Principii privind sistematizarea si amplasarea fermelor de

pasari

Conditii minime necesare:

Beneficiarul detine sau se angajeaza sa dobandeasca competente si calificari
profesionale in raport cu activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare.
Plan de afaceri
Pentru realizarea si functionarea unei ferme zootehnice, este necesar obtinerea mai
multor aprobari ale organelor teritoriale.
Aceste aprobari sunt:
-avizul de amplasment;
-avize si acorduri pentru accesul la utilitati precum apa, curenta, energia electrica,
sursa de incalzire (gaze, reteaua de termoficare) etc.;
-avizul unitatii de pompieri;
-avizul comandantului de Protectie Civila, al Inspectoratului pentru Sanatatea Medie.
Toate aceste avize vor fi inscrise in Certificatul de Urbanism pe care investitorul
trebuie sa-l solicite de la Administratia Publica Locala inainte de a se incepe elaborarea
proiectului.
De asemenea dupa realizarea adaposturilor, instalatiilor si a celorlate constructii din
ferma, pentru a fi data in functiune, investitorul mai trebuie sa se adreseze la Directia Sanitar
Veterinara si pentru Siguranta Alimentara, cat si Directia Judeteana de Sanatate Publica,
care vor verifica daca noua constructie respecta normele si regulamentele specifice si daca
instalatiile functioneaza la parametrii proiectati.
Normele sanitar-veterinare privind amplasarea, proiectarea si sistematizarea
fermelor zootehnice prevad, printre altele si urmatoare:
-terenul sa fie salubru, neinundabil, cu structura uniforma si cu pante line (de preferat
cu inclinare spre sud, sud-est sau sud-vest), avand acces usor, catre caile de comunicatii,
catre pasuni si catre culturile furajere;
-adaposturile sa fie orientate in directia opusa celei din care bat vanturile dominante,
astfel incat sa fie protejate de efectul daunator ala cestora;
-luminozitatea sa fie buna si sa evite supraincalzirea in perioada de vara;
-pentru a prevenii scurgerea dejectiilor si sau a apelor uzate in in exteriorul
adaposturilor, cat si pentru ca apele meteorice sa nu patrundaa in interior, constructiile vor
fi amplasate pe temelii inaltate la minim20-25 cm fata de sol, avand o pardoseala specifica
care sa reziste la uzura fizica si chimica;
-pardoseala va avea o inclinatie de 1,5 pana la 3 %, trebuie sa fie neteda si
nealunecoasa;
-usile trebuie amplasate in partea opusa vanturilor dominante, iar pragurile vor fi la
nivel cu pardoseala in interior si la 5-6 cm deasupra solului in exterior;

-amplasamentul oricarei ferme zootehnice, trebuie sa permita in toate cazurile,

posibilitatea dezvoltarii in perspectiva, cu conditia sa pastreze anumite distante fata de
zonele protejate (200 m fata de case de locuit, surse de apa, statii de prelucrare a apei), de
drumurile locale (18 m), de sosele si cai ferate (20-22 m).
Normele sanitar veterinare preva suprafetele utile minime necesare fiecarui animal
incadrul fermeleor nou construite.
Amplasarea fermelor zootehnice n teritoriu i a construciilor n interiorul fermelor
sunt deosebit de importante, putnd influena favorabil sau dimpotriv, desfurarea
procesului de producie, starea de sntate a animalelor i confortul populaiei. Deoarece
adesea alegerea locului i chiar sistematizarea interioar a fermelor nu cost mult, dar
prezint efecte pe o perioad ndelungat, acestea trebuie bine gndite n perspectiva
dezvoltrii fermelor i a localitilor din jur, valorificndu se la maximum condiiile naturale
pe care le ofer terenul. La baza opiunilor privind ncadrarea fermelor ntr o anumit zon
stau studiile de organizare i de sistematizare a teritoriului, care se ntocmesc sub
coordonarea autoritii administrative, la nivel de jude i la nivel de localitate, n
conformitate cu prevederile Legii administraiei publice locale nr. 215/2001. Pentru
localizarea amplasamentului fermei n cadrul aceleiai soluii generale, se iau n considerare
o serie de deziderate de ordin economic i igienico sanitar, ntre care trebuie s se realizeze
un echilibru.
Amplasarea fermelor zootehnice mai este condiionat i de situaia cilor de
comunicaie, de volumul i distanele de transport pentru furaje, produsele animaliere i de
sursa de energie, care influeneaz n mare msur eficiena economic a produciei. n
acelai timp, atragem atenia asupra faptului c amplasamentul fermelor de vaci, de gini
outoare i de animale la ngrat n apropierea marilor centre industriale cresc riscurile de
suprancrcare cu poluani a organismelor, care nu numai c mbolnvesc animalele, dar se
elimin prin produsele alimentare i influeneaz negativ i sntatea oamenilor.
Dezideratele igienico sanitare condiioneaz riscul de apariie a unor boli
infecioase i parazitare, protecia mediului ambiant i aprarea sntii publice. Alegerea
locului pentru amplasarea fermei se va face dup un prealabil studiu din punct de vedere
igienic al solului, apei i a climei (direcia vnturilor dominante, nivelul i repartiia
precipitaiilor etc.).
Terenul destinat pentru construcii zootehnice trebuie s fie pe ct posibil ferit de
vnturile dominante, puternice i reci, preferndu se pantele dealurilor opuse acestora.
Terenurile plane nu se recomand, deoarece complic lucrrile pentru scurgerea i
evacuarea apelor meteorice i a dejeciilor. Pentru fermele zootehnice mari, ca nivel maxim
al apelor se consider cel care poate fi atins odat la 100 de ani (risc 1 %), iar pentru
fermele mici - nivelul ce poate fi atins cu ocazia inundaiilor ce au loc odat la 50 de ani (risc
2 %).
Sursele de ap potabil condiioneaz direct amplasarea fermelor de animale.
Acestea trebuie s asigure apa potabil la calitile cerute de standardele n vigoare i n
cantiti suficiente, lund n considerare i perspectivele de dezvoltare a fermei. Deciziile se
vor lua numai dup studierea atent a hrilor hidrografice ale regiunii i a forajelor de
prob.

Distana fa de drumuri trebuie s asigure o zon de protecie care s previn

contractarea unor boli, ce ar putea fi transmise prin mijloacele de transport i praf.
Normativul sanitar veterinar privind amplasarea, proiectarea i sistematizarea obiectivelor
zootehnice i de industrie alimentar, aprobat prin Ordinul nr. 76 / 1979 al Ministerului
Agriculturii i Industriei Alimentare, prevede ca perimetrul fermei de animale s nu fie mai
aproape de 22 m de la drumurile naionale, europene i liniile de cale ferat, 20 m de la
oselele judeene i 18 m de la drumurile comunale.
Distanele dintre diferitele uniti zootehnice trebuie s asigure prevenirea
transmiterii bolilor prin curenii de aer i insectele vectoare. Sunt stabilite oficial
urmtoarele distane minime: 100 m - ntre fermele avicole cu pui de carne; 50 m - ntre
staia de incubaie i diferite ferme avicole; 50 m - ntre fermele avicole cu psri adulte i
fermele avicole cu tineret; 500 m - ntre fermele (sectoarele) de psri cu linii pure i cele cu
bunici; 1 500 m - ntre fermele avicole i abatorul de psri; 100 - 200 m - ntre unitile cu
animale de blan i celelalte uniti zootehnice; 1 500 m - ntre fermele de porci/psri de
reproducie i celelalte ferme zootehnice.
Distanele fa de unitile industriale i fa de locurile publice de odihn i recreaie
se stabilesc n baza prevederilor Legii de protecie a mediului nr. 137/1995 i a Ordinului
ministrului Pdurilor i proteciei mediului nr. 125/1996. Conform acestor reglementri,
iniierea unei lucrri de construcii i montaj, la un obiectiv nou, este permis numai dup
obinerea acordului de mediu, iar acesta se poate obine, de regul, dup efectuarea unui
studiu de impact asupra mediului. Studiile de impact asupra mediului se solicit pentru toate
obiectivele i activitile pentru care este obligatorie obinerea autorizaiei de mediu:
creterea animalelor; industrializarea produselor agricole i zootehnice; epurarea i
evacuarea apelor uzate etc
Distantele de protectie sanitara intre zonele locuite si constructiile zootehnice, cu
anexele acestora, se stabilesc pe baza studiilor de impact asupra sanatatii populatiei si a
mediului inconjurator, luandu-se in considerare Normele de igiena si recomandarile privind
mediul de viata al populatiei, aprobate prin Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536 din 1997.
Distantele minime dintre zonele protejate si fermele de animale, recomandate prin acest
Ordin, sunt, dupa cum urmeaza: 100 m - pentru fermele de cabaline si de ovine; 200 m pentru ingrasatoriile de bovine cu pana la 500 de animale; 500 m - pentru ingrasatoriile de
bovine cu peste 500 de animale, fermele de porci cu pana la 2 000 de animale si fermele de
pasari cu pana la 5 000 de pasari; 1 000 m - pentru fermele cu peste 500 de pasari si pentru
fermele de porci cu 2000 - 10 000 de animale etc. Asigurarea acestor distante intre fermele
de animale si centrele locuite este necesara, deoarece obiectivele zootehnice genereaza
mirosuri, gaze nocive, pulberi si microorganisme. Desigur potentialul poluant al fermelor de
animale poate fi foarte mult redus, prin respectarea regulilor de igiena in incinta fermelor si
prin utilizarea filtrelor pentru retinerea prafului si a microorganismelor.
Distantele dintre constructii in cadrul fermelor se stabilesc in raport cu cerintele
igienice, de asigurare a iluminarii naturale si de paza contra incendiilor. Cerintele igienice
au in vedere prevenirea transmiterii unor boli, de la un adapost la altul, prin sistemele de
ventilatie si asigurarea unui aer curat, neviciat. Se considera ca, in cazul adaposturilor cu
guri de ventilatie corect executate si amplasate corespunzator, este necesar sa se asigure
distanta minima de 10 m intre adaposturile cu parter si etaj si cel putin 6 m intre adaposturile
parter fara padocuri. Pentru asigurarea iluminarii naturale a adaposturilor distanta dintre
acestea trebuie sa fie cel putin egala cu de doua ori inaltimea adaposturilor (obstacolelor).

Normele de prevenire si de stingere a incendiilor prevad asigurarea distantelor in

raport cu gradul de rezistenta la foc al constructiilor. Distanta minima (10 m), derivata din
cerintele de ordin igienic, este suficienta si pentru protectia contra incendiilor, in cazul
adaposturilor din materiale rezistente la foc. Pentru adaposturile din materiale semirezistente la foc, semi-combustibile, combustibile si inflamabile, trebuie sa se asigure distante
mai mari (12-20 m).
Orientarea cladirilor trebuie sa se faca in raport de vanturile dominante si de
punctele cardinale. Adaposturile inchise se vor dispune cu axa longitudinala pe directia
principala a vanturilor dominante, pentru a se expune vantului o suprafata cat mai mica din
adapost.

Producia de carne de pasre, include producia de gini, rae, gte, curcani, psri
din familia bibilic i psri ornamentale. Producia de carne de pasre a fost estimat la
cca 15% din ntreaga producie animal. Acest sector cuprinde uniti integrate de scar
mare ( 10 asemenea comapanii livreaz cca 75% din totalul crnii de pasre destinat pieei )
i gospodrii productoare de scar mic ( dar care produc cca 60% din totalul crnii de
pasre ).
Ca indicator, producia total de carne (Q) cuprinde greutatea tineretului la ftare
(pentru viei), greutatea tineretului la nrcare (pentru miei i purcei) i sporul de cretere n
greutate al animalelor, nivelul indicatorului fiind determinat conform relaiei:

Q=(N *q) + (n * tz * qz)

.
n care:
N reprezint, animalele obinute prin ftare (nrcare);
Q - greutatea medie a unui animal la ftare (nrcare);
n - numrul de animale de la categoria de tineret;
tz - timpul de meninere n categorie (n zile);
qz - sporul mediu zilnic.
Producia total de carne se mai poate determina i pe baza indicatorilor de greutate
din balana de micare a efectivului, astfel:
Q=(Gs-Gi)+V+S-M-G
n care:
Gs, Gi reprezint, greutatea vie a animalelor la sfritul i nceputul perioadei;
V - greutatea vie a animalelor vndute;
S - greutatea vie a animalelor sacrificate;
M - greutatea vie a animalelor moarte;
G - greutatea vie a animalelor cumprate.

Piaa crnii de pasre, are o capacitate mai mic dect a celorlalte specii animale.
Aceasta pentru motivul c n Romnia piaa organizat de carne de pasre este aprovizionat
aproape n exclusivitate de productorii industriali integrai i din importuri. Cea mai
mare pondere n producia de carne de pasre o deine carnea de pui, urmat de carnea de
curcan, cea de ra i cea de gsc. Datorit faptului c n rile central i est europene o
bun parte a produciei este obinut n gospodrii personale, este dificil estimarea precis
a sacrificrilor i a greutii psrilor la sacrificare.