului in interiorul spatiului dintre invelitoare si termoizolatie are loc
datorita diferentelor de presiune generate de diferentele de temperatura dintre
aerul interior si aerul exterior.

Fig.13 Acoperis cu spatii de aer ventilat: 1 – invelitoare, 2 – hidroizolatie, 3 – structura de

rezistenta a tavanului, 4 – termoizolatie, 5 – fante pentru admisia si evacuarea aerului.

Fig.14 Acoperis cu spatiu de aer

ventilat: 1 – grinda cu zabrele, 2 –
tirant metalic, 3 – panouri
temoizolante, 4 – pane, 5 –
invelitoare.
15
 Acoperisuri cu strat de aer ventilat

Fig.15 Acoperis cu strat de aer ventilat: 1 – invelitoare din tabla, 2 – strat de aer ventilat,
3 – termoizolatie, 4 – bariera de vapori, 5 – strat suport termoizolatie, 6 – pane, 7 – tija
metalica Ø8, 8 – bulon Ø14, 9 – bulon de prindere, 10 – atic, 11 – zidarie, 12 – diblu de
16 lemn, 13 – sort de tabla zincata, 14 – toc de tamplarie, 15 – vata minerala, 16 – brida de
prindere a tamplariei, 17 – chit de etanseizare.
  Acoperisuri cu strat de aer ventilat

Fig.16 Acoperisuri cu strat de aer ventilat: a – cu structura compacta, b – cu

structura usoara, 1 – element prefabricat pentru structura de rezistenta a acoperisului,
2 – sapa de egalizare, 3 – bariera de vapori, 4 – termoizolatie, 5 – strat de aer
ventilat, 6 – invelitoare, 7 – sipci din lemn, 8 – strat suport termoizolatie, 9 – pana
prefabricata beton armat, 10 – grinda prefabricata din beton armat.

17
  Acoperisuri cu strat de aer ventilat

Fig.17 Acoperis cu strat de aer ventilat –

detalii: 1 – strat suport termoizolatie, 2 –
bariera de vapori, 3 – termoizolatie, 4 –
pane prefabrizate din beton armat, 5 –
umplutura din mortar cu aracet, 6 –
invelitoare, 7 – tija metalica, filetata la
capatul superior, 8 – capacel de protectie
din plastic, 9 – strat de aer ventilat, 10 –
coama de acoperis.

18
 Pardoseli pentru constructii zootehnice

 Datorita specificului lor legat de amenajarile interioare si de dotarile cu instalatii si

utilaje, adaposturile pentru animale sunt prevazute cu zone distincte de
pardoseala:
- zona de odihna – destinata patului animalelor
- zona de circulatie – destinata circulatiei animalelor si vehiculelor pentru
transportul si distribuirea furajelor,
- zona de defecare – realizata cu pardoseala continua sau discontinua,
prevazuta cu canale de colectare si evacuare a dejectiilor.

 Alcatuirea constructiva a pardoselilor – din mai multe straturi:

- stratul de baza – balast, nisip sau piatra sparta, cu grosime de 10…15 cm
 are rol de rupere a capilaritatii terenului – strat drenant
 asigura panta necesara
 rol in repartizarea incarcarilor preluate de pardoseala
- stratul de rezistenta – beton, cu grosime de 6…10 cm
 asigura rigiditatea necesara pardoselii
- stratul de uzura – beton cu masticuri bituminoase, ceramice, materiale plastice,
cauciuc, lemn, cu grosime de 3…10 cm
 are rol de protectie a pardoselii
- stratul termoizolant – granulit, beton celular cenusa de termocentrala, zgura etc,
 are rol de a reduce pierderile de caldura la contactul cu
19
animalul.
  Conditii tehnice pentru pardoseli

Pardoselile constructiilor agricole trebuie:

- sa fie rezistente la uzura,
- sa fie rezistente la coroziune sau la actiunea mediului coroziv din
adapost,
- sa fie suficient de elastice,
- sa nu se deformeze sub actiunea solicitarilor date de animale,
utilaje, etc.
- sa fie antiderapante,
- sa fie impermeabile
- sa fie usor de intretinut (mecanic sau hidraulic)
- sa nu favorizeze acumularea de praf sau murdarie,
- sa permita inlocuiri partiale sau reparatii, fara perturbarea
productiei
- sa fie produsa la un pret rezonabil.

20
  Alcatuirea pardoselilor pentru constructii zootehnice

Fig.18 Alcatuirea constructiva a

pardoselilor: a – pardoseala rece,
b – pardoseala calda, 1 – strat de
uzura, 2 – strat de rezistenta, 3 –
strat de baza, 4 – termoizolatie, 5
– folie protectie termoizolatie, 6 –
strat de egalizare.

Fig.19 Pierderi de caldura

la nivelul pardoselii: a –
solutie defavorabila, b –
solutie favorabila,
includerea termoizolatiei
sub stratul de uzura.

21
  Pardoseli pentru constructii zootehnice

Fig.20 Amplasarea termoizolatiei

pentru reducerea pierderilor de
caldura la nivelul pardoselii: a – in
grosimea fundatiei, b – placarea
soclului, 1 – zid exterior, 2 – soclu,
3 – termoizolatie, 4 – straturile
pardoselii, 5 – trotuar.

Fig.21 Pardoseli din lemn: a – din dulapi, b – din calupuri, 1 – dulapi de lemn, 2 –
22 beton armat, 3 – balast, 4 – sipci inglobate in beton, 5 – calupuri de lemn.
  Pardoseli pentru constructii zootehnice

Fig.22 Pardoseli: c – din caramida plina asezata pe cant, b – din blocuri ceramice cu goluri,
e – din mortat de ciment sclivisit, pe strat de beton (pentru zona de circulatie), f – din mortar
de ciment armat, g – din mortar de ciment cu granule de cauciuc mineralizat, 2 – beton
armat, 3 – balast, 4 – sipci inglobate in beton, 5 – calupuri de lemn, 6 – mastic bituminos, 7 –
caramida presata plina, 8 – pat de nisip afanat, 9 – mortar de ciment sau mastic bituminos,
10 – blocuri ceramice cu goluri, 11 – strat de uzura din mortar sclivisit, 12 – mortar de ciment
23
armat cu plasa de rabit, 13 – rost de contractie umplut cu mastic bituminos, 14 – strat de
uzura din mortar de ciment cu agregate elasto-plastice (cauciuc mineralizat .
  Usi si ferestre pentru adaposturi zootehnice

Fig.23 Ferestre cu ochiuri mobile, utilizate la constructii zootehnice:

24 a – ferestre cuplate, basculante, 1 – termoizolatie, 2 – zid, 3 – cercevele mobile.
  Usi si ferestre pentru adaposturi zootehnice

Fig.24 Porti din lemn pentru constructii zootehnice: a – pivotanta, b - glisanta

25
 Fig.25 Hala cu structura metalica (inchideri + invelitoare) (www.frisomat.ro )

26
 Fig.26 Ferma Avicola (www.frisomat.ro )

27
 Tema de proiectare Hala agrozootehnica

Sa se proiecteze o hala pentru adapostirea a .n. capete..........,

situata langa orasul.......
A Piese scrise
1. Conditii de amplasare in teren, alcatuire constructiva a fermei/serei
2. Dimensionarea planului fermei si a sectiunii transversale
3. Stabilirea detaliilor de pereti, pardoseli si acoperis.
4. Evaluarea actiunilor si calculul static al structurii
5. Verificarea parametrilor energetici si de microclimat interior
6. Bilantul termic.

A Piese desenate
1. Plan parter hala Sc. 1:50
2. Sectiunie transversala hala Sc. 1:50
3. Detalii de pereti, pardoseli si acoperis. Sc 1:10, 1:20
4. Planul general al fermei Sc. 1:500
28
 CALCULUL HIGROTERMIC AL ELEMENTELOR
DE INCHIDERE. BILANTUL TERMIC

29
 La stabilirea performanței energetice a unei clădiri, se consideră
următoarele aspecte:

• alcătuirea elementelor de construcţie ale anvelopei clădirii;

• vechimea clădirii (la clădiri noi, la clădiri existente etc.)
• volumetria clădirii (ex: raportul între aria anvelopei clădirii şi volumul
de aer încălzit, raportul dintre perimetrul construit şi aria construită,
gradul de vitrare etc.),
• amplasarea clădirii pe teritoritoriul ţării şi în cadrul unei localităţi:
influenţa poziţiei şi orientării clădirilor, inclusiv a parametrilor
climatici exteriori,
• sistemele solare pasive şi dispozitivele de protecţie solară;
• condiţiile de climat interior,
• condiţiile de iluminat natural,
• destinaţia, funcţiunea şi regimul de utilizare a clădirii.

Sursa: Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor: partea I – Anvelopa

30
clădirii/Indicativ Mc 001 / 1 – 2006
 Terminologie şi notaţii

 Flux termic (Φ) : Cantitatea de căldură transmisă la sau

de la un sistem, raportată la timp [J/s = W].

 Densitatea fluxului termic (q) : Fluxul termic raportat la

suprafaţa prin care se face transferul căldurii [W/m2].

 Conductivitate termică de calcul (λ) : Valoare a

conductivităţii termice a unui material sau produs de

construcţie, în condiţii interioare şi exterioare specifice,
care poate fi considerată ca fiind caracteristică pentru
performanţa acelui material sau produs când este
31 încorporat într-o parte de construcţie [W/kg K].
  Rezistenţă termică (R): Valoare a rezistenţei termice a unui
produs de construcţie, în condiţii exterioare şi interioare
specifice, care pot fi considerate ca fiind caracteristice pentru
performanţa acelui produs când este încorporat într-o parte de
construcţie. Diferenţa de temperatură raportată la densitatea
fluxului termic, în regim staţionar.
 Coeficient de transfer termic (U): Transmitanţă termică :
Fluxul termic în regim staţionar, raportat la suprafaţa şi la
diferenţa de temperatură dintre temperaturile mediilor situate de
o parte și de alta a unui sistem. =Inversul rezistenţei termice.

 Regim (termic) staţionar: Ipoteză convenţională de calcul

termotehnic, în cadrul căreia se consideră că temperaturile nu

32 variază în timp.
 Conductivitate termică (λ): proprietatea materialelor care

arată cât de ușor este transferată căldura printr-o substanță

[W/mK].

 Densitatea materialelor(): proprietate a materialelor, care

cuantifică ce cantitate de materie/substanță conține o unitate

de volum din acel material [kg/m3].

 Căldura specifică (c): proprietatea materialelor care

cuantifică ce cantitate de energie este necesară pentru a

ridica temperatura unei unități de masă cu un grad [J/kgK].

Inerția termică = c

33 Difuzivitatea termică =  / c
 Criterii de performanță pentru elementele de închidere
Proiectarea higrotermică a elementelor de închidere va trebui să rezolve
următoarele cerințe:
 Prevenirea condensului pe suprafata interioara a elementelor de
inchidere:
 acoperiș → evitarea picurării

 pereți → prevenirea mucegaiului.

 Asigurarea rezistenței termice minime necesare a elementelor de

inchidere,
 Limitarea condensului în structura elementelor de închidere.

Sistemul de unitati de masura: SI

34
  Prevenirea condensului pe suprafetele elementelor (C107/3)

 Temperatura pe suprafata interioara a elementelor de constructie T si, se

determina, in functie de alcatuirea constructiva si de zona (de colt, de
camp, de punte termica) cu relatia:

 Pentru a preveni condensul, este necesar ca temperatura minima atinsa

pe suprafetele interioare ale elementelor de constructie, sa fie mai mare
decat temperatura de roua:

 Se determina presiunea partiala de saturatie a vaporilor de apa la interior:

 Temperatura punctului de roua este atinsa atunci cand presiunea partiala de

saturatie a vaporilor de apa la interior, devine presiune de saturatie.
35
36
  Prevenirea condensului pe suprafetele elementelor (C107/3)

 Temperaturi exterioare de calcul in functie de zona climatica, Te:

Riscul de condens pe suprafata interioara a elementelor de constructie

se poate reduce prin:
 Ridicarea temperaturii suprafetei interioare a elementului de
inchidere – marirea termoizolatiei, sau introducerea unei surse de
caldura

 Micsorarea gradului de umiditate din aerul interior al incaperii –

ventilarea corespunzatoare mecanica.
37
 Rezistenta termica a elementelor de inchidere
 Rezistenţa termică, necesară din considerente igienico-sanitare, se calculează
cu relaţia:

ΔT = Ti - Te

 Rezistenţele termice specifice corectate R' ale tuturor elementelor de

construcţie ale clădirilor, calculate pentru fiecare încăpere în parte, trebuie să
fie mai mari decât rezistenţele termice necesare:

38
  Rezistenţele termice specifice ale elementelor de construcţie vitrate trebuie să
fie mai mari decât valorile R'nec

 Pentru elementele de construcţie uşoare - cu excepţia suprafeţelor vitrate - sunt

valabile valorile R'nec , de mai jos, prin care se urmăreşte a se compensa inerţia
(exprimată prin greutate) redusă, prin rezistenţe termice specifice sporite:

39
 𝑹′ > 𝑹′min

40
41
 Rezistenta termica efectiva minima

𝒏
𝒅𝒌 𝒅𝒕
𝑹′ = 𝑹𝒊 + 𝑹𝒑 + 𝑹𝒆 = 𝑹𝒊 + ෍ + + 𝑹𝒆
𝒃𝒌 ∙ 𝝀𝒌 𝝀𝒕
𝒌=𝟏

 În scopul reducerii consumului de energie în exploatare, rezistenţa termică

corectată, medie pe clădire, a fiecărui element de construcţie, poate fi
comparată cu rezistentele termice minime prescrise de actele normative în
vigoare. Trebuie să fie îndeplinită condiţia:

42
  Limitarea condensului in structura elementelor de inchidere
 Conditii tehnice si niveluri de performanta

1) Cresterea umidităii relative masice a materialelor componente ale structurii

elementului de închidere ca urmare a condensării vaporilor de apă

Nivelul: ΔW < Δ Wadm

2) Evitarea acumulării progresive de apă în interiorul elementelor de închidere,

de la un an la altul, datorită fenomenului de condens

Nivelul: mw < mv
m w - cantitatea de vapori de apă ce poate condensa în elementul de construcție
în perioada rece a anului
mv - cantitatea de apă care se poate evapora în perioada caldă a anului

Factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori, μ , al unui material este o mărime

adimensională care arată de câte ori stratul de material este mai puţin permeabil
decât un strat de aer de aceeaşi grosime.
Factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori este utilizat la verificarea elementelor
43 de construcţie componente ale anvelopei clădirii la riscul de condens interstiţial.
 Măsuri constructive de limitare a creșterii umidității
elementelor de construcție

 Ia elementele de construcție care delimitează încăperi care în mod

permanent au umidităti relative interioare peste 60% vor fi
prevăzute bariere contra vaporilor de apă sau straturi de aer
ventilat, amplasate și dimensionate conform prevederilor din
normativ C 107/0;
 la elementele de constructie mixte, în alcătuirea cărora intră
materiale poroase, permeabile la vapori (de exemplu plăci din
vată minerală sau de sticlă, etc.), pozitionate spre partea interioară
a elementului, iar stratul exterior are o rezistență mare la difuzia
vaporilor de apă (de exemplu hidroizolatii, foi de tablă, etc.) este
44 necesar să se prevadă bariere contra vaporilor de apă;
 Măsuri constructive de limitare a creșterii umidității
elementelor de construcție

 la elementele de constructie realizate fără interspatiu de aer

ventilat, utilizate la încăperile cu umiditate relativă interioară
peste 60% (inclusiv la băi si bucătării), nu este recomandabil să
se folosească pe fata exterioară straturi impermeabile la
vapori de apă (de exemplu pelicule, folii sau placaje din plăci
ceramice glazurate, etc.). La peretii încăperilor cu umiditate
relativă interioară sub 60%, aceste straturi se recomandă să fie
aplicate pe fetele exterioare numai pe suprafete reduse (nu în
câmp continuu).

45
  Bilanțul termic la construcții zootehnice

 In interiorul adăposturilor pentru păsări și animale se asigură un

microclimat favorabil dacă bilantul termic este echilibrat. Analiza
bilanțului termic se face în baza conditiei ca principala sursă de căldură
în adaposturi, pe timp de iarnă, să fie caldura cedată de animale.

 Bilantul termic al unei construcții zootehnice, în perioada de iarnă, se

consideră echilibrat dacă cantitatea totală medie de căldură degajată
de animale sau păsări (QA) acoperă pierderile de căldură realizate prin
elementele de închidere ale construcției (QC) și a consumului de
caldură rezultat în urma ventilației (QV).

 QA = QC + QV [W]

Unde: QA - cantitatea totală medie de căldură degajată de animale sau

păsări
QC - pierderile de căldură realizate prin elementele de închidere ale
construcției
QV - pierderile de căldură rezultate în urma ventilației
46
  Bilanțul termic la construcții zootehnice

QA = n x q1 [W]
Unde: n – numărul total de animale din adapost,
q1 – cantitatea de căldura degajată pe cap de animal / pasare.

Q C = Q1 + Q 2 + Q3 [W]
Unde Q1 – pierderile de căldură ce au loc prin elementele anvelopei
clădirii: pereți, acoperiș, uși, ferestre, tavane,
Q2 – pierderile de căldură ce au loc prin pardoseală și pereții
aflați sub nivelul solului,
Q3 – pierderile de căldură printr-o fâșie de 1m din banda de contur

QV = V (ii – ie) [W]

Unde: V – este debitul de aer ce trebuie introdus in adăpost, pe oră,

[m³/h], pentru diluarea uneia din noxe:
- bioxidul de carbon,
- umiditatea ridicată,
- căldura excesivă.
ii , ie - entalpia absolută a aerului din interiorul adăpostului,
47
respectiv a aerului exterior, [kcal/m³]
  Bilantul termic la constructii zootehnice

• Dacă pierderile de căldură sunt mai mari decât căldura degajată

de animale, sau când este necesar să se asigure temperaturi
interioare mai ridicate (in adăposturi pentru animale gestante),
bilanțul termic se consideră neechilibrat. In astfel de cazuri, se
asigură o sursă suplimentară de căldură in interiorul adăpostului.

• Capacitatea minima necesara a instalatiilor de încălzire, QI se

determină cu relația:

• QI = QC + QV - QA [W]

48
 CONSTRUCŢII AGRICOLE

CCIA IV
Semestrul II

V CONSTRUCTII PENTRU PRODUCTIA VEGETALA

1
 COSTRUCTII PENTRU PRODUCTIA VEGETALA

Constructiile pentru productia vegetala sunt destinate

culturii fortate a legumelor si florilor, sau a unei distributii in
timp a recoltei deosebita de cea obtinuta in conditii naturale.

Clasificare
• Rasadnite
 Constructii pentru productia vegetala • Solarii
• Sere

• Depozite
 Constructii pentru depozitarea cerealelor • Magazii
• Silozuri
2
  Rasadnite – constructii simple, usoare, destinate
producerii rasadurilor sau pentru obtinerea unor culturi.

• Clasificarea rasadnitelor

 Dupa numarul pantelor:

- cu o panta (l = 1.5m, L = 16…32m)
- cu doua pante (l = 3.0m, L = 16…32m)
 Dupa pozitia fata de suprafata solului:
- ingropate
- semi-ingropate
- de suprafata
 Dupa sursa de incalzire:
- cu biocombustibil
- cu apa calda sau aburi
- cu energie electrica.
3
 Solarii – constructii simple, usoare, destinate cultivarii
legumelor,fiind alcatuite dintr-un schelet de rezistenta si o
invelitoare din sticla sau folie transparenta din mase plastice.

• Clasificarea solariilor

 Dupa inaltime:
- joase (h= 0,7…1,4m)
- inalte (h= 1,8…4,5m)
 Dupa tipul constructiv:
- tip bloc (cu arce semieliptice din teava de otel galvanizat,
aluminiu sau fibra de carbon)
- tip Isalnita (cu sarpanta metalica, stalpi din beton si panouri
de pereti din lemn)
- tip Timis (cu schelet din beton armat, corniere metalice si
rame din lemn)
4
- tip Vidra (tip tunel din fier beton si tevi)
 Solarii

a) tip bloc

b) tip Isalnita

c) tip Timis

d) tip Vidra

5
 Alte tipuri de solarii:

Sera-solar din
lemn

Tip Parral – cu stalpi metalici

6
Solarii tip tunel
 Fig. 3 Solar cu structura metalica si sistem de preluare a impingerilor laterale

7
 Sere – reprezinta constructii destinate culturii în extra sezon
a legumelor si florilor, în vederea cresterii productiei si a
unei distributii în timp a recoltei deosebita de cea obtinuta
în conditii naturale.

• Clasificarea serelor
 Dupa numarul pantelor:
- cu o panta (shed)
- cu doua pante
 Dupa tipul sistemului constructiv:
- individuale (specializate pentru un singur tip de cultura)
- bloc (universale)
- etajate.
 Dupa sursa de incalzire:
- cu apa calda
- cu aburi, aer cald
8 - cu energie electrica.
  Dupa gradul de mobilitate:
- fixe (scheletul de rezistenta incastrat in fundatie de beton)
- mobile (cu schelet metalic, deplasabil)
- demontabile (constructii simple din panouri de rasadnita)
 Dupa schema de amenajare interioara:
- fara parapet
- cu parapet
- cu benzi rulante.

9
 Sere individuale
• sunt constructii amplasate izolat sau la distanta între ele
functie de cerintele de circulatie si luminozitate;
 deschideri:
• 3...7,50m
• 9... 20,00 m

10 Fig. 4 Sisteme constructive pentru sere individuale

 Fig. 5 Sisteme moderne de sere individuale cu izolatie termica
11
 Sere bloc
• Specifice culturilor de tip industrial
• reprezinta constructii de dimensiuni foarte mari în plan (1...6
ha)
• Suprafata optima este 3 ha
• Avantajele acestui sistem sunt legate de:
- o buna utilizare a terenului,
- pierderi de caldura si consum de metal mai reduse
decât la serele individuale

12
  Sere etajate
• Se utilizeaza în apropierea marilor orase;
• solutia confera o mai buna utilizare a terenului;
• au capacitati mici,
• au procese tehnologice integral mecanizate si
• un program strict de control al acestora conform planurilor
de dezvoltare ale plantelor.

 Sere mobile
• sunt alcatuite din tronsoane ce se deplaseaza pe sine de
lungime mai mare, de aproximativ trei ori decât sera.
• contribuie la cresterea culturilor în prima faza si prelungesc
perioada de recoltare toamna;
• utilizarea serelor mobile preîntâmpina infestarea solului
întrucât terenul este supus actiunii factorilor climaterici o
anumita perioada a anului (raze solare, precipitatii,
13 înghet-dezghet, etc).
 Factori de mediu
• Plantele sunt total dependente de conditiile mediului
• Factorii de mediu care conditioneaza productia vegetala sunt:
- lumina,
- temperatura aerului si solului,
- continutul de bioxid de carbon din aer si
- umiditatea relativa din interiorul serei.
• Parametrii de microclimat pentru sere:

14
  Rezolvări constructive

 Elementele constructive pentru rasadnite, solarii sau sere sunt:

- structura de rezistenta
- elementele de inchidere (din materiale transparente)

o Elementele de inchidere

- Sticla transparenta de 4 mm grosime sau geam semicristal

pentru acoperis
- Sticla transparenta de 3 mm grosime pentru peretii laterali
- Folii de mase plastice (polietilena, PVC, poliamida, poliesteri)

Folii de mase plastice, se utilizeaza in general, la serele de

primavara, rasadnite si solarii, deoarece sunt permeabile la razele
calorice, conducand la racirea aerului si a solului in interior.
15
 o Structuri de rezistenta

Consideratii cu privire la materialele de constructie

 Materialele îndeplinesc urmatoarele conditii:

• au rezistente mecanice mari, pentru a obtine prin
dimensionare sectiuni mici, care sa conduca la umbrirea
minima a suprafetei interioare a serei;
• au o comportare buna în mediile cu umiditate mare
si continut bogat în bioxid de carbon.
• sa permita executia industrializata.

Materialele care raspund acestor cerinte sunt lemnul si

metalul

16
 Lemnul ecarisat a fost primul material de constructie utilizat
la constructia serelor de mica deschidere.
• Deschiderile mari s-au obtinut utilizând structuri din arce
din lemn lamelat încleiat.
• Rezistenta la umiditatea din interiorul serelor se obtine
prin tratarea chimica (creusol, carbolineum, clorura de zinc,
sulfat de zinc).

Metalul este folosit, cu precadere la realizarea structurilor

de rezistenta pentru sere.

 Otelul
• Se utilizeaza sub forma de profile laminate, profile din
tabla îndoita, teava sau bare din otel-beton;
• se protejeaza împotriva coroziunii.
17
  Aluminiul si aliajele
• Avantaje:
• i) greutate specifica redusa ceea ce conduce la
posibilitatea realizarii unor deschideri mari, cu elemente
de actiune redusa care dau umbrire minima;

• (ii) se comporta bine sub aspectul coroziunii în

atmosfera agresiva a serelor, iar prin eloxare ( tratament
impotriva oxidarii) nu necesita întretinere ulterioara;

• (iii) are o mare putere de reflexie, astfel la serele

care utilizeaza aluminiul diferenta dintre temperatura la
sol si sub coama este de 1,5...20C fata de 100C în cazul
structurilor de otel.

18
  Materiale pentru pereti si acoperis

• Sticla transparenta de 3 mm grosime, iar acoperisul din

sticla obisnuita sau sticla semicristal de 4 mm grosime.

• Folia si placile rigide din mase plastice (polietilena,

policlorura de vinil, poliamida si poliesterii). Aceasta are
grosimi mici (0,05...0,30 mm) si greutati proprii reduse
(0,10...0,13 daN/m²).
• transparenta este mai redusa decât a sticlei datorita
constantei dielectrice de doua ori mai mare în cazul
maselor plastice fapt care conduce la atragerea mai
puternica a particulelor pulverulente din aer.
• prezinta a oarecare permeabilitate la gaze (oxigen)
• pierderile de caldura sunt mai mari la serele cu închideri
din folii de mase plastice
• ele nu sunt recomandate la serele de iarna.
19
20 Fig. 7 Varianta de pereti detasabili din folie de masa plastica
21 Fig. 7 Plase de poliamida pentru protectie impotriva pasarilor
 Structuri de rezistenta pentru solarii
 Arce din teava rotunda zincata
 Structura de rezistenta: Structura de rezistenta cuprinde un complex de tevi care
indeplinesc mai multe roluri:

o Suportul de cultura: Suportul de cultura este format dintr-o teava orizontala cu

diametrul de Ø28x2mm si bare verticale executate din teava cu diametrul
Ø28x2mm si Ø21,3x2mm. In zonele geografice cu solicitari meteo ridicate, rafale
vant, viscol, suportul de cultura se realizeaza sub forma de grinda cu zabrele.Bara
orizontala a suportului de cultura se monteaza la 2,3-2,4m deasupra solului.
o Bare longitudinale: Rigidizarea longitudinala a solarului este asigurata din 3 tevi
cu diametrul de Ø28x2m din care o teava este montata pe coama solarului si doua
tevi sunt montate le partile laterale ale solarului. Tevile laterale indeplinesc si rolul
de "toc" al ferestrei.
o Diagonale si contravantuiri: Rigidizarea solarului in vederea impiedicarii
deplasarii solarului in plan longitudinal este asigurata si de un sistem de diagonale
si contravantuiri montate pe traveile de capat si pe traveia din mijloc la solarii mai
lungi de 50m. Diagonalele si contravantuirile se executa din teava cu diametrul de
22 Ø25x2mm.
 Solarii cu ventilatie laterala (l = 7…10m, d = 2.5m H = 3.5, 4.4 m, L= 50, 100m)

Fig.8 Sistem de solar cu arce metalice din teava cu diametrul de Ø48,3x2mm sau
Ø60,3x2mm.

23
Solarii cu ventilatie frontala (l = 7…10m, d = 2.5m H = 3.7, 4.4 m, L= 30m)

Fig.9 Sistem de solar cu arce metalice din teava cu diametrul de Ø42,4x2mm sau
Ø48,3x2mm

24
  Structuri pentru sere individuale

• Structurile de rezistenta adoptate în cazul serelor individuale urmaresc

realizarea de deschideri libere
• Varianta structurala este cadrul transversal cu o deschidere

Sunt recomandate urmatoarele elemente structurale:

• Stâlpi din profile metalice cu zabrele dispusi vertical sau înclinat
(pentru preluarea mai buna a actiunii vântului).
• Fermele cu zabrele metalice se alcatuiesc datorita încarcarii mici
care actioneaza asupra lor, cu barele comprimate din profile metalice,
iar barele întinse din otel beton
• Pe ferme se reazema pane metalice sau direct ramele pentru
geamuri, unele din ele fiind fixe, iar altele mobile pentru ventilarea
naturala a serei.
• Deschiderile arcelor: L= 6,40m, 8,00m, cu travee de 1,50m si
inaltime de H= 3,40m, 3,70m
• Structuri realizate cu arce din otel: L= 9,30m, d = 2,00m, H = 3,20m
sau L= 9,30m, d = 2,00m, H = 3,40m
25
  Structuri pentru sere individuale

Fig. 10 Structuri din arce metalice pentru sere individuale

26
 Structuri pentru sere bloc

 Cadre dispuse dupa doua directii:

• cadrul transversal este alcatuit dintr-o coarda orizontala si stâlpi
amplasati la 3,20 m sau la 6,40 m (caz în care se utilizeaza ferme
metalice);
• cadrul longitudinal este constituit din stâlpi amplasati la 3 m distanta
si grinda de jgheab

27 Fig.11 Structuri pentru sere bloc : sera bloc in Olanda

28 Fig.12 Cadre pentru sere bloc: detalii constructive
  Structuri pentru sere bloc

 Arce metalice cu tiranti din grinzi cu zabrele:

29
 Structuri pentru sere bloc

Deschideri de 6.00m si travee de 4.50 m, Inaltimea de 2.83-3.83m L=80m

Deschideri de 9,60m si travee de 5.00m, Inaltimea de 5.50 – 7.50m

30
 Structuri pentru sere bloc

Deschideri de 9,60m si travee de 5.00m, Inaltimea de 5.50 – 7.50m

Deschideri de 9,60m si travee de 5.00m, Inaltimea de 5.50 – 7.50 m

31
  Particularitati privind evaluarea actiunilor pentru sere

o Actiunile permanente
• Provin din greutatile elementelor structurale si de închidere;
o In calcul mai trebuie considerate:
• greutatea instalatiilor suspendate de acoperis sau stâlpi si
• greutatea vegetatiei.

o Actiunea din zapada

• nu este precizata în normele din tara pentru cazul serelor.
• Aceasta actiune nu se ia în considerare deoarece în interiorul serelor
temperatura este constanta, iar în cazul functionarii normale zapada se
topeste pe masura ce cade.
• In cazul când, din motivele unei defectiuni tehnice instalatia de încalzire
nu functioneaza înainte ca încarcarea cu zapada sa afecteze structura, se
sparg geamurile acoperisului

o Actiunea din vânt

• Actiunea directa a vantului se manifesta prin componente normale
(perpendiculare) si tangentiale (de frecare) pe suprafetele exterioare
32 ale cladirii
 o Actiunea din vânt

• trebuie considerata ca actiune respectiv suctiune pe toate laturile serei,

• la nivelul acoperisului, în functie de unghiul cu onzontala a acestuia,
vor trebui stabilite presiunea sau suctiunea, conform SR EN 1991-1-4.
• Actiunea datorata presiunii interioare se stabileste în functie de
marimea deschiderilor si a permeabilitatii constructiei.
• Normele recomanda valorile +0,5pv în cazul serelor cu suprafata de
goluri pentru fereastra mai mare de 15% din suprafata peretilor si a
acoperisului.

Datorita înaltimii mici a

serelor (maximum 5 m)
valoarea rezultata poate
fi redusa cu 25%!

33
 o Forta de antrenare longitudinala

• Forta de antrenare, considerata paralela cu directia coamelor se poate

calcula cu relatia:
• pt = β kf gv [daN/m²]
unde:
• β - coeficient dinamic functie de perioada de vibratie a
constructiei;
• kf - coeficient care se alege functie de natura suprafetei
(acoperitor se considera egal cu 0,025)

• componenta normala a intensitatii vântului pe suprafetele expuse se

determina cu relatia:

unde:
• β- coeficient dinamic;
• cni-coeficientul componentei normale a actiunii vântului;
• ch(z) – coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza in raport
34
cu inaltimea z deasupra terenului;
• gv- presiunea dinamica de baza în daN/m².
 CONSTRUCTII PENTRU DEPOZITAREA,
CONSERVAREA SI CONDITIONAREA PRODUCTIEI
VEGETALE

35
Clasificarea costructiilor pentru depozitarea productiei vegetale

 In functie de natura materialului depozitat:

- constructii pentru depozitarea cerealelor, leguminoaselor
(boabe)
- constructii pentru depozitarea nutreturilor, in stare umeda
sau uscata,
- constructii pentru depozitarea legumelor si a fructelor.

 In functie de destinatie:
- universale – se pot pastra orice tip de produse vegetale.
- speciale – pastrarea anumitor produse in conditii
specifice.

 In functie de scopul si durata pastrarii:

- depozite de colectare – in zone de productie
- spatii de depozitare la producator,
- depozite la consumatori
36 - depozite pentru pastrare pe termen lung.
  Fenomene biologice care se petrec in masa materialului depozitat

 Respiratia este determinata de :

- umiditatea semintelor – respiratia creste cu
umiditarea
- temperatura ambianta – respiratia se intensifica cu
cresterea temperaturii,
- prezenta oxigenului – O2 ↑, respiratia este mai activa
(de tip aerob)
- prezenta microorganismelor – respiratia anaeroba
favorizeaza aparitia fermentatiei.

 Maturatia – incheierea sintezei proteinelor – transformari

chimice complexe ce dureaza intre 1…2 luni. Maturatia
este influentata de:
- temperatura semintelor
- umiditatea semintelor
37
- compozitia aerului atmosferic.
  Fenomene biologice care se petrec in masa materialului depozitat

 Incingerea – cresterea temperaturii semintelor avand ca

rezultat modificari chimice si de calitate a semintelor.
Incingerea depinde de:
- intensitatea respiratiei
- umiditatea semintelor.

 Incoltirea - Procesul de germinare (incoltire) este un

proces complex fiziologic prin care embrionul plantei
din samanta isi reia cresterea dupa o perioada de
inactivitate, daca sunt creeate anumite conditii de
umiditate si temperatura.
- este necesara o cantitate mare de apa pentru a
initia incoltirea semintelor.
- de regula, incoltirea semintelor in perioada
depozitarii indica posibile infiltratii de apa.
38
 Factori fizico-chimici de microclimat

• Temperatura
• Umiditatea
• Iluminarea spatiilor pentru depozitare
• Compozitia aerului interior

 Metode de conservare

• Conservarea cerealelor in stare uscata

• Conservarea cerealelor la temperaturi scazute – la depozite orizontale
sau verticale daca sunt prevazute cu sisteme de distributie a aerului in masa
produsului.
• Conservarea cerealelor prin deshidrofrigerare - introducerea unui
curent de aer racit pentru a reduce umiditatea determinand uscarea in masa a
boabelor.
• Conservarea cerealelor prin aerare naturala si activa – schimbarea
periodica a aerului intergranular al masei depozitate.
• Autoconservarea produselor (conservare anaeroba) – limitarea
cantitatii de oxigen din masa depozitata, impiedicand activitatea vitala a boabelor
• Conservarea chimica a cerealelor
39
• Conservarea prin radiatii – metoda aplicata des in ultimii ani.
  In conditii de depozitare corespunzatoare, durata necesara medie
de viata a unor seminte comune de legume este urmatoarea:

- 1…2 ani: porumb, ceapa si praz, patrunjel, pastarnac, ardei;

- 3…4 ani: sparanghel, fasole si mazare, sfecla, familia verzelor,
morcovi, vinete, dovleci, rosii;
- 5…6 ani: castraveti, salata verde, pepene galben, spanac.

 Cerealele boabe se depoziteaza, vrac:

 in celule de siloz – produsele cu umiditate scazuta.
 in magazii – toate speciile de produse.

 Inaltimea de depozitare se stabileste in functie de:

• natura produsului
• procentul de umiditate specific
• temperatura atmosferica a zonei
• perioada de conservare
• gradul de dotare
• eficienta sistemului de aerare.
40
 Constructii pentru depozitarea cerealelor

 Clasificare:

 Dupa sistemul constructiv:

- platforme: descoperite sau acoperite (soproane)
- patule
- magazii
- silozuri / buncare.

 Dupa materialele din care e compusa structura:

- din lemn
- din beton armat monolit sau prefabricat
- metalice,
- din zidarie de caramida, blocuri ceramice etc.

41
 Fig. 1 Platforma descoperita pentru depozitarea temporara a cerealelor

42 Fig. 2 Platforma acoperita cu prelata

 Fig. 2 Platforme acoperite:
cu sarpanta metalica (sus),
cu sarpanta din lemn (jos)
1 – stalpi prefabricati, 2 –
fundatii-pahar, 3 – ferme
metalice cu tirant, 4 –
invelitoare, 5 – parapet
demontabil, 6 – pardoseala
rutiera, 7 – pardoseala
circulatie, 8 – cereale
depozitate, 9 – ferma de
lemn, 10 – pane, 11 capriori.

43
 Fig. 3 Patul cu sarpanta si inchideri din lemn pentru porumb stiuleti (travee de 3,0m):
1 – stalpi prefabricati din beton armat, 2 – fundatii din beton simplu, 3 – panouri de
inchidere, fixe, 4 – tiranti metalici, 5 – sarpanta din lemn, 6 – invelitoare, 7 - panouri
44 rabatabile pentru incarcare, 8 – panouri rabatabile pentru golire.
 Fig. 4 Pătule metalice pentru porumb: a – detaliu pătul, b – schema de amplasare
1 – schelet exterior din profile metalice, 2 – schelet interiro din profile metalice, 3 – plasa de
45 sarma 4 – capac rabatabil, 5 – platforma betonata, 6 – gratar inferior, 7 – usite de
descarcare, 8 – porumb stiuleti depozitat, 9 – patul metalic.
 Fig. 5 Magazii de cereale cu sarpanta din lemn: 1 – zidarie de caramida intarita cu
contraforti, 2 – fundatie, 3 – stalpi interiori (beton, lemn sau zidarie), 4 – fundatie stalpi, 5
– ferme din lemn, 6 – ferme longitudinale de contravantuire, 7 – invelitoare ceramica, 8 –
46 cereale depozitate.
 CONSTRUCŢII AGRICOLE

CCIA IV
Semestrul II

VI MEDII AGRESIVE IN CONSTRUCTII AGRICOLE

1
 Medii agresive in constructii agricole

 Principalii agenţi agresivi care acţionează în construcţiile

agrozootehnice sunt:
 - amoniacul,
 - ionii sulfatici şi de clor,
 - clorurile, diverşi acizi şi substanţe bazice,
 - umiditatea aerului interior

 Amoniacul (NH3),
 rezultă din descompunerea dejecţiilor stagnante ale animalelor;
 acţionează asupra pardoselilor, bazei stâlpilor, zidurilor, canalelor şi
conductelor de evacuare a dejecţiilor etc, în rezervoarele de dejecţii
lichide, pe platformele de depozitare.
 În atmosfera adăposturilor, amoniacul este limitat la concentraţii
foarte mici (0,003% în volum) de condiţiile de microclimat.

2
 Medii agresive in constructii agricole

 lonii sulfatici,
 produc coroziunea betonului;
 se găsesc în sol şi în apele freatice.
 Impurificarea sulfatică apare în mod deosebit în zone industriale,
sub acţiunea haldelor de cărbuni şi zgură
 în sol, sulfaţii apar prin descompunerea biologică a substanţelor
organice conţinând proteine.
 Îngrăşămintele naturale şi artificiale, ca şi cultivarea solului
(aerisirea, aratul) favorizează creşterea conţinutului de sulfaţi în sol,
de aceea coroziunea cu ioni sulfatici poate
apărea în cazul serelor, răsadniţelor, ca şi al construcţiilor
agrozootehnice care se găsesc în apropierea terenurilor cultivate
(la elementele de construcţii amplasate sub nivelul terenului).

3
 Medii agresive in constructii agricole

 lonii de clor şi clorurile

 apar în apele în care levighează îngrăşăminte chimice sau organice.
 Clorura de calciu (CaCl2) se foloseşte ca accelerator de priză pentru
betoane, mai ales în anotimpul rece sau sub forma de dezinfectant
în adăposturi zootehnice, dispensare veterinare etc.
 Starea oricărei soluţii apoase este determinată de concentraţia
ionilor de hidrogen.
 În apa pură, numărul ionilor de H+ care cauzează aciditatea este
egal cu numărul ionilor de OH- care cauzează bazicitatea.
 Produsul concentratiilor ionilor de H+ şi OH- este un număr
constat, şi anume:[H+].[OH-]=10-14 g ioni/l
 Pentru a caracteriza starea oricărei soluţii apoase, în locul puterii
exponenţiale se foloseşte o valoare numerică absolută, notată pH,
care din punct de vedere matematic este logaritmul în baza 10, cu
semn schimbat, al concentraţiei de ioni de hidrogen (pH ca simbol
înseamnă produs Hydrogeni).
 Valoarea pH a unei solutii absolut neutre este 7; dacă pH<7 soluţia
are reacţie acidă, iar dacă pH>7, reacţie bazică
4
  Medii agresive in constructii agricole

Acizii care apar în constructiile zootehnice sunt:

• acizi anorganici slabi (hidrogenul sulfurat) şi
• acizi organici (lactic, tartric, acetic etc.).
Hidrogenul sulfurat (H2S)
apare datorită descompunerii substanţelor organice din dejecţiile animalelor,
acţionînd asupra elementelor constructive ale adăposturilor, conductelor de
canalizare, rezervoarelor de dejecţii etc. Soluţia apoasă de hidrogen sulfurat
este un acid slab, cu efect coroziv limitat asupra betonului; armăturile din
betonul armat pot fi însă corodate intens prin formarea sulfurii de fier (FeS)
în cazul unui beton insuficient compactat sau al unei acoperiri prea mici.
Acidul lactic
(CH2 • CHOH • COOH) se găseşte în lapte nedegresat, lapte acrit,
nutreţ verde murat, varză acră, etc.
Acidul lactic poate apărea pe pardoselile grupurilor de muls, în încăperile
în care se manipulează laptele, in silozurile de nutreţ murat şi în ieslele de
alimentare a animalelor cu hrană etc. Pentru îmbunătăţirea hranei
animalelor, s-a introdus furajarea cu nutreţ verde însilozat, care îşi ridică
calităţile nutritive prin fermentare. Coroziunea datorită acidului lactic este
5 proporţională cu aciditatea, fiind semnificativă pentru pH<5.
  Substanţele alcaline (bazice), caracterizate prin pH>7, apar în
construcţiile agrozootehnice datorită substanţelor de dezinfectii şi
soluţii de spălare, la adăposturile pentru animale, dispensare
veterinare, camere unde se manipulează laptele.

 Bazele tari se folosesc, în general, în soluţii cu concentraţie slabă;

de exemplu, hidroxidul de sodiu (NaOH), numit şi sodă caustică, se
utilizează în soluţii de 21% .

 Umiditatea relativă a aerului interior, care ajunge la valori

importante în unele constructii agrozootehnice, acţionează ca un
mediu agresiv. Vaporii de apăpost pot condensa pe suprafaţa
elementelor de construcţii sau în grosimea acestor elemente, dînd
naştere unor fenomene de coroziune.

6
 Coroziunea şi măsurile de protecţie aplicate betonului la construcţiile
agrozootehnice

COROZIUNEA
Efectul distructiv al apei agresive asupra betonului depinde de următoarele condiţii:
- tipul de cimenit utilizat, proprietăţile fizico-chimice ale acestuia;
- calitatea agregatelor utilizate,
- raportul apă-ciment,
- dozajul de ciment,
- gradul de compactare al betonului şi vechimea acestuia;
- starea suprafeţei expuse la apa agresivă (gradul de netezime şi carbonatare);
- compoziţia şi concentraţia apei agresive, precum şi modul în care lichidul
agresiv acţionează asupra construcţiei de beton (dacă este în mişcare, dacă
acţionează cu presiune,etc.);
- dimensiunile construcţiei de beton
 Coroziunea de tip I (coroziunea de levigare) apare datorită dezvoltării şi levigării
ionilor de calciu sub acţiunea apei lipsite de duritate, a apei cu bioxid de carbon
sau cu săruri de amoniu
 Coroziunea de tip II apare datorită distrugerii prin expansiune sau spălarea
cimentului întărit, provocatăde bioxidul de sulf (în prezenţa umidităţii din aer),
de soluţii apoase ale acidului sulfuric sau de săruri ale acestuia, de sărurile de
magneziu, de diverşi acizi (acetic, lactic, tanic, tartric), de zahăr şi melasă.
7
  Măsurile de protecţie aplicate betonului din construcţiile
agrozootehnice

 Folosirea unor betoane de calitate, dense şi compacte,care împiedică

penetrarea agenţilor agresivi. Aceste betoane se obţin prin alegerea
unei granulaţii corespunzătoare şi a factorului apă/ciment la limita
lucrabilităţii
 A/C=0,5 ... 0,6 la betoane simple şi
 0;45 . .. 0,55 la betoane armate;
 prin stabilirea unui dozaj de ciment care să asigure lucrabilitatea şi
compactitatea betonului corespunzător cu granulometria agregatului
şi raportul A/C, dozajul de ciment creşte, în general, pe măsura
creşterii agresivităţii (valoarea minimă este: 250 ... 275 kg/ mc pentru
betoane nearmate şi 300 . .. 350 kg/m3 pentru betoane armate);
 Utilizarea betoanelor dense, cu agregate cuartoase avand densitatea
minim 300 kg/m³, protejeaza impotriva solutiilor de dezinfectare
utilizate in constructiile agro-zootehnice.

8
  Măsurile de protecţie aplicate betonului din construcţiile agrozootehnice

Folosirea unor cimenturi speciale, cu adaosuri de impermeabilizare, ca

de exemplu:
 cimenturi Portland măcinate cu stearat de calciu, de aluminiu sau
de altemetale;
 cimenturi cu emulsie de cauciuc utilizate în cazul acţiunii bazelor,
sărurilor, acizilor oleici şi graşi (se utilizează10 ... 20% din greutate
emulsie de cauciuc stabilizată pentru ciment, ca să nu coaguleze);
 utilizarea plasto betoanelor sau a polimer-betoanelor, realizate cu
ajutorul răşinilor sintetice, sub formă de adaosuri la betoanele
preparate cu cimenturi uzuale, prin adăugarea de diverşi polimeri
sintetici (de exemplu, emulsie de acetat de polivinil), se
îmbunătăţesc o serie de proprietăţi ale betoanelor unele importante
pentru stabilitatea la coroziune (absorbţie de apă redusă, creşterea
rezistenţei la întindere, reducerea fisurării,etc.)
 neexpunerea betonului proaspăt la acţiunea agenţilor agresivi
folosirea unor tratamente superficiale la suprafaţa betonului şi a
tencuielii care combinându-se cu componenţii pietrei de ciment,
dau compuşi insolubili sau rezistenţi din punct de vedere chimic
9
 Coroziunea si protectia zidariei in constructiile agro-zootehnice

 Coroziunea zidariei implica doua aspecte: coroziunea caramizilor si cea

a mortarului;
 In medii acide, compusii aluminosi din interiorul caramizilor ofera o
protectie satisfacatoare impotriva coroziunii,
 In medii bazice, caramizile se degradeaza, pierzand pana la jumatate din
rezistenta mecanica. O actiune puternica asupra caramizilor o are clorul
(gazos sau solutie), caramizile obisnuite degradandu-se rapid sub efectul
acestei substante.
 Proprietatile mecanice si stabilitatea chimica a caramizilor depind de
componentii mineralogici ai argilei si de temperatura de ardere.
 Rezistenta caramizilor creste cu greutatea lor specifica, deci cu
reducerea numarului porilor.

 Imbunatatirea comportarii la coroziune a caramizilor se poate face prin

impregnarea lor cu petrol, bitum sau gudron de carbune.

10
  Coroziunea metalelor

 In functie de modul de producere, coroziunea metalelor poate fi:

- chimica – sub actiunea aerului uscat, gazelor sau a lichidelor slab
conducatoare de electricitate (ulei, benzina), se acopera cu o pelicula de oxizi.
- electrochimica – provocata de actiunea solutiilor electrolitice (umezeala, agenti
chimici), cat si de diferenta de potential electric in material (defecte de sudura,
impuritati, defecte de suprafata)

 In functie de suprafata pe care se produce, coroziunea poate fi:

- generala uniforma, pe toata suprafata metalica,
- de contact – in cazul imbinarii a doua metale sau aliaje diferite. Aceasta se
propaga rapid. Se poate evita prin proiectarea corespunzatoare a materialelor.
- punctiforma – pe suprafete mici ale metalului, continuandu-se in adancime,
pana la strapungerea lui. Este deosebit de periculoasa in cazul conductelor
pentru transportul materialelor lichide.
- intercristalina – cauzata de tensionarea puternica a stratului de legatura dintre
microcristalele unui metal mai sensibil la actiunea agentilor corozivi. Apare la
unele piese de aluminiu sau otel, fiind periculoasa datorita faptului ca se poate
produce ruperea piesei fara o avertizare prealabila la suprafata materialului.
- selectiva – apare la aliajele din doua feluri de microcristale, fiind corodate doar
microcristalele cu tensiunea de dizolvare cea mai mare. Sub incarcari, se pot
11 produce ruperi ale pieselor metalice cu aspect exterior corespunzator.
  Măsurile de protecţie aplicate otelului din construcţiile agrozootehnice

Protectia metalelor impotriva coroziunii se poate obtine prin masuri

constructive sau prin aplicare unor straturi de protectie.

 Masuri constructive:
- realizarea unor suprafete laterale minime expuse coroziunii (elemente
cu inima plina in locul celor cu zabrele)
- imbinari prin sudura in locul celor nituite sau cu buloane
- evitarea stagnarii apei pe elementele de constructie metalice.

 Straturi de protectie:
- Vopsirea suprafetelor cu grunduri si vopsele
- Metalizarea suprafetelor prin: galvanizare (acoperire cu un strat de
zinc legat chimic de stratul de otel), pulverizare cu un strat de
aluminiu, cufundarea pieselor intr-o baie de metal topit, rezistent la
coroziune, etc.

 Pentru otel se folosesc grunduri:

- pe baza de miniu de plumb si ulei de in,
12
- pe baza de cromat de zinc si potasiu,
- pe baza de rasini sintetice.
  Coroziunea metalelor: Aluminiul

 Aluminiul este rezistent la coroziunea generata de umiditatea

ridicata.

 Betonul, mortarul de ciment si varul proaspat sunt agenti corozivi pentru

aluminiu, astfel ca se va evita contactul direct prin prevederea unor
izolatii intre piesele de aluminiu si elementele de beton sau zidarie.

 Se recomanda evitarea contactului dintre aluminiu si piese de otel,

cupru, etc., la fixarea pieselor de aluminiu utilizandu-se suruburi de otel
zincate sau de INOX.

13
  Putrezirea lemnului si masuri de protectie

 Putrezirea lemnului este produsa de o ciuperca aeroba in conditii de umiditate

ridicata (peste umiditatea de saturatie a lemnului) si temperaturi intre 0…50ºC.

 Masurile de evitare a putrezirii vizeaza, fie distrugerea sporilor de ciuperci prin

antiseptizarea lemnului (tratamente chimice), fie masuri constructive impotriva
umezirii excessive a elementelor din lemn.

 Masuri chimice contra putrezirii vizeaza distrugerea sporilor de ciuperci cu

ajutorul unor substante antiseptice si fungicide care trebuie sa aiba anumite
caracteristici:
- sa fie eficiente o lunga durata fata de agentii distrugatori
- sa nu fie toxice pentru oameni
- sa nu diminueze rezistentele lemnului
- sa nu corodeze piesele metalice folosite la imbinari
- sa aiba un cost redus.
 Masuri constructive:
- sortarea corespunzatoare a lemnului si pregatirea suprafetelor,
- asigurarea uscarii lemnului,
- evitarea umezirii elementelor din lemn ca urmare a efectelor
precipitatiilor, a condensului sau a contactului direct cu o sursa de apa.
14
 Fig.1 Rezemarea stalpilor din lemn pe fundatii: a – incorect, b – corect, 1 – fundatie, 2 –
soclu, 3 – stalp din lemn, 4 – talpa din lemn de esenta tare, impregnata, 5 – corniere, 6 –
hidroizolatie bituminoasa, 7 – bulon de fixare stalp-corniera, 8 – bulon de fixare a cornierelor
de soclu.

15
 Fig.2 Rezemarea grinzilor din lemn pe zidarie: 1 – zid portant, 2 – grinda din lemn, 3
– termoizolatie, 4 – talpa din lemn de esenta tare, impregnata, 5 – foaie de carton
bitumat, 6 – zona antiseptizata.

16