Minsterul Educatiei si Tineretului Republicii Moldova

Universitatea Tehnica a Moldovei

Facultatea Tehnologie i Management n Industria Alimentar

Referat
Tema : Sanitaria Abatoarelor

Elaborat:
Verificat:

st.gr. TAP 132 Rebeja Vladislav

conf. univ, Rubtov Silvia

Chiinu, 2015

Abatorul este o unitate special amenajata unde se sacrific animalele n vederea obinerii crnii, sub
control sanitar veterinar.
Conform legislatiei in vigoare fata de abataoare se inanteaza un sir de cerinte care vizeaza atit normele
de amplasare, de constructive cit si normele sanitaro-igienice.
1. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca, in fapt, constructia, configuratia si
echipamentele abatoarelor in care sunt taiate ongulate domestice intrunesc urmatoarele cerinte:
a - Abatoarele trebuie sa aiba facilitati de cazare adecvate si igienice sau, daca clima permite, tarcuri de
asteptare ce sunt usor de curatat si dezinfectat. Aceste facilitati trebuie sa fie dotate cu echipamente pentru
adaparea animalelor si, daca este necesar, pentru furajarea acestora. Evacuarea apelor reziduale nu trebuie
sa compromita siguranta alimentelor;
b Acestea trebuie sa aiba facilitati sau, daca clima permite, tarcuri, ce se pot inchide separat pentru
animalele bolnave sau suspecte, cu dispozitive de evacuare a dejectiilor separate si construite astfel incat sa
se evite contaminarea altor animale, cu exceptia cazului in care autoritatea sanitara veterinara si pentru
siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, considera ca nu sunt necesare astfel de
amenajari;
c) marimea facilitatilor de cazare trebuie sa asigure respectarea bunastarii animalelor. Proiectarea
acestora trebuie sa faciliteze inspectiile ante-mortem, incluzand identificarea animalelor sau a grupurilor de
animale.
2. Pentru a se evita contaminarea carnii, abatoarele trebuie:
a) sa aiba un numar suficient de spatii corespunzatoare operatiunilor efectuate;
b) sa aiba o incapere separata pentru golirea si curatarea stomacurilor si intestinelor,
c) sa asigure separarea in spatiu sau timp a urmatoarelor operatiuni:
d) sa aiba instalatii ce previn contactul intre carne si pardoseli, pereti si dispozitive de fixare;
e) sa aiba linii de taiere, atunci cand sunt utilizate, ce sunt proiectate sa permita inaintarea continua a
procesului de taiere si sa evite contaminarea incrucisata intre diferitele parti ale liniei de taiere.
3. Abatoarele trebuie sa aiba facilitati pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizata la o
temperatura minima de 82C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent.
4. Echipamentele utilizate pentru spalarea mainilor de catre personalul angajat in manipularea carnii
neprotejate trebuie sa aiba robinete proiectate astfel incat sa se previna raspandirea contaminarii.
5. Este necesar sa existe facilitati ce se pot incuia pentru depozitarea la frig a carnii suspecte si facilitati
separate ce se pot incuia pentru depozitarea carnii declarate improprii pentru consum uman.
6. Este necesar sa existe un loc separat cu amenajari corespunzatoare pentru curatarea, spalarea si
dezinfectarea mijloacelor de transport al animalelor vii.
7. Abatoarele trebuie sa aiba facilitati ce se pot incuia, destinate taierii animalelor bolnave si suspecte.
Acest lucru nu este esential daca aceasta taiere are loc in alte intreprinderi autorizate.
8. Daca balegarul sau continutul tractusului digestiv este depozitat in abator, trebuie sa existe o zona
speciala ori un loc pentru acest scop.
9. Abatoarele trebuie sa aiba o facilitate cu posibilitate de inchidere, echipata adecvat, sau, atunci cand
este necesar, o camera pentru utilizare exclusiva de catre serviciul veterinar.

1. Amplasarea abatoarelor
Alegerea locului pentru constructia unei unitati de taiere a animalelor trebuie sa fie rezultatul unui
studiu tehnico-economic, care nsa trebuie sa tina seama de cerintele sanitare veterinare ct si de cele
privind protectia mediului.
Din punct de vedere sanitar veterinar, un prim principiu este acela ca abatorul sa nu constituie o sursa de
poluare pentru mediul nconjurator, dar, la rndul sau, prin amplasare, sa fie protejat de riscul contaminarii
din surse externe. Pentru realizarea acestui obiectiv se cer respectate unele cerinte, prevazute n partea a
IV-a, art. 11 din Norme si masuri sanitare veterinare aprobate prin Legea 60 din 1974 si care nu au fost
abrogate de alte normative ulterioare :

Terenul pe care urmeaza a fi amplasat abatorul trebuie sa fie uscat, plan, ferit de vnturi puternice,
orientat astfel ca vnturile dominante sa bata dinspre localitate spre obiectiv;

Constructia se va executa n afara localitatilor, la o distanta minima de 300 m fata de cladirile de locuit;

Terenul sa nu fie inundabil, mlastinos sau supus alunecarilor;

Nivelul apelor freatice sa fie la cel putin 1,5 m fata de nivelul maxim al fundatiei, iar n cazul cladirilor
cu subsoluri, la minimum 0,5 m sub ultimul planseu;

Sa fie amplasate n zone lipsite de mirosuri neplacute, fum, gaze toxice, praf, produse de rafinarii de
petrol., unitati ale industriei chimice, unitati de industrializare a cadavrelor si confiscatelor de origine
animala, locuri de depozitare a gunoiului menajer.
Banateanu, I.,A. si eveloiu I. (1987), indica o zona de protectie sanitara a ntreprinderilor de
industrie alimentara fata de industriile care degaja noxe, cu respectarea distantelor minime fata de:

Fabrici de ciment, sticla, ingrasaminte chimice, coloranti si

detergenti

1000 m

Fabrici pentru fainuri proteice

1000 m

Rampe de gunoi neacoperite

1000 m

Statii pentru epurarea apelor la ferme de porci

1000 m

Bazine deschise pentru fermentarea namolurilor

500 m

Rampe pentru gunoi acoperite

300 m

Paturi pentru uscarea namolurilor

300 m

Statii pentru epurarea apelor orasenesti uzate

300 m

Statii pentru epurarea apelor uzate industriale

200 m

Autobaza serviciilor de salubritate

200 m

Camera pentru tratarea biologica a gunoaielor

100 m

Sa aiba cai de acces adecvate pentru transportul animalelor si separat pentru transportul carnii si al
produselor de abator; caile de acces vor fi pietruite sau asfaltate, iar daca este necesar se va amenaja si o
linie de garaj pentru vagoane de cale ferata, cu rampe;

Se va avea n vedere la proiectare un spatiu de rezerva pentru a permite extinderea sectiilor de frig
tehnologic si de prelucrare a carnii;

Sectiile de prelucrare a produselor necomestibile si confiscate si a bazinelor de colectare a grasimilor se

vor amplasa obligatoriu n spatele salilor de taiere si separat de rampele de livrare a carnii si produselor din
carne.

Pe teritoriul abatorului, nivelul limita al zgomotului admisibil n timpul zilei este de 80 dB iar noaptea de
max. 10 dB.
2.Amplasarea utilitatilor construite n incinta abatorului
O a doua conditie sanitara veterinara esentiala, menita sa previna riscul de contaminare a carnii si a
celorlalte produse si subproduse comestibile rezultate n urma taierii animalelor , este aceea ca, prin
amplasarea utilitatilor construite n incinta abatorului, sa se asigure un circuit tehnologic cu un sens de
naintare unic, fara ntoarceri si fara intersectari de flux. Aceasta presupune separarea functionala distincta si
completa a spatiilor tehnologice, considerate zona curata, de celelalte cladiri, considerate insalubre.
Repartizarea ncaperilor si spatiilor tehnologice trebuie sa asigure fluxul continuu al productiei,
evitndu-se transporturile ncrucisate de produse comestibile cu cele necomestibile sau confiscate.
Se vor evita comunicatiile directe ntre ncaperile cu produse comestibile si cele cu produse
necomestibile sau cu sectiile care prelucreaza produse care degaja mirosuri dezagreabile.
Circulatia materiilor prime, semifabricatelor si produselor finite ntre sectiile de productie ale aceleiasi
unitati, se va realiza cu ajutorul liniilor aeriene, a rastelelor metalice a carucioarelor sau a grandurilor.
I. Zona administrativa, cuprinde:
- birouri administrative,
- spalatoria si uscatoria pentru echipamentul de protectie,
- filtru sanitar cu grup sanitar si garderoba pentru personal
II.

Zona de procesare

Este alcatuita din toate constructiile si utilitatile n care se desfasoara procesarea materiei prime
(animalul destinat taierii) pna la obtinere de produse finite de abator (carcase, subproduse comestibile si
necomestibile, deseuri). Constituie obiectivul principal de supraveghere sanitara veterinara. Functional, zona
se subdivide n trei secoare.
a. Sectorul de receptie al animalelor
Se amplaseza la o distanta minima de 50 m fata de salile de taiere si include:
- rampa de descarcare din autocamioane sau vagoane;
- zona de receptie si triere;
- padocuri si grajduri pentru animale (5,5 m2pentru o bovina,1,5 m2pentru un porc si 0,7 m2pentru o
oaie);
- rampa pentru spalarea mijloacelor de transport;
- grup social pentru ngrijitorii de animale.

b. Sectorul de industrializare
Cuprinde toate spatiile n care se face abatorizarea propriu zisa a animalelor:
- punct de control sanitar veterinar nainte de taiere;
- sali de taiere pe specii;
- topitorie pentru grasimi comestibile, cu depozite de grasimi crude si topite;
- triperie
- matarie cu depozite de mate;
- spatii pentru curatirea si conservarea pieilor;
- spatii pentru prelucrarea si depozitarea parului, coarnelor si copitelor;
- spatii pentru prelucrarea si depozitarea confiscatelor, deseurilor furajere si grasimilor necomestibile;
- ncapere pentru prelucrarea produselor destinate industriei farmaceutice;
- laborator pentru examenul trichineloscopic;
- ncapere pentru spalarea si gresarea utilajelor mobile;
- tunele de refrigerare-congelare;
- depozite frigorifice pentru produsele congelate;
- sala de transare a carnii;
- sali de expediere a carnii si subproduselor de abator.
La abatoarele de pasari, n afara salii de taiere, se prevad si spatii pentru uscarea penelor si pentru
refrigerarea-congelarea carnii, transare, ambalare si expediere.
c. Sectorul sanitar veterinar
Este necesar pentru sacrificarea restrictionata a unor animale cu diverse afectiuni, ct si pentru
conditionarea si depozitarea temporara a produselor rezultate. Poate avea n compunere:
- abatorul sanitar si grajdul de carantina, plasate la o distanta minima de 30 m de grajdurile de
animale si 50 m de
salile pentru taieri normale, mprejmuit cu gard compact de 2 m naltime;
- sala sau containerul pentru confiscate;
- instalatii pentru sterilizarea carnii admisa conditionat n consum;
- instalatii pentru valorificarea deseurilor si confiscatelor;
- laborator pentru examen trichineloscopic, bacteriologic si chimic.
III.

Zona utilitatilor tehnice

Cuprinde constructii si instalatii care furnizeaza unitatii diverse utilitati, cum sunt: curent electric;
apa rece si calda; agent termic; agent frigorific; epurarea apelor uzate, etc.

3. Constructia si dotarea cu utilaje

O unitate destinata taierii animalelor trebuie sa fie n asa fel construita nct sa fie rezistenta la
conditiile climatice ale zonei, sa dispuna de spatiu suficient pentru desfasurarea proceselor de productie si sa
ndeplineasca toti parametrii necesari pentru aplicarea lucrarilor de igienizare. n acest scop, materialele de
constructie trebuie sa fie rezistente la actiunea factorilor fizici si chimici, impermeabile, netede si sa se poata
curata usor. Nu este permisa folosirea unor materiale toxice, sau a unora rugoase, poroase care sunt greu de
curatat ( lemn, piele, placi din aglomerate lemnoase).
Peretii sa fie durabili, netezi, impermeabili, acoperiti la interior cu materiale usor lavabile si de
culoare deschisa, pna la naltimea de 3 m . Sunt recomandate n acest scop tencuielile din ciment alb
sclivisit, placile de gresie antiacida, placile din faianta alba si placile din material plastic. Rosturile dintre
placile de gresie sau faianta trebuie netezite cu materiale impermeabile, care sa permita o igienizare usoara.
Scafele de mbinare dintre perete si podea trebuie sa fie rotunjite sau finisate similar, pentru a usura
igienizarea.
Suprafetele interioare vopsite se vor reduce la minimum posibil. Acolo unde nu se poate evita
vopsirea anumitor portiuni de pereti, tavane, usi, se vor folosi vopsele pe baza de uleiuri neutre, netoxice,
sau rasini epoxidice.
Tavanul se cere sa fie usor de curatat, netede si plane sau sala de taiere sa fie prevazuta cu un
acoperis cu izolatie care ntruneste aceste conditii.
Tavanele din spatiile tehnologice vor fi situate la o naltime minima de 3 m fata de paviment, nu se
vor vopsi si nu se vor varui.

Corpurile de iluminat montate pe tavan vor fi protejate n partea lor inferioara, pentru a preveni
caderea prafului sau a condensului de pe acestea pe carcase.
Este interzisa montarea unor tavane false, cu structura poroasa sau cu goluri.
Pavimentele trebuie construite din materiale netoxice, rezistente, impermeabile, netede. Rezistente
la acizi si baze, neputrezibile. Se folosesc obisnuit betonul, gresia, mozaicul, toate cu finisaj antiderapant.
Trebuie sa fie usor de spalat si dezinfectat si sa permita circulatia n conditii de siguranta a mijloacelor de
transport.
Peretii exteriori din zona de receptie si expeditie trebuie sa fie construiti din materiale usor lavabile
(caramida, ceramica, vopsele impermeabile), si rezistente la factorii exteriori de mediu. La constructia
peretilor se va ncastra, la jonctiunea dintre pereti si pardosea, plasa de srma cu ochiuri de 1 cm, pentru a
preveni patrunderea rozatoarelor.
Usile, n majoritatea cazurilor trebuie sa aiba o deschidere de minimum 1,5 m, prevazute cu sisteme
de autonchidere, pentru a permite circulatia cu usurinta atrt a carucioarelor si grandurilor la sol, ct si a
carcaselor pe liniile de transport aeriene. Se construiesc din metal inoxidabil ambutisat sau se placheaza cu
asemenea materiale.
Protectia contra insectelor si a rozatoarelor se asigura prin montarea de plase de srma cu
ochiuri mici la toate deschiderile spre exterior, sau prin adoptarea altor solutii tehnice.
Iluminatul se asigura de preferinta natural, doar pentru completare recurgndu-se la iluminatul
artificial. n acest scop, suprafata ferestrelor se cere sa fie n raport de din suprafata pardoselii, cu sticla
incolora si perfect transparenta, iar tocurile sa fie metalice.
Geamurile se monteaza la o naltime de cel mult 1,5 m de la pardosea, iar pervazurile interioare sa
aiba o nclinatie de 45 grade declivitate, pentru a produce o zona de umbra interioara ct mai redusa.
Pentru iluminatul artificial e bine sa se recurga la surse care sa dea o lumina ct mai apropiata de
cea naturala. De obicei se folosesc tuburile cu gaze rare.
Ventilatia se asigura att pe cale naturala, ct si prin montarea de ventilatoare. Ventilatoarele sunt
obligatorii pentru toate spatiile tehnologice nchise, lipsite de ferestre. Toate deschiderile de montare a
ventilatoarelor se protejeaza contra insectelor, rozatoarelor si pasarilor. Capacitatea acestora se va calcula n
asa fel nct sa asigure schimbarea completa a aerului din ncapere de cel putin sase ori pe ora.
Dotarea cu utilaje
Sub denumirea de utilaje trebuie sa se nteleaga toate masinile, aparatele, ustensilele, instrumentele
etc., care servesc pentru procesarea primara a animalelor n abator si care vin n contact direct cu carnea si
cu celelalte produse rezultate, putnd sa devina din acest motiv puncte critice pentru o posibila contaminare
chimica si/sau microbiana. Pentru a preveni asemenea riscuri utilajele se igienizeaza dupa fiecare schimb de
lucru, recurgndu-se la diverse substante pentru curatenie si/sau dezinfectie. Din acest motivele trebuie sa
ntruneasca mai multe caracteristici:
-

sa fie construite din materiale rezistente la coroziune, usor de curatat si controlat, sa fie
detasabile, sa se ncadreze n standardele de igiena ti sa nu prezinte pericol de accidentare a
personalului; sunt admise otelul inoxidabil, metalul galvanizat, aluminiul, masele plastice; nu sunt
permise cadmiul, antimoniul, plumbul, cuprul, emailul si portelanul, alama ti bronzul; vopselele nu
sunt acceptate n zona de productie;

sa nu prezinte denivelari, adncituri, n general zone inaccesibile care sa ngreuneze sau sa faca
imposibila igienizarea corecta;

sa poata fi demontate usor si sa fie accesibile pentru control;

Locurile de gresare ale utilajelor vor fi prevazute cu tavite de colectare sau vor fi nchise cu
carcase, pentru a se preveni murdarirea carnii cu scurgeri de lubrifianti;

4. Identificarea pericolelor si stabilirea nivelurilor acceptabile

Abatoarele prezinta risc sporit sanitar practic la fiecare etapa a procesului tehnologic. Mai jos va fi
prezentat ciclul tehnologic si posibilile riscuri la unele etape

Etapa procesului
tehnologic

Riscul potential

Justificare

Masuri de prevenire /masuri de

control

Examen sanitar
veterinar antemortem

Germeni patogeni;
paraziti

Animalele bolnave,
reprezinta rezervoare de
germeni patogeni atat pentru
animale cat si pentru om.

Examen clinic a loturilor de animale.

Depistarea cat mai precoce a
animalelor cu semne clinice de boala
si izolarea lor in asteptarea deciziei
medicului veterinar.

Sacrificare-sangerare

Germeni patogeni

Sangerarea efectuata cu
cutite nesterilizate si/sau
folosirea aceluiasi cutit
pentru sangerarea mai multor
vitei determina intrarea in
curentul sangvin a
microorganismelor, inclusiv a
celor patogene.

Sangerarea fiecarui animal sa se faca

utilizand un cutit individual care sa
fie sterilizat timp de 5min. in apa la
>82C. Oprirea procesului de
sacrificare daca instalatia de incalzire
a apei de dezinfectie a cutitelor nu
este functionala.

Dupa ce bacteriile patogene

patrund in profunzimea carnii
nu exista alt mijloc de a le
elimina.

Sectionare picioare
anterioare si
posterioare

Germeni patogeni

Folosirea de cutite incomplet

sau ineficient sterilizate dar si
folosirea unui cutit pentru
mai multe operatiuni.

Asigurarea unei sterilizari eficiente

dupa fiecare manopera si folosirea de
cutit individual pentru fiecare
operatiune in parte.

Sectionare mediana
abdomen-eviscerare
abdominala

Germeni patogeni

Deschiderea cavitatii
abdominale poate determina
perforarea tubului digestiv
ceea ce duce la contaminarea
carcasei cu microorganisme
din continutul intestinal.

In caz de perforare a tubului digestiv :

se confisca masa viscerala
contaminanta cu tub digestiv iar
carcasa se identifica si se spala cu apa
fierbinte sub presiune.

Separare organe: cord Germeni patogeni

plaman,ficat

Contaminarea organelor prin Sterilizarea cutitului la 82C in 5

taierea sau ruperea
min. Acest incident poate fi evitat
accidentala a viscerelor.
prin efectuarea atenta a eviscerarii.

Sectionarea in
semicarcase.
Aspirarea maduvei
spinarii.

Germenii patogeni

Sectionarea unor eventuale

abcese profunde poate
contamina carcasa .

Respectarea GNP

Fragmente de oase

Prin sectionarea vertebrelor

se pot produce fragmente de
oase care se pot imprastia
pe suprafata carcasei dar se
spala in etapa urmatoare

Verificarea periodica la cateva zeci

de carcase a lamei fierastraului.

Germeni patogeni

Contaminare incrucisata.

Utilizarea unui robot industrial

Toaletare carcasa,

schimbare carlige

Racire semicarcase.

Riscul de a scapa carcasa pe

sol. Efectuarea operatiunii
cu atentie diminua riscul.

reduce contaminarea incrucisata.

Carcasa cazuta pe sol este retrimisa
la toaletare.

Germeni patogeni
si de contaminare

Dezvoltarea
microorganismelor este
impiedicata de frig. In cazul
racirii necorespunzatoare
microorganismele care
contamineaza carcasele se
multiplica pana la nivele
periculoase pentru sanatatea
consumatorilor sau poate
determina alterarea carnii.

Racirea care sa permit aca in 9 h

temperatura din profunzimea maselor
musculare sa fie sub 20C iar in 24h
sa fie la 4C.Mentinerea carcaselor la
4C. Monitorizarea temperaturii si
umiditatii din camera de racire cu
ajutorul termo si hidrografelor.

Germeni de
contaminare

Incalzirea carcasei permite

dezvoltarea florei
microbiene.

Verificarea periodica si intretinerea

camioanelor frigorifice pentru a
realiza constantatemperatura intre 24C.

Sectionare in sferturi
de carcasa

Transport la clienti

4.1. Pericole biologice

Denumire agent
biologic

Amplasare

Risc pentru sanatate

Salmonella ssp.

Sol, apa, animale vii, sobolanisi persoane ce

ce au salmoneloza subclinica

Provoaca toxiinfectii alimentare ce

evolueaza cu febra, grata, crampe,
diaree, cefalee

Listeria monocytogenes

Mediu frigorifer, tubul digestiv

Toxiinfectie alimentara, listerioza

E.coli O157 H7

Tubul digestiv al omului si animalelor

Toxiinfectii alimentare, gastroenterita

hemoragica, sindrom uremic

Clostridium perfringens

Sol, sedimente, praf, apa, alimenta

deshidratate, vegetale

Toxiinfectie alimentara, enterita

necrotica.Patrunde in carne si grabeste
degradarea

Turbare

Encefal, maduva spinarii, glande salivare,

ochi. Saliva animalelor afectate e virulenta
cu 10-14 zile inainte de aparitia semnelor
clinice

Carnea nu prezinta risc daca se confisca

locul muscaturii, capul si coloana
vertebrala

Botulism

Furaje toxice, organe, musculatura

Toxiinfectii foarte grave

Prioni

Creier, maduva spinarii, splina, amigdale,

limfonoduri, plumoni, colonul ascendent.

Provoaca tulburari de comportament,

tremuraturi.

Cysticercus bovis

Taurasii

Cisticercoza musculara

Toxoplasma gondii

Omul si animalele infestate

Toxoplasmoza congenitala, postnatala.

Fetusi sau nou-nascuti cu hidrocefalie,
encefalite, pneumonie. La femeile
gravide provoaca avort, fetusi neviabili.

Sarcocystis

Taurasii

Sarcosporidioza
Echinococoza

Echinococcus granulosus

4.2.Pericole chimice

Denumire agent chimic

Amplasare

Risc pentru sanatate

Pesticide, insecticide

Productie vegetala

Cancerigen

Hormoni

Taurasi

Tulburari hormonale.Alergii

Reziduri de
medicamente

Tratament in timpul vietii

Alergii, rezistente microbiene

Metale grele

Productie vegetala

Cancerigen

Exces de decontaminanti

Provin in urma decontaminarii defectuoase

Intoxicatii

Micotoxine

Furaje

Intoxicatii

4.3. Pericole fizice

Denumire agent chimic

Amplasare

Risc pentru sanatate

Sticla

Geamuri sparte

Rani daca particulele au dimensiuni mai mari de

0,5cm, si infectii de diferite tipuri

Metal

Resturi de ace din injectie

Piatra

Manipulari gresite

Insecte, murdarie

Atmosfera exterioara.Igienizare
necorespunzatoare a suprafetelor

Aschii de oase

Sectionarea carcasei

4.4 Aprovizionarea cu apa

Apa care se consuma n abator, att pentru necesitatile fluxurilor tehnologice ct si pentru igienizare,
este apa potabila. Numai n mod exceptional este permisa si apa nepotabila, pentru urmatoarele scopuri bine
definite:
-

la condensatorii de amoniac;

pentru obtinerea aburului destinat topitoriilor de seu sau instalatiilor de producere a fainii furajere:

pentru spalarea retelelor de canalizare;

ca sursa de apa pentru reteaua P.S.I.

Apa potabila poate sa provina din reteaua de apa a localitatii sau din surse proprii (puturi de mica
sau de mare adncime).
Pentru a putea fi considerata potabila, apa trebuie sa ndeplineasca cerintele fizico-chimice,
microbiologice si biologice cuprinse n STAS 1342 - 91.
Controlul calitatii apei se face n laboratoare autorizate, saptamnal pentru cea din sursa proprie si
lunar n cazul apei din reteaua localitatii.
Probele destinate examenului de laborator se recolteaza att de la sursa, din reteaua de distributie ct si de
la diversele puncte (robinete) de consum din spatiile tehnologice si din grupurile sanitare.
Daca abatorul are statie proprie de clorinare, se recolteaza si se examineaza probe de apa nainte si dupa
clorinare, pentru a se putea aprecia eficienta clorinarii.
Buletinele de analiza se pastreaza timp de doi ani la serviciul veteriar oficial care supravegheaza
unitatea.
Apa potabila trebuie asigurata nentrerupt, la o presiune adecvata si n cantitate suficienta pentru a satisface
toate nevoile de consum, att cele tehnologice ct si cele ocazionate de igiena personalului.

Referitor la necesarul de apa n functie de capacitatea de taiere, Banateanu I. si eveloiu I.(1987)

aptreciaza ca, orientativ acesta ar fi de:
-

abator sub 10 tone/zi........................................10 m 3/tona

abator ntre 10 - 20 tone/zi...............................20 m 3/tona

abator ntre 20 - 50 tone/zi...............................22 m 3/tona

abator peste 50 tone/zi......................................24 m 3/tona

Eladi A. si Craita M (1986), redau un consum de apa, exprimat n m 3/tone de carne nregistrat n
tabelul ce urmeaza.
Consumul zilnic de apa n m3/tone de carne

Specificare

Pna la 10 tone/zi

30 - 50 tone/zi

Peste 50 tone/zi

16

14

16

Apa potabila calda

Apa industriala

17

20

26

35

40

Apa potabila rece

Total

Se apreciaza ca:
-

pentru taierea unui animal mare se consuma cca 300 l apa;

pentru un animal mic 100 l;

pentru spalatul pardoselii 3l/m2

pentru spalatul aleilor 2-3 l/m2;

pentru spatiile verzi 2 l/m2.

Este obligatoriu ca apa, indiferent de solutia tehnica, sa fie furnizata la trei temperaturi:
-

apa rece;

apa la 370C, pentru igiena personalului;

apa la 830C pentru decontaminarea instrumentarului.

Apa de 370C se poate obtine din amestecul de apa rece cu apa de 83 0C sau sa fie furnizata, pe
conducte separate, la aceasta temperatura , direct de la centrala termica.

5.Canalizarea
Canalizarea, este destinata sa preia ntreaga cantitate de apa uzata dar si pe cea pluviala din abator,
motiv pentru care trebuie sa fie corect dimensionata, astfel nct sa se evite riscul de stagnare sau de
refulare. Diametrul minim recomandat pentru conductele de canalizare este de 10 cm (4 toli). Cele care sunt
racordate la utilajele de golire a prestomacelor de bovine trebuie sa aiba minimum 20 cm (8 toli). Conductele
racordate la utilajele de golire a stomcelor de porc si a prestomacelor de ovine sau de vitei sa aiba
minimum 15 cm (6 toli).
Este obligatoriu ca n cadrul aceluiasi abator sa existe doua sisteme de canalizare, distincte si
separate:
-

canalizarea sanitara, care preia apele uzate de la WC-uri, vestiare, sali de odihna si cantine;
canalizarea industriala care colecteaza apa, impuritatile si deseurile din spatiile tehnologice si
cele rezultate din igienizarea acestor spatii.

Cele doua sisteme se vor putea reuni numai n exteriorul unitatii, dupa decantorul de grasimi, pentru
a se preveni refularea continutului din canalizarea sanitara n spatiile tehnologice. Dupa reunire apele din
ambele sisteme pot sa fie deversate n reteaua de canalizare a localitatii, sau ntr-un sistem propriu de
evacuare (canale, ruri sau puturi absorbante). Daca se recurge la un sistem propriu de evacuare, atunci
este oligatorie existenta si a unei statii proprii de epurare a apelor uzate.
Daca n incinta abatorului functioneaza si o sala sanitara, aceasta va avea un sistem propriu de
colectare si evacuare a apelor uzate, distinct si separat de primele doua.
Pentru colectarea apelor si a deseurilor din spatiile tehnologice se cere ca pardoseala sa aiba o panta
de scurgere spre gurile de canal de 2 cm/metru liniar.
Gurile de canal, 1/40 m 2 de paviment, vor fi prevazute cu sifon de pardosea cu clopot acoperite cu un
grilaj metalic cu ochiuri de 2 cm.
Se recomanda ca n salile de taiere de taiere cu flux, sub linia de lucru sa existe, ncastrat n
pardosea, un canal colector racordat la reteaua de canalizare, cu latime minima de 60 cm si adnc de 10 cm,
acoperit cu gratare metalice mobile.