Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara

Bucuresti

Principii privind sistematizarea si

amplasarea unitatilor avicole

Principii privind sistematizarea si amplasarea fermelor de pasari

Conditii minime necesare:

Beneficiarul detine sau se angajeaza sa dobandeasca competente
si calificari profesionale in raport cu activitatea pe care urmeaza sa o
desfasoare.
Plan de afaceri
Pentru realizarea si functionarea unei ferme zootehnice, este
necesar obtinerea mai multor aprobari ale organelor teritoriale.
Aceste aprobari sunt:
-avizul de amplasment;
-avize si acorduri pentru accesul la utilitati precum apa, curenta,
energia electrica, sursa de incalzire (gaze, reteaua de termoficare) etc.;
-avizul unitatii de pompieri;
-avizul comandantului de Protectie Civila, al Inspectoratului pentru
Sanatatea Medie.
Toate aceste avize vor fi inscrise in Certificatul de Urbanism pe
care investitorul trebuie sa-l solicite de la Administratia Publica Locala
inainte de a se incepe elaborarea proiectului.
De asemenea dupa realizarea adaposturilor, instalatiilor si a
celorlate constructii din ferma, pentru a fi data in functiune, investitorul
mai trebuie sa se adreseze la Directia Sanitar Veterinara si pentru
Siguranta Alimentara, cat si Directia Judeteana de Sanatate Publica,
care vor verifica daca noua constructie respecta normele si
regulamentele specifice si daca instalatiile functioneaza la parametrii
proiectati.
Normele sanitar-veterinare privind amplasarea, proiectarea si
sistematizarea fermelor zootehnice prevad, printre altele si urmatoare:
-terenul sa fie salubru, neinundabil, cu structura uniforma si cu
pante line (de preferat cu inclinare spre sud, sud-est sau sud-vest),
avand acces usor, catre caile de comunicatii, catre pasuni si catre
culturile furajere;
-adaposturile sa fie orientate in directia opusa celei din care bat
vanturile dominante, astfel incat sa fie protejate de efectul daunator ala
cestora;
-luminozitatea sa fie buna si sa evite supraincalzirea in perioada de
vara;

-pentru a prevenii scurgerea dejectiilor si sau a apelor uzate in in

exteriorul adaposturilor, cat si pentru ca apele meteorice sa nu patrundaa
in interior, constructiile vor fi amplasate pe temelii inaltate la minim20-25
cm fata de sol, avand o pardoseala specifica care sa reziste la uzura
fizica si chimica;
-pardoseala va avea o inclinatie de 1,5 pana la 3 %, trebuie sa fie
neteda si nealunecoasa;
-usile trebuie amplasate in partea opusa vanturilor dominante, iar
pragurile vor fi la nivel cu pardoseala in interior si la 5-6 cm deasupra
solului in exterior;
-amplasamentul oricarei ferme zootehnice, trebuie sa permita in
toate cazurile, posibilitatea dezvoltarii in perspectiva, cu conditia sa
pastreze anumite distante fata de zonele protejate (200 m fata de case
de locuit, surse de apa, statii de prelucrare a apei), de drumurile locale
(18 m), de sosele si cai ferate (20-22 m).
Normele sanitar veterinare preva suprafetele utile minime necesare
fiecarui animal incadrul fermeleor nou construite.
Amplasarea fermelor zootehnice n teritoriu i a construciilor n
interiorul fermelor sunt deosebit de importante, putnd influena favorabil
sau dimpotriv, desfurarea procesului de producie, starea de sntate
a animalelor i confortul populaiei. Deoarece adesea alegerea locului i
chiar sistematizarea interioar a fermelor nu cost mult, dar prezint
efecte pe o perioad ndelungat, acestea trebuie bine gndite n
perspectiva dezvoltrii fermelor i a localitilor din jur, valorificndu se la
maximum condiiile naturale pe care le ofer terenul. La baza opiunilor
privind ncadrarea fermelor ntr o anumit zon stau studiile de
organizare i de sistematizare a teritoriului, care se ntocmesc sub
coordonarea autoritii administrative, la nivel de jude i la nivel de
localitate, n conformitate cu prevederile Legii administraiei publice
locale nr. 215/2001. Pentru localizarea amplasamentului fermei n cadrul
aceleiai soluii generale, se iau n considerare o serie de deziderate de
ordin economic i igienico sanitar, ntre care trebuie s se realizeze un
echilibru.
Amplasarea fermelor zootehnice mai este condiionat i de
situaia cilor de comunicaie, de volumul i distanele de transport
pentru furaje, produsele animaliere i de sursa de energie, care
influeneaz n mare msur eficiena economic a produciei. n acelai
timp, atragem atenia asupra faptului c amplasamentul fermelor de vaci,
de gini outoare i de animale la ngrat n apropierea marilor centre
industriale cresc riscurile de suprancrcare cu poluani a organismelor,

care nu numai c mbolnvesc animalele, dar se elimin prin produsele

alimentare i influeneaz negativ i sntatea oamenilor.
Dezideratele igienico sanitare condiioneaz riscul de apariie a
unor boli infecioase i parazitare, protecia mediului ambiant i aprarea
sntii publice. Alegerea locului pentru amplasarea fermei se va face
dup un prealabil studiu din punct de vedere igienic al solului, apei i a
climei (direcia vnturilor dominante, nivelul i repartiia precipitaiilor
etc.).
Terenul destinat pentru construcii zootehnice trebuie s fie pe ct
posibil ferit de vnturile dominante, puternice i reci, preferndu se
pantele dealurilor opuse acestora. Terenurile plane nu se recomand,
deoarece complic lucrrile pentru scurgerea i evacuarea apelor
meteorice i a dejeciilor. Pentru fermele zootehnice mari, ca nivel maxim
al apelor se consider cel care poate fi atins odat la 100 de ani (risc 1
%), iar pentru fermele mici - nivelul ce poate fi atins cu ocazia inundaiilor
ce au loc odat la 50 de ani (risc 2 %).
Sursele de ap potabil condiioneaz direct amplasarea fermelor
de animale. Acestea trebuie s asigure apa potabil la calitile cerute de
standardele n vigoare i n cantiti suficiente, lund n considerare i
perspectivele de dezvoltare a fermei. Deciziile se vor lua numai dup
studierea atent a hrilor hidrografice ale regiunii i a forajelor de prob.
Distana fa de drumuri trebuie s asigure o zon de protecie
care s previn contractarea unor boli, ce ar putea fi transmise prin
mijloacele de transport i praf. Normativul sanitar veterinar privind
amplasarea, proiectarea i sistematizarea obiectivelor zootehnice i de
industrie alimentar, aprobat prin Ordinul nr. 76 / 1979 al Ministerului
Agriculturii i Industriei Alimentare, prevede ca perimetrul fermei de
animale s nu fie mai aproape de 22 m de la drumurile naionale,
europene i liniile de cale ferat, 20 m de la oselele judeene i 18 m de
la drumurile comunale.
Distanele dintre diferitele uniti zootehnice trebuie s asigure
prevenirea transmiterii bolilor prin curenii de aer i insectele vectoare.
Sunt stabilite oficial urmtoarele distane minime: 100 m - ntre fermele
avicole cu pui de carne; 50 m - ntre staia de incubaie i diferite ferme
avicole; 50 m - ntre fermele avicole cu psri adulte i fermele avicole
cu tineret; 500 m - ntre fermele (sectoarele) de psri cu linii pure i cele
cu bunici; 1 500 m - ntre fermele avicole i abatorul de psri; 100 - 200
m - ntre unitile cu animale de blan i celelalte uniti zootehnice; 1

500 m - ntre fermele de porci/psri de reproducie i celelalte ferme

zootehnice.
Distanele fa de unitile industriale i fa de locurile publice de
odihn i recreaie se stabilesc n baza prevederilor Legii de protecie a
mediului nr. 137/1995 i a Ordinului ministrului Pdurilor i proteciei
mediului nr. 125/1996. Conform acestor reglementri, iniierea unei
lucrri de construcii i montaj, la un obiectiv nou, este permis numai
dup obinerea acordului de mediu, iar acesta se poate obine, de
regul, dup efectuarea unui studiu de impact asupra mediului. Studiile
de impact asupra mediului se solicit pentru toate obiectivele i
activitile pentru care este obligatorie obinerea autorizaiei de mediu:
creterea animalelor; industrializarea produselor agricole i zootehnice;
epurarea i evacuarea apelor uzate etc
Distantele de protectie sanitara intre zonele locuite si constructiile
zootehnice, cu anexele acestora, se stabilesc pe baza studiilor de impact
asupra sanatatii populatiei si a mediului inconjurator, luandu-se in
considerare Normele de igiena si recomandarile privind mediul de viata
al populatiei, aprobate prin Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536 din
1997. Distantele minime dintre zonele protejate si fermele de animale,
recomandate prin acest Ordin, sunt, dupa cum urmeaza: 100 m - pentru
fermele de cabaline si de ovine; 200 m - pentru ingrasatoriile de bovine
cu pana la 500 de animale; 500 m - pentru ingrasatoriile de bovine cu
peste 500 de animale, fermele de porci cu pana la 2 000 de animale si
fermele de pasari cu pana la 5 000 de pasari; 1 000 m - pentru fermele
cu peste 500 de pasari si pentru fermele de porci cu 2000 - 10 000 de
animale etc. Asigurarea acestor distante intre fermele de animale si
centrele locuite este necesara, deoarece obiectivele zootehnice
genereaza mirosuri, gaze nocive, pulberi si microorganisme. Desigur
potentialul poluant al fermelor de animale poate fi foarte mult redus, prin
respectarea regulilor de igiena in incinta fermelor si prin utilizarea filtrelor
pentru retinerea prafului si a microorganismelor.
Distantele dintre constructii in cadrul fermelor se stabilesc in raport
cu cerintele igienice, de asigurare a iluminarii naturale si de paza contra
incendiilor. Cerintele igienice au in vedere prevenirea transmiterii unor
boli, de la un adapost la altul, prin sistemele de ventilatie si asigurarea
unui aer curat, neviciat. Se considera ca, in cazul adaposturilor cu guri
de ventilatie corect executate si amplasate corespunzator, este necesar
sa se asigure distanta minima de 10 m intre adaposturile cu parter si etaj
si cel putin 6 m intre adaposturile parter fara padocuri. Pentru
asigurarea iluminarii naturale a adaposturilor distanta dintre acestea

trebuie sa fie cel putin egala cu de doua ori inaltimea adaposturilor

(obstacolelor).
Normele de prevenire si de stingere a incendiilor prevad asigurarea
distantelor in raport cu gradul de rezistenta la foc al constructiilor.
Distanta minima (10 m), derivata din cerintele de ordin igienic, este
suficienta si pentru protectia contra incendiilor, in cazul adaposturilor din
materiale rezistente la foc. Pentru adaposturile din materiale semirezistente la foc, semi-combustibile, combustibile si inflamabile, trebuie
sa se asigure distante mai mari (12-20 m).
Orientarea cladirilor trebuie sa se faca in raport de vanturile
dominante si de punctele cardinale. Adaposturile inchise se vor dispune
cu axa longitudinala pe directia principala a vanturilor dominante, pentru
a se expune vantului o suprafata cat mai mica din adapost.

Producia de carne de pasre, include producia de gini, rae,

gte, curcani, psri din familia bibilic i psri ornamentale. Producia
de carne de pasre a fost estimat la cca 15% din ntreaga producie
animal. Acest sector cuprinde uniti integrate de scar mare ( 10
asemenea comapanii livreaz cca 75% din totalul crnii de pasre
destinat pieei ) i gospodrii productoare de scar mic ( dar care
produc cca 60% din totalul crnii de pasre ).

Piaa crnii de pasre, are o capacitate mai mic dect a celorlalte

specii animale. Aceasta pentru motivul c n Romnia piaa organizat
de carne de pasre este aprovizionat aproape n exclusivitate de
productorii industriali integrai i din importuri. Cea mai mare pondere
n producia de carne de pasre o deine carnea de pui, urmat de
carnea de curcan, cea de ra i cea de gsc. Datorit faptului c n
rile central i est europene o bun parte a produciei este obinut n
gospodrii personale, este dificil estimarea precis a sacrificrilor i a
greutii psrilor la sacrificare.