UNIVERSITATEA DE ȘTIINTELE VIEȚII ,,ION IONESCU DE LA

BRAD``DIN IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIA RESURSELOR ANIMALE ȘI ALIMENTARE

SPECIALIZAREA ZOOTEHNIE

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA CONSTRUCTII ZOOTEHNICE

ÎNDRUMĂTOR STUDENT: Boz Ștefan Danie

PROF.Dr.CONSTANTIN LEONTE Grupa :334
Anul:II

IAȘI ,2021
 CUPRINS

I.PIESE SCRISE
1.1 Tema proiectului
1.2 Avize și acorduri generale
1.3 Memoriu justificativ
1.4 Note de calcul
1.5 Documentatia tehnico-economică
II.PIESE DESENATE
2.1 Planul de încadrare în teritoriu
2.2Planul de situatie al fermei la scara 1:500
2.3 Planul adăpostului de vaci de lapte cu o capacitate de 400 capete la scara
1:100
2.4 Sectiune transversal prin adăpostul de vaci de lapte cu o capacitate de 400 la
scara 1:20
III.BIBLIOGRAFIE
I.Piese scrise
1.1 Tema proiectului
Să se întocmească un proiect de studiu pentru o fermă de vaci de lapte
cu o capacitate de 400 de locuri , cu întreținere în stabulație liberă în condițiile
județului Iași
Detalii tehnologice
-Întreținerea în stabulație liberă și cușete de odihnă;
-Furajarea se face cu remorcă tehnologică;
-Adăparea se face cu adăpători cu nivel constant;
-Evacuarea dejecțiilor se face mecanic , folosind un plug raclor prevăzut cu o bară
rigidă;
-Ventilația este natural și artificială;
-Iluminat natural și artificial;
-Procentul de natalitate la vacă 85%;
-Procentul de pierderi la viței (de la fătare până la 15 zile) 1%;
-Procentul de pierderi la tineretul taurine(15 zile-6 luni) 4%;
-Procentul de înlocuire a vacilor din anul IV de producție 15%;
-Durata de exploatare a vacilor -7 ani;
-Producția de lapte 6500 l/ an/ vacă furajată;
-Temperatura medie exterioară pe timp de iarnă -15oC;
-umiditatea aerului exterior 80%
.2 Avize și racorduri necesare
a) De la deținători de rețele și utilități(apă , energie electrică,gaze,
canalizare)
b) Inspectoratul de stat în construcții
c) Agenția de protecție a mediului
 d) Direcția de sănătate publică
e) Protecția civilă
f) Prevenirea și stingerea incendiilor(P.S.I)
g) Telefonie
h) Direcția apelor române
i) Alte acorduri
Actul normativ în baza căruia se autorizează construirea este Legea
50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și investiții
Autorizatia de construire (AC) este actul de autoritate al administrației
publice locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege
referitoare la :amplasarea ,proiectarea , executarea și funcționarea construcțiilor
Certificatul de urbanism(CU) este actul de informare prin care autoritățile în
conformitate cu planurile urbanistice și ale regulamentelor aferente acestora
respectiva planurilor de amenajare a teritoriului , fac cunoscute solicitantului
elemente -rivind regimul juridic , economic , tehnic al terenurilor și construcțiilor
existente la acea dată
Documentele necesare pentru emiterea certificatului de urbanism
 Cerere tip, completată cu elementele de identificare ale solicitantului și
imobilului cu precizarea scopului solicitării(tipul investiției)
 Planul de situație elaborate pe suport topografic vizat de oficiul de cadastru
și organizare al teritoriului(OCOT) la scara 1:5000 până la 1:500
 Extrasul de carte funciară pentru imobilele proprietate private
 Chitanța de plată a taxei de eliberare a CU
Documentele necesare obținerii autorizatiei de construire
1 .Cerere de emitere;
2 .Actul doveditor al titlului asupra imobilului(teren sau clădire)−> copie
legalizată;
3.Certificatul de urbanism;
4.Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții(PAC);
5.Fișele tehnice pentru obținerea avizelor;
6.Declarație pe proprie răspundere privind inexistența unor litigii asupra
imobilului(teren sau clădire);
7.Chițanța de plată a taxei de emitere a AC;
8.Chitanța de plată a taxei pentru avize și acorduri;
Pe bannerul de informare a lucrării se vor trece următoarele informații
-Tipul și denumirea investiției;
-Regimul de înălțime al construcției;
-Adresa la care se realizează investiția;
-Denumirea investitorului sau a beneficiarului cu datele de contact;
-Denumirea proiectantului general și datele de contact;
-numărul autorizației de construire, data eliberării, durata de valabilitate și cine a
eiberat autorizatia;
-Data începerii executiei și data finalizări
1.3 Memoriul justificativ
1.3.1 Alegerea amplasamentului
Presupune încadrarea în teritoriu și alegerea terenului.
Pentru fiecare unitate zootehnică există unul sau mai multe amplasamente
optime pe teritoriul unui județ sau a unui regiuni.Este necesar să se stabilească
amplasamentele în mod coordonat în locurile cele mai indicate pentru
dezvoltarea lor
Amplasarea și alegerea capacității fermelor de vaci cu lapte trebuie să se facă
în funcție de existența unor terenuri fertile , irrigate în suprafață suficientă și la
o distanță convenabilă față de unitătile de producție. Furajele preponderente în
alimentația vacilor sunt reprezentate de fibroase și suculente respectiv furaje
concentrate.
De asemenea, se are în vedere existența în teritoriu a unei unități de colectare
a laptelui prin intermediul căruia să se asigure livrarea laptelui
După alegerea amplasamentului care se face pe baza studiului de organizare
și sistematizare urmează localizarea amplasamentului în cadrul aceleași soluții
generale.
De felul cum se asigură condițiile necesare unei bune amplasări, depinde
durabilitatea fermei , modul de desfășurare a lucrărilor de constructii, costul
investițiilor , rentabilitatea acestora și în mod deosebit asigurarea conditiilor
optime de exploatare a animalelor
1.3.2. Condiții generale de amplasare
Se vor avea în vedere următoarele aspect:
-Posibilităti de acces plăcut până în fermă în scopul asigurării aprovizionării cu
furaje și a legăturii cu piața de desfacere a produselor
-Să existe poșibilităti de realizare a unor lucări de canalizare
-Să existe posibilităti de alimentare cu apă în condiții economice(să fie o sursă
proprie)
-Să existe posibilitatea alimentării cu energie electrică
-Ferma să aibă legătura directă în orice anotimp cu principalele căi de comunicații
-Distanta dintre fermă și localitățiile de unde se angajează forța de muncă să fie
cât mai mica pentru ca muncitorii să parcurgă această distanță în 30 de minute
-Amplasarea fermelor să se facă între localități și pășuni sau terenurile cultivate
cu plante furajere
-Distanța dintre ferme și localități trebuie să fie întreruptă de o perdea de
protectie
-O astfel de zonă de protecție se stabilește și în funcție de arterele de circulație
-Nu se admite transversarea unei ferme de către o cale ferată sau o șosea intens
circulată
 1.3.3. Condiții speciale de amplasare
-Forma și dimensiunile terenului este indicat să fie de formă dreptunghiulară cu
axa longitudinală în prelungirea unei căi de acces în fermă iar dimensiunile să fie
în concordanță cu capacitatea de cazare în vederea realizării unui grad de
ocupare corespunzător
-Relieful terenului−> se recomandă ca terenul de amplasament să aibă o pantă
lină, uniform între 1-3% pentru a permite scurgerea apelor meteorice(ploi,
topirea zăpezilor) fără eroziune iar drumurile să nu fie cu denivelări mari
-Condiții hidrografice−>terenul trebuie să fie ferit de inundație
-Condiții geotehnice−> cerințele față de natura terenului de fundație depind în
mare măsură de tipul construcțiilor și de tehnologia de exploatare,terenul nu
trebuie să fie mlăștinos și să nu aibă deșeuri organice
− Condiții hidrologice(regimul apelor subterane)−>apele freatice trebuie să se afle
la cel puțin 0,5 m sub adâncimea de fundație
-Condiții sanitare −>stabilirea definitive a amplasamentului trebuie coordonată
cu cerințele sanitare și de prevenire a incendiilor
-Dacă terenul este în pantă ferma se va amplasa mai jos decât localitățiile din
zonă
-Dacă există o apă curgătoare curgătoare în care se deversează apele epurate ,
ferma se va amplasa în aval de localitate
-Vânturile dominante să bată dinspre localităti spre fermă
-Se va evita amplasarea fermelor în depresiuni sau defilee deoarece pot lipsi
curenții de aer sau pot fi prea puternici
-Amplasarea este de dorit să se facă la marginea unei păduri sau plantații
pentru plantații pentru a o proteja de vântul dominant
Toate aceste condiții au drept scop protejarea reciprocă a fermelor și localităților
în vederea prevenirii epizootilor
 Alegerea definitive a unui amplasament necesită studiul a mai multor variante a
căror comparare se face pe baza documentelor tehnico-economice
1.3.4.Amplasarea și sistematizarea construcțiilor în fermă
Orientara clădirilor se face în raport cu punctele cardinale cu direcția și
frecvența vânturilor dominante.
În cazul adăposturilor închise latura îngustă a adăpostului(l) va fi supusă
vântului dominant influențând mai puțin bilanțul termic al clădirii.
Vântul ce se ia în considerare la noi în țară în regiunile exterioare ale
Munților Carpați este crivătul care acționează parallel cu direcția NE-
SV.Orientarea clădirilor trebuie să se facă cu latura lungă pe această direcție.
În ceea ce privește orientarea față de punctele cardinale se poate spune că
acestea influentează atât iluminatul cât și iradiația caloric. Din această cauză
orientarea constructiilor trebuie să se facă pentru a se obține o iluminare și
iradiere caloric maximă.
Adăposturile care degajă mirosuri puternice se vor amplasa în partea opusă
clădirilor administrative și de locuit , prevăzându-se spații verzi și plantații
Parcurile de furaje se vor amplasa cât mai aproape posibil de consumatorul
principal pentru a se reduce disțanta de transport.
În incinta amplasamentelor fermelor zootehnice specializate dispunerea
clădirilor de producție se poate face în sistem pavilionar sau comasat.
Pentru desfășurarea proceselor de producție în condiții optime , construcțiile
se grupează în planul general după funcțiile pe care le au în zonă după cum
urmează
a) Clădiri de producție principale
b)sectorul de depozitare
c)sectorul social administrative
d)sectorul de întreținere
e)sectorul energetic
1.4 .Note de calcul
1.4.1. Calculul efectivului annual și permanentîn ferma de 400 de vaci de lapte.
Efectiv de vaci(400) din care:
400 x 80
-Vaci în lactație(80%)−> 100
=320
400 x 20
-Vaci primipare în testare(20)= 100 =80

Efectiv anual=efectivul permanent=Total =400

320 x 15
Ieșiri vaci în lactație (15%)= 100 =48
80 x 15
Vaci primipara în testare= 100 =12

TOTAL IEȘIRI=60
Vitei fătați
400 x 85
-Efectiv anual(0-15 zile ) 85%= 100 =340
340 x 1
-Pierderi vitei (0-15 zile)1%= 100 =3,4≈ 3
340 x 4
-Efectiv permanent 4%=> 100 =13,6=14

Tineret femel(15-90 zile)

-Efectiv anual 340-(170+2)=340-172=168
168 x 4
-Pierderi 168x4%= 100 =6,72≈7

168 x 20
-Efectiv permanent 100
=33,6≈34

Tineret femel(3-6 luni)

-Efectiv annual 168-7 =161
161 x 4
-Pierderi 161x4%= 100 =6,44≈6

161 x 25
-Efectiv permanent 100
=40,25≈40

Tineret femel(6-12 luni)

-Efectiv anual 161-6=155
155 x 5
-Pierderi 155x5%= 100 =7,75≈8

155 x 53
-Efectiv permanent 155x53= 100
=82,15≈82

Tineret femel(12-18 luni)

-Efectiv anual 155-8=147
147 x 6
-Ieșiri 147x6%= 100 =8,82≈9

147 x 40
-Efectiv permanent 100
=5,88≈ 6

Juninci montate(18-20 luni)

-Efectiv anual 147-9=138
138 x 3
-Ieșiri 138x3%= 100 =4,14≈4

138 x 25
-Efectiv permanent 100
=34,5≈35

Juninci gestante(20-27 luni)

Efectiv anual 138-4=134
134 x 50
Efectiv permanent 100
=67

Mișcarea efectivului de taurine este prezentat în următorul tabel

1.4.2 Calculul producției de lapte
Productia totală de lapte va fi egală cu numărul de vaci în lactatie x prod de lapte
pe cap de vacă
Pt=400x6500 l/an /cap=260.000 l=26000 hl

1.4.3 Dimensiunea adăposturilor

Dimensionarea unui adăpost pentru 202 vaci lapte în stabulatie liberă
-Calculul lățimii adăpostului
Lățimea modulate (l m) reprezintă spațiul în sens transversal dintre axele stâlpilor
și se compune din
-Aleea de furajare 3,5 m
-4 rânduri de cușete(standuri odihnă)x2,5=10 m
-4 rigole pentru evacuarea dejecțiilor x3,5=14 m
-Stâlpi interaxe(2 jumătăti) x0,15 m=0,3m
Total l m =27,8 m
-Calculul lățimii interioare(l i)
li=lm-(2x0,15)=27,8-0,3=27,5m
-Calculul lățimi exterioare(le)
Le=lm+(2x0,15)=27,8+0,3=28,1 m
Calculul lungimii adăpostului
Lungimea modulate(Lm)
-60 cușete(standuri odihnă)x1,2 m= 72 m
-Aleea de circulație spre și dinspre sala de muls 6m
-stâlpi interaxe (2 jumătăti)x 0,15 0,3 m
Total Lm 78,3 m
Li= 78,3-(2x0,15)=78 m
Le=78,3+(2x0,15)=78,6
Calculul numărului de locuri pentru maternitate
400 vaci de lapte x10% necesar =40 de locuri
Vițeii se vor întreține în cuști individuale în exteriorul adăpostului fie în boxe în
interiorul adăpostului
Tineretul taurine femel de reproducție va ficazat în boxe commune în funcție
de greutatea corporală și de vârstă pe pardoseală din grătare de beton armat
Planul general cuprinde următoarele construcții
-4 adăposturi de vaci cu lungimea(L)=78,6 m și lățimea (l)=28,1 m
-un adăpost :maternitate +profilatoriu+creșă L=90,3 m și l 11,8,
2 adăposturi pentru tineret femel pentru reproducție cu L=69,5m și l=22,1 m
-Spațiul pentru tancul izoterm de depozitare a laptelui L=15 m și l=10 m
-Filtrul sanitar cu central termică L=42 m și l=10m
-Magazia de concentrate(20 t) cu 2 rampe de descărcare L=20 m și l=12m
-Depozitul de combustibil solid L=10 și l=10 m
-Platforma pentru Prepararea furajelor L=17 m și l=14 m
-Cântar de tip basculă (30 t) L=13 m și l=4 m
Cabină basculă L=3 m și l =2,5 m
-Rezervor pentru apă cu stație pompare (hidrofor semiîngropat) cu
diametrul=11m statia cu L=6 m și l și l=4m
-Rampă pentru expedierea animalelor, platforma L=8 m și l =6 m și un cântar (1 t)
cu L=2 m și l=1,5 m
-Spațiu pentru depozitarea cerealelor.L=36m și l=15 m
-Siloz de suprafață L=16 m și l=16 m
Dezinfectorul auto L=8 și l=6 m
-Cabina de poartă L=3m și L=3 m
-Parcul de furaje (0,4-0,7 m2/cap)
-Platforma pentru depozitarea și deshidratarea dejecțiilor :L=67 și l =64 m
Inventarul clădirilor și amenajărilor este prezentat în tabelul 2

1.4.4 Calculul bilanțului teritorial

Se referă la suprafața incintei împrejmuită cu gard, suprafața construită și
suprafața construităși suprafața utilă din totalul suprafeței
Pentru aprecierea planului general se vor calcula următorii indici
Sc
I c-indice de construire=
Si
su
I o-indice de ocupare= S ¿
i
¿

Si
Ip =indice de producție = Pt ¿
¿
Si =40806,25 m2

Suprafața drumurilor=4410 m2
Suprafața platformei betonate(Spb)=13100 m2
Suprafața spațiilor verzi=730 m2
Suprafața livezilor=1100 m2

Suprafața construită(Sc) se calculează adunând toate suprafețele care

rezultă din Lxl
Su=SC+Sd +Spb+St
Calculul suprafeței unui adăpost vaci:78,6 x28,1x4=8834,64 m 2
Maternitate:1065,54 m2
Tineret femel de reproducție 3071,9m2
Tanc izoterm :150 m2
Filtru sanitar:840 m2
Magazie concentrate:240 m2
2
Depozitul de combustibil solid :100 m

Platforma pentru Prepararea furajelor:238 m2

Cântar de tip basculă (30 t):104 m2
Cabină basculă: 15 m2
Rezervor pentru apă cu stație pompare:48m2
Rampă pentru expedierea animalelor:48 m2
Un cântar (1 t) :3 m2
Spațiu pentru depozitarea cerealelor:540m

Siloz de suprafață:768 m2
Dezinfectorul auto:48 m2
Cabina de poartă: 9 m2
Parc furaje:250 m2
Platforma pentru depozitarea și deshidratarea dejecțiilor:4288
SC total=20.661

Su=20.661+4410+1310+730+20.661=6.491
Sc 20.661
IC= = 40806,25 =0.0005
Si
 Su 6.491
I o= S i = 40806,25 =0,00015

S I 40806,25
I p= Pt = 26000 =1,56

1.4.5 Calculul necesarului de apă

Cantitatea de apă necesară pentru o fermă zootehnică se calculează în
functie de normele de consum și de numărul consumatorilor cum ar fi:
-Animale
-Prepararea furajelor
-Spălarea vehiculelor
-Igiena animalelor
-Transportul dejecțiilor
-Consum menajer
-întreținere spații verzi
-Rezervă pentru incendii
-Rezervă în caz de avari
Normele de consum sunt următoarele.
 Vaci de lapte−>50 l/zi
 Vitei până la 15 zile−>5l/zi
 Vitele 15-90 zile−>10 l/zi
 Vițele 3-6 luni−>15l/zi
 Vițele 6-12luni−>20l/zi
 Vițele 12-18 luni−>20 l/zi
  Juninci montate−>20 l zi
 Juninci gestante−>20 l/zi
 Consum menajer la 45 persoane 150l/zi
 Pentru spălarea tractoarelor 160 l/zi
 Pentru spălarea remorcilor 100l/zi
 Pentru spatii verzi 2l /m2/zi
 Spălat alei și platforme 2l/m2/zi

Calculul debitului de apă maxim pe zi

Q max./zi=Kzi·Kf·Qmed nec/zi [m3/zi]
Kzi=1,3 (coeficient de variație zilnică)
Kf=1,2(coeficient de folosire a apei în unitatea respectivă)
În această formulă Qmed.nec./zi reprezintă debitul fără rezerva de incendiu și
avarii
Qmax/zi= 1,3x1,2x56,25=87,75 m3
Calculul debitului de apă maxim pe oră
k o∗Q max/ zi 2,2 x 87,75
Q max/h= [m3/h]= 24 =8,04 m3/h
24

Ko=Coeficientul de variație orară=2,2

Calculul debitului de apă maxim pe secundă
Qmax ./hx 1000 8,04 x 1000
Qmax/s= 3600
[l/s]= 3600 = 2,23 l/s

Debitul pentru incendiu se încadrează în intervalul 2-5 l/s pe o perioadă de cel

puțin 2 h
Qincendiu=5x2x3600=36.000
Calculul debitului de apă care trebuie asigurat în adăpost
Qadăpost=Kxnqn[l/s]=0,5x202x0,1=10,1 l
K= 0,5 (coeficientul de simultate)
N= nr .de animale
Qn=0,1 l/s (debitul specific pe adăpătoare)

1.4.6. Calculul coeficientului de iluminare (indice de iluminare)

Sf
I= S i=indice de iluminare
p

Sf=suprafața ferestrelor
1
I= 16 (tineret taurin de reproducție)

1 Sf 1535,95
=
16 1535,95
=>Sf= 16
=96 L=69,5

l=22,1
S p=1535,95
S1f=1,5x1,0=1,5m2
Se calculează numărul de ferestre împărțind suprafața totală a ferestrelor la S 1f
Sf 96
Nr.f= S 1 f = 1,5 =64 (32 pe o parte)
❑

1.4.7 Calculul rezistentei minime necesare la transferul de căldură

Avem următoarea relație:
ROef ≥ Ro nec ·[m2·k/w; m2 ·4 oC/ Kcal]
1 Kcal=1,863 w
 1
Roef=rezistența efectivă la transferul termic total al căldurii= K
O

K0=Coeficientul de transfer al căldurii specific fiecărui material de constructii

1
Ko= + d + 1 [w /m2 ·k ]
1
α1 λ α
n
1 αk 1
Ro ef= + ∑ + αp [m2·k/w]
α i k=1 λk

Calculul bilantului termic într-un adăpost de animale

QA≥ QC+Qv+Qev [ Kcal/h]
QA=n·qn (cantitatea de căldură degajată de animale Kcal/h)
N=nr de vaci în adăpost
q·a=cantitatea de căldură degajată de un animal Kcal /h
650 kg-> 750 Kcal /h

QA=n·qa=>202cap vaci·750 Kcal =151500 Kcal/h

Qc=cantitatea de căldură care se pierde prin elementele de construcție/h
Qc=m·s·Ko(Qi-Qe)+Ke(Qi-Qe)+Sp·Ks(Qi-Qo)
m=coeficientul de cuesiritele sau de corecție
=are valori în functie de coeficientul de inerție
∑ SDi
I= ∑ S
S=suprafața elementelor de închidere
DI=indicele de inerție termică
 d
Di=∑ λ ·N√ cλρ

d=grosimea elementelor de construcție

λ=coeficientul de conductivitate termică pentru fiecare material
c=căldura specifică a materialului
ρ =densitatea aparentă a materialui

Pentru zidărie D1=0,3 m=1

Ko =coficientulde transmisie termică

Q1=temperatura exterioară
Qi=temperatura interioară
C= perimetrul ocupat de animale
KC=coeficientul de trasmisie termică pe cauter
Sp=suprafata pardoselii
Ks=coeficientul de trasmisiea căldurii pe sol
Calculul pierderii de căldură prin bilanțul adăpostului
Pereți=m·S·K·(Qi-Qe)=1281,44·0,668[16o-(-15o)]=5828,05
Ferestre=>m·S·Ko(Qi-Qe)=1·96· 4,50 ·31 =13.392
Uși=>m·s·Ko(Qi-Qe)=1·384·31·3=3571,2
Acoperiș=m·s·Ko(Qi-Qo)=1·2010,96·0,226·31=14,088,78 Kcal /h
Se calculează pierderea de căldură pe conturul(Padăpost)
C·Kc(Qi-Qe)=192·1,02·31=6.071,04 Kcal/h
Se calculează pierderile de căldură la nivelul pardoselii
Sp·Ks(Qi-Qe)=460,8·1,90 ·6 Qe=+10o =5253,12Kcal/h
Qe=5828,05+13923+3571,2+14088,78+6071,04+5253,2=48.204,19
Qv=cantitatea de căldură ce se pierde prin ventilație
Qv=V·(Ii-Ie)
Secalculează Vaer ce trebuie ventilat într-o oră
Q A−Q
Vq= C
m3/h
Ii−Ie
151500−48204,19 151500−48204,19
Vq= 11,211−(−4,236) = 11,211+ 4,236 = 103295,81
15,447
=6,687,11 m3/h

Volumul de aer ce trebuie ventilat se calculează în functie de entalpie(Ii,

Ie) caracterizată prin cantitatea de căldură exprimată în kcal/m3epc din interior și
exterior.Acest volum de aer se calculează în funcție de dioxidul de carbon din
adăpost(CO2) în funcție de cantitatea de căldură
Co
Vco 2= C1−C (m3/h)
2

Co=cantitatea de dioxid de carbon eliminată de animale într-o oră

C1=cantitatea de dioxid de carbon la limită în adăpost
C2=cantitatea de dioxid de carbon conținută de aerul din exterior
C1=3 C2=0,3 Co=167 l/h
167· 202 capete vaci 33.734
VCo2= 3−0,3 = 2.71 =12.494
Vo+10 %Vo
Vu= V 1−V 2 =(m3/h)

Vo=cantitatea de vapori de apă eliminată de animale în adăpost

V1=Umiditatea absolută a aerului din interiorul adăpostului
V2=umiditatea absolută a aerului din exteriorul adăpostului
Vo=400g /h
V1=10,904g /m3
V2=1,111
400 x 202+10 %Vo 80.800+8080 88.880
Vu%= 10,904−1,111 = 9,793 = 9.793 =9,076
Vo=6687 m3/h

1.4.9 Antemăsurătoarea pentru un element de închidere

Este o piesă scrisă din proiect și se eliberează pe baza a două documente
1.Pe baza planșelor din proiectul de execuție folosindu-se dimensiunile prevăzute
în acestea
2.Pe baza indicatoarelor de norme de devize pe categoriiși articole de lucrări în
constructii
Prin antemăsurătoare se stabilește cantitatea de materiale necesare efectuării
lucrărilor de construcțiiși a volumului de lucrări
Aceste două elemente (cantitatea de materiale și volumul de lucrări) se exprimă
în următoarele unităti de măsură m,3 m2, kg, bucăți, ore , hm etc
Antemăsurătoarea se întocmește pe părți de obiecte , pe ansambluri,și pe
elemente de construcții
Există indicatoare de norme pentru următoarele domenii
1.indicatoare de norme de deviz pentru terasamente ,,Ts” (săpături)
2.indicatorul de norme de deviz pentru constructii industriale , construcții social
culturale,construcții agro-zootehnice ,,C”
3.indicatorul de norme de devizpentru instalatii electrice ,,E”
5.indicatlorul de norme de deviz pentru instalatii sanitare,,S”
4.indicatorul de norme de deviz pentru izolații,,Iz”
6. indicatorul de norme de deviz pentru drumuri,,D”
Există și alte indicatoare de norme de deviz
Antemăsurătoare pentru un perete de capăt(fronton) al adăpostului de 202 vaci
lapte

Tso2C1-săpat manual în spatii limitate sub 1m înăltime cu taluz vertical nesprijinit

0

0,30 28,10
0,40

Vpâmănt săpat=28,10·0,40·0,30=3,37 m3 pământ

2)DA06A1−> se așează un strat de balast manual în șantul de fundație în grosime
de 10 cm
Vbalast necesar =28,10·0,10·0,40=1,12m3
3) CZ031H−>se confecționează o armătură pentru fundație folosindu-se baie de
oțel OB 37 cu diam 16 cm și oțel beton OB 37∅ 10 mm
Pentru confectionarea etriorilor este nevoie de sârmă subțire neagră cu diametrul
SMN∅ 0,1 mm.Lungimea barelor lungi de oțel este de 28,2 m
Se calculează lungimea totală a acelor 4 bare
LBare= 4x28,20=112,8 m
1 m liniar OB37∅ 16= 0,617 kg

GTot bare lungi=112,8·0,617=69,59

Se montează câte 4 etrieri pe m liniari de armătură.Lungimea unui etrier este de
1,2 m
Pe toată lungimea grinzii se montează 112 etrieri care înmultit cu 1,2 −>134,4 m
liniari
Greutatea unui m liniar de oțel beton∅ mmeste egală cu 0, 222kg

Getrieri=134,4·0,222≅ 30 kg
Pentru legarea etrierilor de barele lungi se utilizează 0,01 kg sârmă neagră/kg
armătură
Garmătură=69,59+30 =99,59 kg
99,59·0,01=≅ 1 kg
Garmătură=99,59+1 =100,59≅ 100,6kg
4)CC01B1->se așează armătura confecționată în șantul pentru fundație (100, 6 kg)
5)Czo 105 B1−>se prepară Beton marca B150 în agregate având diametrul∅ 16 mm
folosind marca M300
În instalații mecanizate având un coeficient de pierderi în prepondere de 0,08
m3 /m3 beton
Se calculează volumul de beton VB150

VB150=28,10 ·0,40·0,3=3,37 m3
Vpierderi=3,37·0,08=0,26 m3

NecesarB150=3,37+0,26=3,63 m3
6)CA02D1−>se toarnă betonul B150 pentru grinda de fundație(3,63 m3 beton)
7)IzA05A1−> se pregătește suprafața grinzii din beton prin curățare cu peria de
sârmă sau cu o piatră abrazivă în vederea aplicării bitumului. Se calculează
suprafața grinzii de fundație
SGF=28,10x0,4=11,24 m2
8)IzF04B1−se aplică un strat hidroizolant cu bitum și carton.Sunt necesare
următoarele materiale:
- 1,1 m2 carton bituminat/m2
-1,5 kg bitum/m2
-0,3 filer de calcar/m2

1 kg lemne/m2ț
Se calculează necesarul de material
11,24·1,1=12,36 m2 carton
11,24·1,5=16,86 kg bitum
11,24·0,3=3,37 kgn filer
11,24·1=11,24 lemne
9)CZ0203A1->Preparare mortar de zidărie marca M50-z cu ciment F250 și var pastă
în instalații mecanizate (betoniere)
Consumul specific de mortar Cs= 0,14 m3/m3 zidărie

+2,80

V1
 ± 0,00

3,50 28,10
28,10
V2
0,240
9
0,088 28,10
0,115

VZ=V1+V2-Vușă
V1=28,10·2,80·0,240=18,89 m3
28,10· 1,70
V2= 2 x0.240=5,73 m3

Vușă=3,50·2,50·0,240=2,10 m3
VZ=18,90+7,73-2,10=22,53 m3
Necesarul de mortar M50-Z este 22,53·0,14 m3=3,15 m3 mortar M50-Z
10)CD05A1 zidărie din cărămidă de tip GVP format 240x115x88 calitatea A
V zidărie 22,53
Necesarul de cărămizi= V = 0,00243 =9272 bucăti cărămizi
cărămizi

11)CF01A1−> Se execută tencuieli interioare executate manual pe zidărie cu

mortar marca M10-T(grosime 3 cm)
Se calculează suprafața interioară pentru tencuit
Si-=S1+S2-Sușă
S1=28,10·2,80=78,68 m3
 28,10· 1,70
S 2= 2
=23,88 m3

Sușă=3,50·2,80=9,80 m2
SI(tencuit)=78,68+23,88-9,80=92,76 m2
Necesar mortar M10-T= 92,76·0,018=1,70
12) CZO206C1 preparare mortar de var și ciment M10-T în instalații mecanizate în
cantitate de 1,7 m3
13)CF06B1-> tencuieli exterioare executate manual pe zidărie din cărămidă cu
mortar M25-T=0,023 m3/m2

Sext=92,76 m2 Necesar mortar 92,76·0,023=2,13 m3

14)CZ0207A1−>preparare mortar M25-T din var și ciment în cantitate de 2,13 m3

15)CNO1N1-Zugrăveli interioare și exterioare cu var în două straturi.Consum

specific de var 0,3Kg / m2
Necesar 92,76 ·2·2·0,3=111,31 Kg
1.4.10 Extrasul de materiale
1) balast 1,12 m3
2) oțel beton OB 37∅ 16 69,59 KG
3)OB 37∅ 16 30 KG
4)sârmă neagră ∅ 0,11kg
5)Beton B150 3,63 m 3
6)Cărămizi 9272 bucăti
7)Mortar M50-Z 3,15 m3
8)Mortar M10-T 1,70 m3
9)Mortar M25-T 2,13 m3
10)Var 111 kg
11) Bitum 16,86 kg
12) Filler de calcar 3,37 kg
13)Carton bituminat 12,36 m2
14)Lemn 11,24 kg