Factori care influenteaza conceptia constructiilor Orice constructie trebuie sa satisfaca mai multe cerinte tehnice care sunt

influentate de 3 factori esentiali cu privire la conceptia, proiectarea si alcatuirea unei cladiri. Factorul om care impune unei constructii realizarea unor conditii de comfort necesare activitatii umane cu privire la temperatura, umiditatea, luminozitatea, unei incaperi dintr-o cladire. Factorul cu privire la activitatea umana care impune unei cladiri alcatuirea functionala a constructiei astfel incat sa satisfaca cerintele tehnice impuse de tipul de activitati. Factorul natura / mediu care impune si reuneste toate actiunile care rezulta din interactiunea dintre o constructie si mediul inconjurator. In functie de gradul de seismicitate al unei zone, intensitatea actiunilor climatice, de calitatea si tipul terenului de fundare, de adancimea nivelului freatic, de adancimea apelor subterane, de litologia terenului de fundare se realizeaza proiectul tehnic si se iau aprobarile necesare pentru realizarea unei constructii. Clasificarea constructiilor Constructiile se impart in doua categorii : cladiri si constructii ingineresti. Cladirile acele constructii in care se desfasoara o activitate umana si acestea se impart in : - cladiri civile = cladirile de locuit, desfasurarea educatiei, social-culturale, desfasurarea activitatilor de sanatate, etc - cladirile industriale = se desfasoara o activitate umana pentru producerea si depozitarea unor bunuri materiale - cladirile agro-zootehnice = se desfasoara si adapostesc productii animaliere sau vegetale unde se pot depozita produse agro-zootehnice si acestea cuprind serele de legume si de flori, crescatoriile si fermele de animale / pasari, silozuri cerealiere. Constructiile ingineresti au caracter special si cuprind cai de comunicatii terestre, baraje hidrotehnice, diguri, canale de irigatii, poduri si viaducte, alte constructii in functie de tipul acesteia. Dupa structura portanta sau de rezistenta cladirile pot fi de mai multe tipuri : - cladiri cu structura de rezistenta rigida realizate din pereti de rezistenta din caramida si beton - cladiri cu structura de rezistenta elastica avand structura pe verticala realizata din cadre de beton armat sau cadre metalice - cladiri cu structura de rezistenta mixta realiate din pereti portanti sau de rezistenta precum si din cadre ] Dupa rezistenta unei cladiri la foc si in functie de materialul de constructie din care se executa structurile si elementele nestructurale de constructie avem : - cladiri rezistente la incendiu = realizate din beton armat - cladiri semirezistente la foc = realizat pe structura metalica - cladiri semicombunstibile = realiazate din material lemnos si masiv si care este tratat ignifug - cladiri combustibile = care sunt realizate din material lemnos masiv si netratat ignifug - cladiri inflamabile = realizate din elemente de constructie din lemn cu sectiune mica paie, stuf, polistiren Dupa materialele din care sunt executate constructiile avem : - constructii realizate din beton armat, monolit sau prefabricat

constructii realizate din caramida constructii realizate din lemn constructii realizate din metal si sticla constructii mixte

Dupa metodele tehnologice de realizare a unei cladiri acestea pot fi : - constructii realizate dupa metode traditionale - constructii executate dupa tehnologii moderne Elementele componente ale unei cladiri Elementele structurale portante de rezistenta. Structura de rezistenta a unei cladiri este realizata si formata din 4 compomente : fundatiile = elementul structural care peria incarcarile de la structura verticala de rezistenta a unei cladiri si le transmite terenului de fundare. De obicei fundatiile sunt realizate din beton simplu sau armat dar pot exista si fundatii realizate din caramida si lemn in functie de greutatea totala a cladirii precum si de structura de rezistenta pe verticala a unei cladiri. Fundatiile sunt de mai multe tipuri : - fundatii izolate - continue sub ziduri - tip radier general sub forma de placa turnata groasa cu sau fara ingrosari suplimentare realizate din beton simplu sau beton armat - fundatii pe piloti realizati din beton simplu, beton armat sau caramida - fundatii tip retele de grinzi Adancimea de fundatie a unei cladiri se stabileste in functie de pozitia si structura terenului de fundare, adancimea nivelului freatic, in functie de adancimea apelor si izvoarelor subterane, in functie de adancimea de inghet a zonei unde se realizeaza constructia, in functie de inaltimea totala si de greutatea totala a cladirii, in functie de structura litologica a terenului de fundare. Structura pe verticala de rezistenta ( sau portanta ) a unei cladiri poate fi realizata din pereti portanti de rezistenta, din cadre de rezistenta de sine statatoare sau in combinatie cu elemente structurale din lemn iar ca materiale de constructie se foloseste betonul simplu sau betonul armat, caramida, metalul. Structura portanta verticala preia incarcarile de la structura de rezistenta orizontala si de la acoperis si le transmite fundatiilor. Structura portanta de rezistenta orizontala sau planseele care reprezinta elemente structurale care preiau incarcarile pe verticala si orizontala, incarcarile temporare si permanente, sau incarcarile exceptionale pe care le transmit structurii verticale de rezistenta si pot fi realizate cu sau fara grinzi de rezistenta, pot fi plansee plane sau curbe, turnate monolit sau prefabricat sau realizate din caramida, metal, beton simplu sau lemn in functie de structura portanta de rezistenta pe verticala a unei cladiri. Acoperisul preia incarcarile survenite din greutatea proprie si cele rezultate din actiunile dinamice exercitate asupra acestuia, cele rezultate din zapada, ploaie, vant si alte fenomene meteorologice si care le transmite structurii de rezistenta verticale a unei cladiri, acoperisul poate fi realizat in doua moduri : cu panta sau in ape si atunci poarta denumirea de sarpanta, sau fara pante si poarta denumirea de terasa

Elementele nestructurale si neportante ale unei cladiri Sunt necesare pentru alcautirea functionala a unei cladiri si pentru protectia acestuia. Peretii despartitori care compartimenteaza sau inchid golurile din structura unei cladiri si care delimiteaza functiunile cladirii si pot fi realizati din caramida, BCA, cadre metalice pe care se prinde rigipsul, din cadre pe structura lemnoasa cu izolatie sau fara izolatie peste care se poate aplica placajul din rigips sau OSB. Invelitoarea elementul care inchide acoperisul la partea superioara a acestuia si poate fi realizat din materiale ceramice sub forma de tigla si olane, tabla, pvc ondulat sau simplu, paie sau stuf, sita si sindrila. Izolatiile elemente de protectie a unei cladiri impotriva actiunii apei si se numesc hidroizolatii, impotriva actiunii caldurii si se numesc termoizolatii sau impotriva propagarii zgomotului si atunci se numesc fonoizolatii. Tamplariile de la usi si ferestre au rolul de a inchide golurile de lumina si de circulatie a aerului si de a izola fata de exterior cladirea precum si de a asigura o iluminare corespunzatoare naturala. Finisajele au rol estetic, igienic, de protectie mecanica, finisajele realizate la tencuieli, zugraveli, vopsitorii, pardoseli, tapete unde este cazul, placaje, stucaturi, elemente arhitecturale de exterior. Scarile este elementul de constructie care asigura circulatia pe verticala intr-o cladire se dimensioneaza astfel incat sa poata fi evacuate in conditii optime, numarul total de persoane din acea cladire si este elementul de constructie care reprezinta continuarea structurii de rezistenta orizontala, adica a planseului in zona casei scarilor si care se realizeaza cu diverse pante si largimi in functie de dimensiunile camerelor Elemente de constructie pentru echiparea tehnica Sunt reprezentate de instalatii iar numarul si complexitatea acestora depind de tipul de cladire de dimensiunile acesteia, de comfortul interior impus de beneficiar, precum si de posibilitatile financiare ale beneficiarului, aceasta categorie de elemente includ : instalatiile de alimentare cu apa instalatiile de evacuare a apei si canalizare instalatii sanitare interioare instalatii de incalzire instalatii de aer conditionat si climatizare instalatii electrice instalatii de evacuare a deseurilor echipamente de transport pe verticala Actiunile in constructii Actiunea in constructii reprezinta orice cauza care genereaza un efort sau o deformatie asupra unei constructii si care se manifesta asupra acesteia sub forma unor sisteme de forte sau deplasari pe verticala sau orizontala a unei constructii

Clasificarea actiunilor in constructii Actiunile permanente actioneaza asupra unei constructii in mod permanent si la intensitate maxima cum sunt : greutatea proprie a elementelor de constructie dintr-o cladire, actiunea prin impingere a terenului unde este realizata cladirea si efectul precomprimarii elementelor de constructie.

Actiunile temporare actioneaza asupra unei constructii in mod permanent sau temporar nu la valoarea si intensitatea maxima, actiuni rezultate din incarcarile greutatii mobilierului si al persoanelor existente intr-o cladire, incarcarile rezultate din fenomenele climatice, incarcarile rezultate din actiunea si greutatea autovehiculelor, actiuni rezultate din impingerea apei depozitata in rezervoare, incarcarile rezultate din variatia temperaturilor climatice, actiuni rezultate din forta de impingere a pamantului depozitat atunci cand sunt realizate fundatiile Dupa directia de actionare asupra unei constructii avem actiuni verticale, orizontale, oarecare. Dupa modul in care actioneaza asupra unei constructii avem actiuni concentrate, distribuite uniform sau actiuni oarecare. Dupa frecventa de aparitie asupra unei constructii avem actiuni cvasipermanente, permanente intalnite frecvent, rar, foarte rar, exceptionale. Actiunile exceptionale sunt acele actiuni care pot sa nu apara niciodata in frecventa de viata a unei constructii, pot sa apara foarte rar la intensitate maxima sau nu si din aceasta categorie fac parte actiunile rezutate din seisme, cedarea sau ruperea unor reazeme de rezistenta, explozii sau incendii, inundatii, ruperea unor elemente structurale de rezistenta a unei cladiri si altele. Pentru calculul si dimensionarea elementelor structurale portante de rezistenta se fac combinatii si incercari probabilistice care pot actiona impreuna asupra unei constructii. - gruparea fundamentala cuprinde actiuni permanente si temporare care pot sa apara simultan asupra unei constructii - gruparea speciala cuprinzand actiunile permanente, temporare care pot actiona in acelasi timp cu o actiune exceptionala Elementele de calcul hidrotermic Temperaturile de comfort se afla intre 18 si 22 grade celsius iar umiditatea aerului din interior este intre 55 % 65 % , pentru realizarea acestor exigente asftel elementele anvelopei exterioare a unei cladiri trebuiesc dimensionate in functi de stasurile de exigenta si calitate in constructii. Caldura este transmisa prin elementele unei constructii prin elementele de conductie pentru materialele solide iar prin convectie intre materialele solide si lichide si prin radiatie intre materialele gazoase si aer. Rezistenta totala la transfer tehnic al unui element constructic din anvelopa unei cladiri se calculeaza prin insumarea rezistentelor la trecerea caldurii de la aerul interior la suprafata interioara a anvelopei , de la suprafata exteioara a anvelopei la aerul exterior prin procesul de convectie si radiatie precum si prin insumarea rezistentelor la trecerea caldurii anvelopei. R0 = R1 + R + R0 Diagrama de variatie a temperaturilor din grosimea unui perete exterior in conditii de regim stationar in timpul iernii.

Coeficientii de calcul pentru trecerea caldurii printr-un sau dintr-un element de constructie sunt urmatoarele : - coeficientii de transfer termic interior sau exterior cu ajutorul carora se calculeaza rezistentele superficiale la interior si exterior Coeficientii sunt diferiti pentru fiecare material de constructie in parte si anume are valori mari pentru materialele de constructie care transmit usor caldura cum este metalul si lemnul si are valori mici pentru materialele de constructie termoizolante cum ar fi vara minerala, poliesternul, spuma poliuretanica, BCA si alte materiale. Rezistenta la transfer termin prin fenomenul de conductie a fiecarul strat al anvelopei unei cladiri se calculeaza ca raport intre grosimea unui strat din componenta anvelopei si produsul dintre coeficientul de transfer tehnic pentru stratul respectiv si coeficientul de calitate adica de compresibilitate a materialului din care este realizat stratul respectiv. Rj = dj / lambda j * b j Elemente de calcul si dimensionare higrotehmica Din punct de vedere higrotehmic al unui element de constructie prin prezenta apei intereseaza pentru realizarea acestora diminuarea sau evitarea fenomenului de condens in elementele constructive ale anvelopei unei constructii. O umiditate ridicata in elementele constructive favorizeaza aparitia mucegaiurilor precum si fisurarea anumitor elemente constructive care afecteaza calitatile structurale sau nestructurale ale materialelor de constructie din care este realizat un element constructiv. Trecerea vaporilor de apa de la interior la exterior in perioada rece a aerului care poarta denumirea de difuzie a vaporilor care intampina o rezistenta din partea materialelor de constructie dependenta de compactitatea acestora adica de impermeabilitatea lor. Materialele de constructie usoare si poroase lasa sa treaca prin ele vaporii de apa iar materialele care au grad de permeabilitate ridicat si care denumesc materiale hidroizolatoare, nu lasa sa treaca vaporii de apa prin ele , poarta denumirea de bariere contra vaporilor. In momentul in care se realizeaza anvelopa unei constructii se tine seama ca in modul de alcatuire a acesteia sa se foloseasca si pentru interior cat si pentru exterior materiale de constructie care sa impiedice producerea fenomenului de condens. Fenomenul de condens de la suprafata interioara a anvelopei se elimina daca temperatura suprafetei interioare a elementului anvelopei este mai mare decat temperatura de umiditate interioara care devine umiditate de

saturatie, adica vaporii de apa se transforma in picaturi de apa de condens adica roua si mai poarta denumirea de temperatura punctului de roua. Tsi > Tr Conditiile care limiteaza condensul in interiorul elementei unei anvelope sunt urmatoarele : MwMv<O Delta Wef = Delta Wadmis Mw cantitatea de apa din condens din perioada rece a anului Mv cantitatea de apa ce se poate evapora in perioada calda a anului Aceasta conditie impune sa nu aiba acumulari de apa , de condens, de la un an la altul, adica daca in perioada rece a anului se produce condens la anvelopa unei constructii acesta sa se evapore in perioada calda a anului. Delta Wef variatia umiditatii efective a unui material de constructie si Delta Aadmis reprezinta variatia umiditatii admisibile a unui material de constructie Aceasta conditii impune ca in cazul in care condensul se produce la anvelopa constructiei si chiar daca se evapora apa in perioada calda a anului cantitatea de apa de condens sa nu fie in cantitati mari pentru a nu afecta caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor de constructie din componenta anvelopei Pentru BCA nu trebuie sa fie mai mare de 3 % iar in cazul PFL-ului sau a materialelor lemnoase trebuie sa fie zero. Hidroizolatiile Lucrarile de hidroizolatii ale unei cladiri au rolul de a proteja anumite elemente constructive sau anumite parti din constructie impotriva actiunii apei si a efectelor realizate de aceasta sub diferitele forme de manifestare. In constructii apa se poate manifesta sub forme ca : - apa subterana, freatica - apa din umiditatea naturala a terenului - apa de infiltratii - apa de condens - apa tehnologica ( bai, bucatarii, uscatorii ) - apa pluviala - apa de stropire pe troturar etc. Avand in vedere efectele nocive rezultate in urma actiunii apei asupra unei constructii trebuie astfel realizate lucrari de hidroconstructie. Clasificarea hidroizolatiilor in functie de modul de realizare si materialele de constructie folosite hidroizolatiile pot fi : - hidroizolatii rigide care se realizeaza din mortare sau betoane impermeabile care in amestecul lor au substante hidrofuge sub forma de lichid sau praf

hidroizolatiile bituminoase care au proprietatea de a fi elastice si sunt realizate din materiale bituminoase cauciucate sub forma de membrane si care in functie de presiunea apei se aplica in unul sau mai multe straturi avand intre 2 6 mm hidroizolatiile metalice care sunt realiate din foi de tabla din Pb, Cupru, Al care sunt foarte bune pentru izolatea unui element constructiv dar sunt foarte costisitoare hidroizolatiile realizate din mase plastice hidroizolatiile mixte

Dintre cele enumerate cele mai folosite in constructii sunt hidroizolatiile rigide si hidroizolatiile realizate din membrane bituminoase Dupa rolul pe care il au hidroizolatiile pot fi : - impotriva actiunii apei fara presiune hidrostatica - impotriva apei cu presiune hidrostatica - impotriva umiditatii naturale a terenului In functie de pozitia hidroizolatiilor avem : - verticale - orizontale Realizarea hidroizolatiilor impotriva umiditatii terenului de fundare la constructiile care nu au subsol Realizarea hidroizolatiilor la acest tip de constructii are rolul de a proteja peretii si pardoseala impotriva ascensiunii apei prin procesul de capilaritate impotriva igrasiei la pereti si pardoseli. Are rolul de a proteja pardoseala si peretii impotriva infiltrarii apei rezultate din stropirea trotuarelor si impotriva infiltrarii apelor pluviale. La acest tip de izolatii se folosesc membrane bituminoase din materiale impermeabile si pietris impotriva ruperii capilaritatii terenului

tencuiala

Membrana hidroizolanta

capriori arbalier pana talpa pane pop Sarpanta cu capriori 46m capriori

Hidroizolatie rigida
2%

Suport pardoseala, strat separare, pietris 8-10 cm, umplutura compacta

talpa
Sarpanta pe scaune Sarpanta cu macaz

coama creasta Dop bitum trotuar soclu

fundatie

Zidarii Zidariile se realizeaza din amestecul a doua materiale, piatra de zidarie la care se adauga un liant sau din mortar si se realizeaza astfel incat sa formeze un masiv continuu. Clasificarea zidariilor In functie de materialul de constructie din care sunt realizate zidariile avem : - lut, argila, pamant batut care se armeaza sau nu cu paie, stuf sau lemn - piatra naturala obtinuta direct din rau si poate avea diferite grade de prelucrare

zidarii realizate din produse arse, cercamice, argila arsa zidarii realizate din produse nearse BCA, blocuri din beton usor simplu sau greu cu goluri sticla sub diferite forme ( caramizi, placi, fasii ) materiale metalice caramizi metalice sau produse metalice ansamblate

In functie de pozitia in care sunt realizate zidariile intr-o constructie acestea pot fi: - zidarii subtrane - zidarii supraterane In functie de rolul pe care il au zidariile pot fi : - zidarii portante sau de rezistenta - zidarii neportante - zidarii autoportante care suporta greutatea proprie Dupa tipul de realizare al unei zidarii acestea pot fi dispuse astfel : - zidarii normale care se realizeaza in pereti, in stapli sau neportanti, in arce, in bolti - zidarii care se realizeaza la poduri si podete - zidarii realizate la cosurile de fum, la rezervoarele de apa, la silozurile agricole - zidarii realizate la elementele de protectie ale unui element constructiv sau a unei parti dintr-o constructie In functie de piatra de zidarie si a modulu de manipulare a acesteia acestea pot fi : - zidarii realizate in blocuri mici de piatra care au o greutate de pana la 20 kg - zidarii realizate din blocuri medii cu greutate de pana la 50 kg - zidarii realizate din blocuri mari de piatra care au o greutate de peste 50 kg Zidariile sunt elemente de constructie care preiau in conditii bune eforturile rezultate asupra lor. Au o rezistenta scazuta la eforturile rezultate la intindere, forfecare, sau incovoiere Tehnici de realizare a zidariilor Pentru a se evita aparitia solicitarilor rezultat din intindere la realizarea zidariilor se utilizeaza elemente care sa reziste la presiunea exercitata de compresiune asupra acestora. Reguli de executie a zidariilor !

1. Prima regula consta in faptul ca pietrele de zidarie trebuie sa aibe suprafete plane de asezare astfel incat sa se realizeze o suprafata plana astfel incat sa nu apara eforturi de incovoiere in piatra

Fetele laterale de zidarie trebuie sa fie plane si perpendiculare pe suprafetele de asezare pentru a se evita fenomenul de impanare, daca acest fenomen s-ar produce randuri intregi de zidarie s-ar disloca iar peretele sau alt element constructiv s-ar darama. Forma optima a pietrelor de zidarie trebuie sa fie paralelipiped dreptunghic

Plansee din beton armat monolit Acest tip de plansee au avantajul ca urmaresc orice forma a conturului unei camere sau incaperi, pot fi folosite la deschideri mari ale incaperilor si suporta incarcari mari asupra planseelor. Tipuri de plansee din beton armat monolit : - planseul din beton armat monolit cu placa care se reazama pe conturul incaperii si care nu are grinzi de sustinere si se utilizeaza pt suprafete de maxim 25 m patrati, al doilea tip este planseu din beton armat monolit cu placa si nervuri adica grinzi de sustinere care se dispun pe latura scurta a unei incaperi pt suprafete de peste 25 m patrati iar dispunerea grinzilor sau nervurilor se realizeaza astfel incat sa se obtina ochiuri de placa cu o suprafata sub 25 m patrati - planseu din beton armat monolit cu placa si cu nervuri principale si secundare, nervurile sau grinzile principale se realizeaza pe latura scurta a unei incaperi si se reazama pe pereti sau stalpi de rezistenta iar grinzile sau nervurile secundare se dispun pe latura lunga a incaperii si se reazama pe grinzile principale si pe peretii sau stalpii de rezistenta, placa se reazama pe grinzile secundare iar grinzile secundare se reazama pe grinzile principale, acest tip de planseu se foloseste pt suprafete mari ale incaperilor. - Planseu din beton armat monolit cu placa si nervuri sau grinzi dese se foloseste pt suprafete mari ale incaperilor iar grinzile sau nervurile se realizeaza la o distanta de 50-70 cm intre ele. - Plansele din beton armat monolit casetate la acest tip de plansee placa se reazama pe o retea ortogonala de nervuri sau grinzi care pot fi realizate perpendicular sau inclinat fata de peretii de rezistenta . - Plansee din beton armat monolit tip ciuperca la care placa de beton se reazama pe stalpii sau peretii de rezistenta prin intermediul unor capiteluri, a unor ciuperci, care sunt ingrosate la capetele stalpilor - Plansee din beton armat monolit tip dala la care placa de beton se reazama pe stalpii portanti fara a avea capiteluri la capetele acestora astefel rezultand o placa din beton mai groasa decat in cazul planseelor tip ciuperca
plac a

plac a

nervuri nervuri

plac a

plac a

2
nervuri

plac a

Centura

nervuri

capitel capitel

stalp stalp

stalp

Plansee prefabricate din beton armat Plansee prefabricate tip fasie Planse cu corpuri de umplutura prefabricate si nervuri monolite Planee prefabricate pt deschideri mari Plansee predale Plansee tip panou mare prefabricat Plansee prefabricate cu corpuri de umplutura si grinzi sau nervuri monolite, acest tip de planseu este conceput din grinzi in forma de T intoarse pe care se reazama corpurile de umplutura care de obicei au goluri, pe tot conturul unei incaperi si pe reazeme se realizeaza centuri monolite iar in zonele cu seismicitate ridicata este obligatorie suprabetonarea planseului cu beton armat cu o grosime de minim 4 cm. Plansee de tip fasie acest tip de plansee impune o modulare a distantelor dintre axele peretilor portanti de rezistenta sau a grinzilor , pt a indeplini rolul de saiba rigida planseele tip fasie necesita o suprabetonare care se armeaza si va avea o grosime de minim 4 cm, pe tot conturul peretilor portanti de rezistenta se realizeaza centuri din beton armat care vor avea armatura din fier beton cu diametrul intre 10 si 12 mm si vor fi incastrate barele de fier beton in fiecare perete de rezistenta in numar de 4 iar etrierii in numar de 6 cu diametru de 25 cm Cele mai utilizate sunt planseele tip : Fasie cu goluri Cheston constructii industriale Dulapi precomprimati din beton armat Fasie armata din BCA Planseele tip panouri mai prefabricate Acest tip de plansee se utilizeaza la constructiile din structuri prefabricate fiind realizate din placi integral prefabricate rezemate pe conturul incaperilor, au dimensiunea conturului integral al unei incaperi iar pe marginea conturului se monteaza mustati din fier beton care se sudeaza de mustatile planseului alaturat, acest tip de plansee are 3 sisteme de rezemare pe conturul incaperilor si anume : a) se reazama pe dinti si atunci rezemarea este discontinua b) se reazama pe tot conturul incaperii continu c) se reazama prin intermediul unor bucle de armatura Prefabricatele au pe conturul interior randuri de goluri care se numesc alveole care dupa umplerea cu beton monolit se sudeaza mustatile si pot astfel prelua incarcarile rezultate din lunecarile realizate in prefabricate generate de actiuni orizontale indeplinind astfel rolul de saiba rigida

alveloa

Dinte de rezemare

mustati

Bare longitudinale in monolitizare

Alveol e

Monolitizare

Musta ti
Cupon de sudat mustati

Alveol a

bucle

Acoperisuri Sunt elemente structurale portante de rezistenta care preiau incarcarile rezultate din actiunile exercitate asupra invelitorii precum si din actiunile climatice si le transmit structurii portante de rezistenta pe verticala a unei constructii. Acoperisurile se pot realiza in 2 moduri : - cu panta ( sarpanta ) intr-una sau mai multe ape si care poarta denumirea de sarpanta - fara panta ( panta mica de inclinare ) pentru scurgerea apei pluviale, poarta denumirea de terasa Invelitoarea reprezinta stratul de impermeabilizare al acoperisului si poate fi realizat din mai multe materiale de constructie cum sunt :

- produsele ceramice sub forma de tigla sau olane - tabla ondulata zincata - foi de tabla metalica - invelitori bituminoase - sistem ondulat din PVC - tigla sau olane din materiale plastice tratate special - la casele din lemn se poate folosi sita si sindrila Elementele caracteristice sarpantei sunt : -strasina -dolia -creasta -coama

capriori arbalier pana talpa pane pop Sarpanta cu capriori capriori 4 6 m arbalier capriori pana talpa talpa pane Sarpanta pe scaune pop SarpantaSarpanta cu macaz cu capriori coama 46m capriori creasta

talpa trotuar streasina dolie streasina dolie coama creasta trotuar

Sarpanta pe scaune Sarpanta cu macaz

Structura si forma in plan a unui acoperis trebuie sa respecte anumite criterii si anume : - marimea si intensitatea incarcarilor - deschiderile in plan ( distanta dintre peretii exteriori longitudinali ) - considerentele tehnico-economice - modul de dispunere a elementelor structurale Pentru deschiderile de pana la 14 m se utilizeaza sarpantele clasice realizate din lemn , pentru deschiderile mai mari de 14 m se folosesc sarpantele ingineresti de tip ferma ( grinzi cu zabrele, grinzi cu inima plina, ferme clasice, etc ) Elementul de rezistenta al unei sarpante il reprezinta forma de realizare a acesteia : - sarpante cu capriori se folosesc la acoperisurile cu deschideri intre 4-6 m - sarpante cu scaune se folosesc la acoperisurile cu deschideri intre 7-14 m - sarpante cu macaz se foloseste pentru acoperisurile cu deschideri intre 7 si 12 m

capriori

capriori

talpa pane pop Sarpant a cu capriori 46m capriori

talpa capriori Sarpant arbalier a pe pana scaune talpa pane Sarpant pop a cu Sarpant macaz a cu capriori coam 46m a capriori creas talpa Sarpant ta a pe trotu scaune ar
Sarpant a cu macaz

capriori arbalier pana talpa pane pop Sarpanta cu capriori 46m capriori

talpa
Sarpanta pe scaune Sarpanta cu macaz

coama creasta trotuar

pana talpa pane pop Sarpant a cu capriori 46m capriori capriori arbalier talpa pana Sarpant talpa a pe pane scaune pop Sarpant Sarpant a cu a cu capriori macaz 4 6 m coam capriori

capriori arbalier pana talpa pane pop Sarpanta cu capriori 46m capriori capriori arbalier talpa pana Sarpanta pe scaune talpa pane Sarpanta cu macaz pop coama Sarpant creasta a cu capriori trotuar 4 6 m capriori

talpa pane pop Sarpant a cu capriori 46m capriori capriori arbalier talpa pana Sarpant talpa a pe pane scaune pop Sarpant Sarpant a cu a cu capriori macaz 4 6 m coam capriori

coam coam coam coam coam a coam a a a a creas a Terase : creas creas creas creas ta creas -terase circulabile panta 1,5 si 3ta % ta ta ta trotu ta -terase necirculabile panta pe directia gurilor de scurgere intre 3 si 7 % trotu trotu trotu trotu ar trotu ar ar ar ar ar Elementele componente ale unei terase : - plafonul sau tavanul care are rol de finisaj la partea inferioara a planseului - stratul de panta este realizat din materiale usoare si care va avea o grosime minima de 4 cm la gura de scurgere - sapa de egalizare realizata din mortar si care poate fi realizata sau nu - bariera contra vaporilor care sa impiedice trecerea vaporilor in zona rece a acoperisului unde ar condensa, se folosesc materiale impermeabile - termoizolatia acoperisului din diverse materiale usoare izolante ( polistiren, poliuteran, betoane usoare, BCA, zgura ,etc - strat de protectie impermeabil al termoizolatiei - strat de protectie mecanica a termoizolatiei si de support al hidroizolatiei de regula din sapa de mortar de ciment - hidroizolatie din membrane bituminoase - protectia hidroizolatiei : la terasele necirculabile cu membrane ( inclusa in alcatuirea ultimului strat de membrana ) si la terase circulabile ( dintr-o sapa de mortar sau stat de nisip pe care se monteaza pardoseala prefabricata sau monolit )

talpa a creas Sarpant a pe scaune ta trotu Sarpant ar a cu

macaz

talpa
Sarpant a pe scaune Sarpant a cu macaz

talpa a Sarpant creas a pe scaune ta trotu Sarpant ar a cu

macaz

capriori arbalier pana talpa pane pop Sarpanta cu capriori 46m capriori capriori capriori arbalier arbalier talpa pana pana Sarpanta pe scaune talpa talpa pane pane Sarpanta cu macaz pop pop Sarpant Sarpant coama a cu a cu creasta capriori capriori 46m 46m trotuar capriori capriori

talpa
Sarpant a pe scaune Sarpant a cu macaz

talpa
Sarpant a pe scaune Sarpant a cu macaz

Termeni tehnici folositi in constructii Adancimea maxima de inghet Reprezinta nivelul masurat de la suprafata finita a terenului de fundare, cota 0 a terenului pana unde se face simtit efectul inghetului din iernile cele mai geroase iar fundatiile unei constructii trebuie sa fie astfel realizate incat sa depaseasca adancimea maxima de inghet din zona unde urmeaza a fi realizata constructia. Pt Romania, adancimea maxima de inghet a fost stabilita printr-un STAS in constructii nr. 6054/1997 care se foloseste si in prezent si are valori cuprinse intre 0,60 si 1,10 metrii in functie de fiecare zona a tarii. Astereala Elementrul de constructie realizat prin captusirea din scanduri sau alte materiale de constructie cum ar fi placajul, PFL-ul dur, OSB din lemn sau PVC care se aseaza pe capriorii acoperisului si are rolul de suport pentru invelitoarea acoperisului. Element de constructie autopoertant sau autorezistente Este capabil sa preia singur anumite sarcini din constructie fara ajutorul elementelor structurale portante. Beton Reprezinta piatra artificiala obtinuta prin amestecul si intarirea unei paste realizate din pietris, nisip, ciment si apa in diverse proportii si care caracteristicile fizico-mecanice asemanatoare pietrei naturale beton simplu Betonul monolit Este termenul folosit pentru betonul care se toarna la fata locului acolo unde se realizeaza constructia. Termenul echivalent este beton turnat in situ. Betonul armat Este un sistem complex de realizare al unui element structural portant, de rezistenta, prin care betonul simplu conlucreaza eficient cu introducerea in acesta a unor bare de otel moale care se numesc armaturi care au diferite dimensiuni si sunt dispuse in piesa de beton armat astfel incat sa fie capabile sa preia eforturile rezultate din actiunile asupra unui element de constructie carora betonul simplu nu ar putea sa le faca fata. Elementele de constructie realizate din beton armat pot fi supuse actiunilor rezultate din incovoiere, intindere, torsiune, forfecare, astfel incat betonul simplu preia compresiunile rezultate in timp asupra unui element de constructie iar armaturile din otel fac fata celorlalte actiuni. Buiandrug Elementul de constructie realizat dintr-o grinda cu dimensiuni mici care sustine zidaria sau planseul unui gol realizat asupra unei usi sau a unei ferestre si care poate fi realizata intr-un perete de zidarie din piatra, caramida, BCA, sau alte materiale de constructie care au caracteristici similare.

Cornisa Element arhitectural iesit in consola fata de planul exterior superior al zidului unei constructii. Dala O placa realizata din marmura, ciment, piatra sau alt element de constructie care are forma rectangulara si care se foloseste pentru pavarea drumurilor, aleilor, sau pentru realizarea unor paramente ale digurilor. Firida Este o nisa oarba, cu adancime mica care poate fi realizata in interiorul sau exteriorul unui zid. Glaf Portiunea de zidarie reprezentata de grosimea acesteia si care se realizeaza in golurile formate de ferestre. Grinda Este elementul structurant de portanta realizat din lemn, caramida, piatra sau metal cu sectiune rectangulara si care se realizeaza orizontal astfel incat sa primeasca si sa repartizeze fortele de descarcare rezultate din anumite actiuni ale zidariei in mod egal pe intreaga sa suprafata Geotehnica Este o ramura tehnica inginereasca a geologiei care studiaza procesele geologice, litologice, precum si procesele fizico-mecanice ale solurilor si implicit ale rocilor din alcatuirea unui sol al modului de comportare a acestuia in raport cu constructiile care se realizeaza pe un teren anume in vederea determinarii conditiilor de proiectare si realizare a fundatiilor unei cladiri sau a unei constructii ingineresti pentru asigurarea masurilor necesare stabilitatii constructiilor precum si punerea in valoare a rocilor utile din componenta unui sol in vederea folosirii acestora in diferite domenii ingineresti Element higroscopic Este elementul care are proprietatea de a absorbi cu usurinta apa din atmosfera, de accea pt constructii se folosesc materiale care au gradul higroscopic cat mai mic. Hidrofugare Reprezinta metoda de tratare in vederea insensibilizarii sau a infiltrarii la actiunea apei Liantul Reprezinta un material de constructie sub forma lichida, vascoasa, poroasa sau densa, care este capabil sa se solidifice prin uscare fixindu-se pe un suport in functie de fiecare material de constructie folosit, liantii difera de la un material la altul. Lucarna Este un tip de fereastra de diverse dimensiuni in functie de marimea acoperisului si care se poate realiza la acoperisurile care au o panta mica care sunt protejate de o rama rectangulara si care pot avea sau nu un acoperis de dimensiuni mici propriu acestor tipuri de ferestre. Lambda-ulul

Procedeul de imbinare dealungul a doua piese, realizat din asocierea unui profil iesit lamba cu care este prevazuta una dintre piese, cu un profil intrat ulucul apartinand celeilalte piese. Imbinare nut si feder. Ulucul are o adancitura in interiorul piesei. Mansarda Spatiul de locuit aflat la ultimul etaj al unei constructii la care acoperisurile sunt inalte, poate fi compartimentat sau nu in functie de dimensiunile constructiei si de obicei urmareste panta sarpantei. Mezaninul Reprezinta un nivel intermediar intre parter si etajul unu al unei cladiri si poate avea destinatie de locuit sau de spatiu comercial. Exista acolo unde cladirea a avut prevazut in proiectul tehnic realizarea acestui etaj intermediar. Mortarul Reprezinta un conglomerat artificial realizat din compozitii diferite cu amestec dintre nisip de diferite dimensiuni, pietris granulat sau maruntit, bucatele mici de caramida, branule de carbune, se amesteca cu var, ciment si apa. In functie de materialele care urmeaza sa fie lipite sau unite se folosesc in proportii diferite si in amestecuri diferite fiecare element enumerat. OSB Este un material de constructie care se realizeaza sub forma unor panouri cu diferite grosimi si care contin material lemnos de diferite esente, lemnul fiind taiat in bucati subtiri avand dimensiunile la lungime de pana la 12 cm iar latimea de cca. 2 cm formand mai multe straturi care sunt supuse la presare la diverse temperaturi. Se obtin astfel placile de OSB care se folosesc atat la interior cat si la exterior aplicate pe structura de rezistenta. Placile se vor izola termic cu vata minerala la interior si cu placi de polistiren, extrudat la exterior Pazia Este elementul constructiv realizat din lemn si care se aseaza vertical in spatele jgeaburilor care se amplaseaza pe invelitoare si care are rolul de a proteja capetele capriorilor impotriva intemperiilor. Creaza o terminatie continua astfel incat panta jgeabului sa fie mai putin vizibila. Parament Reprezinta fiecare dintre cele doua fete finisate ale unui zid, al caror aspect este dat fie de materialul constructiv fie de un placaj menit sa innobileze edificiul.Poate fi piatra naturala, caramida aparenta, placaj, mozaic etc. Parapet Constructie usoara de inaltime medie care delimiteaza una sau mai multe laturi al unui element constructiv deschis. Pardoseala Strat izolator si de protectie la partea inferioara a unei incaperi si care se realizeaza din lemn masiv, parchet laminat, ceramica, marmura, mozaic.are rol decorativ. Materialele folosite la realizarea pardoselii se aleg in functie de structura de rezistenta astfel incat incarcarile exercitate asupra pardoselii sa nu afecteze structura portanta a cladirii. Pergola

O structura realizata dintr-o succesiune de coloane sau stalpi care sunt uniti la partea superioara printr-un grilaj si care sunt folosite pentru plantele agatatoare. Pot fi realizate din lemn, metal, pvc subtire Pilastru Reprezinta elementul sistemului portant de rezistenta al unei constructii care este alcatuit dintr-un stalp de piatra sau de zidarie care se incastreaza in structura unui zid pe care il intareste in zona unde se afla punctele de descarcare ale unui plafon ale unei bolti sau a cornisei acoperisului. Pilier Termenul tehnic folosit pentru a desemna stalpii masivi de zidarie realizati in interiorul unei constructii . Pilon Reprezinta elementul constructiv sub forma de stalp gros de lungime medie care are rolul de a sustine o greutate mare in cadrul sistemului de sprijin al unui pod Plan de situatie sau plan planimetric Reprezentarea grafica la diferite scari de marime a unei sectiuni orizontale sau verticale prin strictura unei constructii care detaliaza elementele componente caracteristice acelei sectiuni, se va reprezenta pe planul de situatii cotele tuturor elementelor din componenta sectiunii precum si materialele de constructie din componenta fiecarul element. Rabi Plasa de sarma de otel care are ochiuri patrate sau poligonale care se utilizeaza in constructii pentru armarea tencuielilor si a sapelor de mortar, poate fi folosita ca support pe care se aplica mortarul , pentru realizarea tavanurilor suspendate sau pentru acoperirea golurilor care se lasa in pereti pentru trecerea conductelor de instalatii . Releveu Reprezinta dosarul care va cuprinde planurile de situatie realizate la scara a sectiunilor orizontale si verticale prin constructie, a fundatiilor si detaliilor de fundatie.precum si a acoperisurilor si invelitorii la care se vor specifica toate cotele de teren pentru supra si infrastructura precum si detalierea materialelor de constructie folosite pentru fundatii, structura de rezistenta. Releveul va cuprinde schemele tuturor instalatiilor sanitare, electrice, de evacuare a apelor uzate, climatizare acolo unde este cazu, canalizare , si schema de realizare a fosei septice sau traditionale acolo unde nu exista sistem de canalizare. Radier Termenul tehnic dat pentru talpa de fundare continua care primeste sarcinile mai multor elemente verticale portante sau neportante de sustinere a constructiei si care se poate intinde sub intreaga suprafata a constructiei. Reazem Legatura intre doua corpuri solide care impiedica realizarea unor deplasari liniare sau rotiri a unuia in raport cu celalalta, atunci cand conditionarile se refera la deplasari intr-un singur plan reazemele se numesc reazeme plane si sunt de 3 tipuri : 1. reazem plan simplu 2. reazem plan tip articulatie 3. reazem plan tip incastrare

Sindrila Este materialul lemnos folosit pt realizarea invelitorii si care are forma unor scandurele cu o lungime intre 30 si 40 cm si o latime de 7-8 cm si se bat 2-3 bucati o dat sub forma de solzi adica un rand este acoperit partial de randul urmator si ale carui rosturi. Pot fi taiate in forma de unghi sau in forma de coada de randunica Travee Unitatea spatiala determinata de 4 puncte de sprijin pe care se descarca incarcarile o portiune de bolta cu o anumita independenta portanta. Portiunea de bolta dintre doua puncte de sprijin consecutive. Sita Reprezinta bucati subtiri din material lemnos care are lungimea mai scurta decat sindrila , se monteaza in acelasi sistem de solzi care si sindrila si in afara faptului ca se foloseste la realizarea invelitorii caselor batranesti sau a caselor realizate din lemn se poate folosi ca si metoda de captusire a acoperisului pe interior Elevatia Reprezentarea grafica realizata la scara a fetelor verticale exterioare ale unei constructii si reprezinta practic corpul cladirii. Elevatia este parte a unui element masiv dintr-un pod care este realizat deasupra terenului Nivelul apei freatice Nivelul cel mai ridicat ( adancimea cea mai mica ) la care poate ajunge panza de apa subterana de suprafata. In fapt se ia in considerare ca nivel al apei freatice un nivel ceva mai ridicat corespunzand nivelului maxim al capilaritatii continue. Pentru a se realiza fundatia se ia in considerare nivelul apelor subterane, se ia un nivel mai ridicat care corespunde nivelului maxim al capilaritatii continue Nivelul capilaritatii continue Reprezinta nivelul pana la care apa urca prin procesul de capilaritate si umple toti porii din sol. Zona in care porii solului contin apa iar altii contin aer constitue zona capilaritatii discontinue. Nivelment Operatia inginereasca de determinare a cotelor de nivel semnificative ale unui teren dat in raport cu o cota de referinta care poate fi nivelul marii, nivelul unei strazi sau a unei sosele sau nivelul cel mai ridicat al nivelului respectiv. Termen: coeficient U coeficient de transfer termic Caracterizeaza transmisia caldurii intr-o unitate de timp de-a lungul unei suprafete de 1 m patrat care separa doua medii cu temperaturi care difera cu un grad celsius si se masoara in W/m2. Un coeficient U mai mic inseamna o izolare mai buna

Extrudare Procedeu de prelucrare a materialelor plastice, metale prin deformare prastica, constand in trecerea fortata a materialului supus unei forte de compresiune intr-o anumita forma. Montant fix, profil T Bara care se pozitioneaza vertical intr-o constructie si care serverste ca piesa de sustinere. Montantul are rol de divizare a tamplariei. Montantul mobil Reprezinta profilul care se fixeaza pe cerceveaua canatului inactiv al unei tamplarii si permite inchiderea canatului activ peste cel inactiv . PVC Profil multi cameral reprezinta constructia alveolara interioara a profilelor din PVC pentru a asigura termoizolarea si fonoizolarea. Sistemele actuale de profile au minim 3 camere alveolare unde prima camera exterioara are rolul de izolare si de dirijare a apei rezultata din condens sau a apei care a patruns datorita neetansarii corespunzatoare a primei garnituri.A doua camera alveolara permite introducerea unei armaturi de otel necesara pt rigidizarea profilului iar a treia camera are rol de izolare La un numar mai mare de camere alveolare coeficientu de transfer termic este superior, permite introducerea armaturii de otel de ranforsare iar astfel stabilitatea profilului multicameral din PVC si a tamplariei se reduce considerabil