GENERALE

1)Definiți pardoseala caldă. Se va explica care este motivul pentru care unele pardoseli se
numesc calde. Dați exemple de materiale şi produse folosite pentru realizarea pardoselilor calde.
Pardoseala calda este aceea care la atingere da senzatia de “cald”. Pardoseala calda este facuta din
materiale rau conductoare de caldura, transmiterea caldurii de la corpul uman la materialul din care este
facuta pardoseala se face in cantitate mica intr-un interval de timp mare. Ex: parchet, mocheta,
linoleum…etc.

2)Definiți pardoseala rece. Se va explica care este motivul pentru care unele pardoseli se
numesc reci. Dați exemple de materiale şi produse folosite pentru realizarea pardoselilor reci.
Pardoseala rece este aceea care la atingere da senzatia de “rece”. Pardoseala rece este facuta din materiale
relativ bune conducatoare de caldura, transmiterea caldurii de la corpul uman la materialul din care este
facuta pardoseala se face in cantitate mare intr-un interval de timp mic. Ex: piatra naturala, mozaicul, gresia,
ceramica…etc.

3)Definiți pardoseala „umedă”. Se va explica care este motivul pentru care unele pardoseli
se numesc „umede”. Dați exemple de materiale şi produse folosite pentru realizarea
pardoselilor ”umede”.
Pardoseala “umeda” este o pardoseala fluida, ce se toarna de obicei la fata locului si (montata cu ajutorul
unui complement fluid) necesita un timp indelungat de uscare. Ex: rasina epoxidica, sapa, mozaicul turnat

4)Definiți pardoseala „uscată”. Se va explica care este motivul pentru care unele pardoseli
se numesc „uscate”. Dați exemple de materiale şi produse folosite pentru realizarea
pardoselilor ”uscate”.
Pardoseala “uscata” este pardoseala dintr-un material solid care se prinde prin montari mecanice – cuie,
suruburi, agrafe, cleme, clipsuri, (lipiri cu straturi subtiri de adezivi) sau prin tratamente mecanice, permitand
folosirea imediata a spatiului. Ex: parchet, mocheta,( covor din PVC, linoleum)

5)Definiți și clasificați tipurile diferite de finisaje la pereți. Explicați metoda de realizare a

fiecarui tip de finisaj.
Finisajele peretilor pot fi umede, uscate sau semi-umede/semi-uscate. Montarea celor umede se realizeaza
cu un complement fluid ce necesita un timp indelungat pentru a se elimina (apa, uleiurile, rasinile sintetice),
cele uscate se realizeaza prin montari mecanice – cuie, suruburi, agrafe, cleme, clipsuri, (lipiri cu straturi
subtiri de adeziv)i sau prin tratamente mecanice, iar cele semi-umede/semi-uscate se realizeaza cu un
complement fluid ce necesita un timp mediu de uscare.

6)Definiți finisajele uscate.Explicați metoda de realizare și dați exemple de materiale sau

produse din care se pot realiza.
Finisajele uscate sunt finisajele ce se prind prin montari mecanice – cuie, suruburi, agrafe, cleme, clipsuri,
(lipiri cu straturi subtiri de adezivi) sau prin tratamente mecanice, permitand folosirea imediata a spatiului;
ex: placaje, lambriuri, parchet, dusumea.

7)Definiți finisajele umede. Explicați metoda de realizare și dați exemple de materiale sau
produse din care se pot realiza.
Finisajele umede sunt finisajele ce se realizeaza cu un complement fluid ce necesita un timp indelungat
pentru a se elimina – apa, uleiurile, rasinile sintetice – folosirea spatiului finisat nu poate fi imediata; ex:
tencuiala, vopsea

8)Definiți materialele fonoabsorbante.Enumerați materiale din care pot fi realizate,

specificându-se modul de obţinere şi calităţile pentru care este folosit la lucrări fonoabsorbante.
Se vor diferenţia cele care pot forma „faţa văzută aparentă” şi separat cele care necesită
„acoperirea” cu un alt material sau produs.
Materialele fonoabsorbante au proprietatea de a absorbi sunetele sau zgomotele, indeplinind astfel functia
de confort acustic. P.F.L. poros cu fata aparenta canelata, perforata, intepata…etc.; P.F.L. melaminat perforat

9)Definiți materialele fonoreflectante. Enumerați materiale din care pot fi realizate

specificându-se modul de obţinere şi calităţile pentru care este folosit la lucrări fonoreflectante.
Panouri din fribra de celuloza aglomerata (PFL poros),

10)Definiți materialele fonodispersante. Enumerați materiale din care pot fi realizate

specificându-se modul de obţinere şi calităţile pentru care este folosit la lucrări fonodispersante.

11)Enumerați materialele şi produsele din care se pot face învelitori, excluzându-le pe cele
din lemn şi ceramică.
Tigle-solzi din sticla, geam ondulat de sticla armata, solzi din tabla indoita la rece din aluminiu,tabla din otel
zincata, placi de ardezie, placi de eternit (azbociment) plane sau ondulate, poliester armat cu armatura de
fibra de sticla dispersata sau armatura de tesatura de fibra de sticla, plexiglas (cupole pentru luminatoarele
cladirilor industriale).

12)Care sunt materialele şi produsele folosite pentru obţinerea pereţilor despărţitori uşori?
Pentru fiecare material şi produs propus se va indica modalitatea de punere în operă pentru
obţinerea peretelui care să îndeplinească condiţia enunţată mai sus.
Panouri presate din aschii lemnoase aglomerate, corpuri ceramice cu lamba si uluc cu goluri longitudinale,
panouri tip sanwich (izopaneluri), caramida de sticla, geam in profil “U” (profilit ), panouri celulare din
policarbonat, panouri din PVC, panouri sau blocuri de zidarie din BCA, BCU, panouri din beton usor
termoizolant cu agregate vegetale si liant de ipsos sau var.

13)Care sunt materialele şi produsele din argilă arsă folosite pentru realizarea pereţilor
portanţi, purtaţi, autoportanţi, despărţitori, exteriori ?
Caramizi dublu presate sau cu goluri (pereti portanti, exteriori) – a. fuzibila, caramizi si blocuri pentru zidarie
(pereti portanti, exteriori) – a. fuzibila, caramizi cu 15% goluri verticale (pereti portanti, exteriori) – a. fuzibila,
caramizi cu 30…40% goluri verticale (pereti portanti, exteriori) – a. fuzibila, caramizi cu goluri mari (pereti
despartitori, purtati) – a. fuzibila, blocuri ceramice cu goluri pentru zidarie (pereti de umplutura) – a. fuzibila,
corpuri ceramice cu lamba si uluc cu goluri longitudinale (pereti despartitori usori) – a. fuzibila, clincher de
zidarie (pereti portanti, exteriori) – a. vitrifiabila

LEMN
1)Definiți P.A.L.-ul. Descrieți materia primă și modalităţile de obţinere a produselor. Care
sunt sortimentele diferite de P.A.L şi la ce se utilizează?
P.A.L-ul este un produs stratificat fabricat din așchii de lemn și o rășină sintetică sau alt liant adecvat.
Panourile de aschii lemnoase aglomerate se pot fabrica dupa doua tehnologii diferite: presare (rezultand
placi rezistente cu aschii stratificate paralel cu fetele placii) si prin extrudare (rezultand placi mai putin
rezistente cu aschii stratificate perpendicular pe fetele placii). Placile presate pot fi folosite pentru constructia
peretilor despartitori sau a foilor de usi, iar placile extrudate sunt utilizate la constructia mobilei.
2)Definiți FURNIRUL. Descrieți metoda de obţinere a furnirului, tipuri diferite de furnir și
utilizări ale acestuia. În ce sortimente se produce furnirul şi care sunt utilizările specifice
fiecarui sortiment în parte? Produse pe bază de lemn în alcătuirea cărora se foloseşte furnirul.
Furnirul este o foaie subțire de lemn care servește la fabricarea contraplacajelor, a panelelor, în industria
mobilei…etc. Furnirul se obtine prin taierea cu masini speciale trunchiului in foi de 0.8…3 mm grosime;
taierea se poate face in lungul trunchiului (furnir decupat) sau tangential (furnir derulat). Exista furnire de
fata (0.7…1 mm) folosite ca strat de fatuit, furnire de baza (1…3.5 mm) folosite ca miez al contraplacajelor si
fata a panelelor si panourilor celulare si furnire tehnice destinate scopurilor industriale.

3)Definiți PANELUL. Descrieți modalitatea de obţinere a panelului şi motivele pentru

care se fabrică după nişte reguli bine stabilite. Care sunt sortimentele diferite de panel şi la ce se
utilizează?
Panelul este un semifabricat din lemn care se obtine lipind de o parte si de alta a unui miez de sipci de lemn
usor cate o foaie de blind sau de contraplacaj usor. Panelul se poate realiza in mai multe feluri, sipcile fiind
lipte sau chiar imbinate intre ele sau lasand mici goluri de aer pentru ca deformarile lor la variatiile de
umiditate sa se compenseze si panelul sa nu se deformeze. Panelul se utilizeaza la constructia mobilierului
de calitate, a usilor, a placajelor pentru pereti (lambriuri) si a pieselor de mari dimensiuni carora li se cere o
buna stabilitate la actiunea variatiilor de umiditate.

4)Enumerați materialele şi produsele pentru realizarea pardoselilor din lemn. Explicați

care sunt pardoselile la care se folosesc deşeuri (resturi) sau componente din lemn?
Dulapii se folosesc ca materiale de pardoseala la suprafete circulabile (poduri, schele…etc); dusumelele din
scanduri, parchete din esente tari (cu lamba si uluc, cu lamba si uluc si taietura in coada de randunica, cu
dublu uluc, prevazute pe toate patru canturile cu ulucuri, lamelar), parchet prefabricat din MDF cu dublu falt ,
parchet stratificat cu imbinare de tip falt, P.A.L. (la substraturi de pardoseli), P.F.L extradur

5)Definiți CONTRAPLACAJUL. Descrieți modalitatea de obţinere a contraplacajului şi

motivele pentru care se fabrică după nişte reguli bine stabilite. Care sunt sortimentele diferite de
contraplacaj şi la ce se utilizează?
Contraplacajul este o placa din foi subtiri de lemn, realizata lipind peste un miez de blind, de ambele parti, foi
de furnir cu fibra asezata pe directie perpendiculara pe cea a fibrei blindului, acest mod de obtinere
conferind elasticitate si rezistenta. Numarul de foi de furnir este mereu impar pentru ca tendinta de
deformare a foilor sa se echilibreze. Contraplacajul poate fi realizat cu cleiuri obisnuite (nu rezista la
umezeala) sau cu clei de bachelita (devine rezistent la umezeala). Placajul bachelitizat poate fi de tip F
(folosirea cleiului de bachelita pentru lipire foilor si acoperirea fetelor placajului) sau de tip S (tratarea
contraplacajului cu clei obisnuit intr-o baie de lac de bachelita). Contraplacajul este folosit pentru realizarea
lambriurilor, a tablei de usa, a mobilei…etc.

6)Definiți P.F.L.-ul dur. Descrieți materia primă și modalităţile de obţinere a produselor.

Care sunt sortimentele diferite de P.F.L. dur şi la ce se utilizează?
Placile din fibra lemnoasa aglomerata sunt obtinute prin presarea fibrei de celuloza rezulata din defibrarea
lemnului sau a altor materiale bogate in celuloza (stuf, paie de cereale). P.F.L-ul dur este un inlocuitor al
contraplacajului si este folosit in productia mobilei, a foilor de usi, a panourilor celulare…etc. P.F.L-ul poate si
emailat sau melaminat si este de obicei folosit in constructia mobilierului de bucatarie si pentru unele finisaje
de pereti.

7)Definiți P.F.L.-ul poros. Descrieți materia primăși modalităţile de obţinere a produselor.

Care sunt sortimentele diferite de P.F.L. poros şi la ce se utilizează?
Placile din fibra lemnoasa aglomerata sunt obtinute prin presarea fibrei de celuloza rezulata din defibrarea
lemnului sau a altor materiale bogate in celuloza (stuf, paie de cereale). P.F.L-ul poros este un bun izolant
termic si acustic, iar pentru utilizarea sa in medii umede de produce un sortiment de P.F.L. tratat cu bitum.
Pentru tratamente acustice fonoabsorbante se produc sortimente de P.F.L. poros cu fata aparenta canelata,
perforata, intepata…etc.

8)Definiți LAMBRIUL. Enumerați materialele și produsele pe bază de lemn folosite la

realizarea lambriurilor și metodele de prinderea a acestora de elementele de susținere.
Lambriul este utilizat pentru placarea peretilor; comtraplacajul, panelul, P.F.L..-ul melaminat, scandura cu
lamba si uluc (se fixeaza cu ajutorul unor cuie, suruburi, agrafe, cleme, clipsuri, lipiri cu straturi subtiri de
adezivi sau prin tratamente mecanice).

9)Enumerați materialele şi produsele pe bază de lemn pentru realizarea finisajelor uscate la

pereţi. Pentru fiecare material şi produs propus se va da denumirea, se va face o descriere şi se
va indica modalitatea de fixare.
Contraplacajul (placa din foi subtiri de lemn, realizata lipind peste un miez de blind, de ambele parti, foi de
furnir cu fibra asezata pe directie perpendiculara pe cea a fibrei blindului), panelul (semifabricat din lemn
care se obtine lipind de o parte si de alta a unui miez de sipci de lemn usor cate o foaie de blind sau de
contraplacaj usor) , P.F.L..-ul melaminat (P.F.L tratat cu un strat de melamina) . Se fixeaza cu ajutorul unor
cuie, suruburi, agrafe, cleme, clipsuri, lipiri cu straturi subtiri de adezivi sau prin tratamente mecanice.

10)Definiți cheresteaua. Se vor specifica dimensiunile pieselor de lemn și denumirea

acestora. Pentru fiecare sortiment se vor da exemple de utilizări ale acestora.
Cheresteaua este materialul lemnos care are cel putin doua fete atinse de fierastrau. Sipca (max 40 mm
grosime, max 6 cm latime) – garduri, gratare-suport, piese de tamplarie; scandura (max 40 mm grosime, min
8 cm lungime, latimi mai mari decat dublul grosimii) – suport al materialului de invelitoare, executarea
ramelor, tablourilor si tabliilor in lucrarile de tamplarie; rigla (40 – 100 mm grosime, latimi cel mult cat dublul
grosimii) – elemente componente ale sarpantelor, mobilier; dulap (40 mm< grosime < 100 mm, latimi mai
mari decat dublul grosimii, min 10 cm lungime) – consolidarea lucrarilor de santier, dulgherie, mobilier;
grinda (min 100 mm grosime, min 10 cm latime) – constructia podurilor, elemente de sustinere a planseelor.

PIATRĂ NATURALĂ
1)Clasificați piatra naturalăîn funcţie de modul ei de formare. Realizați la alegere o
subclasificare de detaliu numai pentru una din grupele mari de piatră naturală. Enumerați
caracteristicile fizico-mecanice şi chimice a pietrelor detaliate în subclasificare.
Roci eruptive, roci sedimentare, roci metamorfice. Rocile metamorfice prin presiune sunt formate prin
supunere la mari presiuni si caldura, rocile omogene transformandu-se in sisturi (ex: gnais – aceeasi
compozitie ca granitul, dar cu mineralele asezate in straturi, micasist – straturi de cuart si mica alba se
desface in placi fine, ardezie – roca argiloasa, cenusie). Rocile metamorfice prin contact sunt formate sub
actiunea lavei fierbinti care transforma rocile sedimentare in roci cristaline (ex: marmura – de natura
calcaroasa, cu structura cristalina si aspect zaharoid)

2)Enumerați tipurile de mozaicuri din piatră naturală folosite pentru realizarea pardoselilor.
Se va explica modul de execuţie a fiecărei pardoseli în parte.
Placi, dale din marmura, placi formate dintr-un strat din mortar de ciment-nisip si un strat aparent din
sfaramaturi de marmura aglomerate cu ciment (placi de mozaic prefabricate sau dale de marmura
concasata – TERAZZO), MARMOCIM, placi din marmura reconstruita – se lipesc cu mortar.
3)Care sunt materialele şi produsele din piatră naturală şi pe bază de resturi (deşeuri) de
piatră naturală, de diverse dimensiuni și forme, folosite pentru realizarea finisajelor la pereți?
Placi de calcar dur, oolitic, cochilifer; placi de travertin, placi din conglomerate/brecie, piatra reconstituita din
fragmente de piatra si rasini sintetice, placi de marmura reconstituita, MARMOROC (material de finisare
format din granule de marmura sau alte pietre colorate aglomerate cu un liant pe baza de poliacetat de vinil)

4)Care sunt materialele şi produsele din piatră naturală şi pe bază de resturi (deşeuri) de
piatră naturală, de diverse dimensiuni și forme, folosite pentru realizarea placajelor la pereți?
Placi si dale din marmura, MARMOCIM (placi rezultate din taierea unor blocuri din ciment si sfaramaturi de
marmura concasata), placi din marmura, piatra reconstituita din fragmente de piatra si rasini sintetice, placaj
din sparturi de marmura, placi de calcar dur, oolitic, cochilifer; placi de travertin, placi din
conglomerate/brecie

5)Descrieţi metodele de finisare a feţei vizibile a pietrei naturale. Explicați denumirile

acestor procedee şi specificați uneltele folosite.
Martelare – lovire cu un ciocan special ce permite sa se obtina o suprafata bruta prin zdrobirea superficiala a
pietrei; buceardare – lovire cu bucearda (ciocan cu dinti) ce imprima in piatra o granulatie mai mica sau mai
mare; slefuire sau frecare – cu ajutorul unei pietre abrazive se obtine o suprafata neteda, lustruirea – slefuire
cu abrazivi pana cand piatra primeste un luciu care reflecta lumina, spituirea – prelucrarea fetei vazute cu un
spit, raschetare – prelucrarea fetei vazute cu o rascheta

6)Enumerați și descrieți materialele şi produsele din piatră naturală şi ceramică folosite

pentru realizarea învelitorilor.
Tigla solzi din argila vitrifiabila arsa in cuptor-tunel. Placa are nervuri marunte pe partea vazuta pentru
scurgerea apei de ploaie si unul sau doua ciocuri dedesupt pentru prinderea de sipcile acoperisului.Tigla
profilata trasa cu simplu uluc din argila fuzibila. Sunt trase la filiera, pe una din laturi au o pana iar pe
cealalta un uluc. Tigla profilata presata cu dublu uluc din argila fuzibila. Se realizeaza prin presare in matrite
metalice sau in tipare de ipsos, au pe lateralele lungi pane si dublu uluc, iar pe cele scurte ulucuri ce se pot
imbina. Olanele din argila fuzibila. Se prezinta sub forma unor ulucuri tronconice si asigura o
impermeabilitate aproape perfecta si o izolare termica buna.
Placi de ardezie, ardezia este o roca metamorfica de presiune, prin presiunea suferita asezarea cristalelor din
roca s-a modificat. Este o roca argiloasa, cenusie, usoara si rezistenta. Se desface in placi subtiri si drepte.

CERAMICĂ
1)Enumerați materialele şi produsele din argilă arsă folosite pentru realizarea pereţilor. Sa
se precizeze pentru fiecare material şi produs tipul de perete la care se foloseşte (perete portant,
purtat, autoportant, despărţitor, exterior). Pentru fiecare produs sau material se va specifica tipul
de argilă din care este realizat.
Caramizi simple, caramizi dublu presate (pereti portanti, exteriori) – a. fuzibila, caramizi cu 15% goluri
verticale (pereti portanti, exteriori) – a. fuzibila, caramizi cu 30…40% goluri verticale (pereti portanti, exteriori)
– a. fuzibila, caramizi cu goluri longitudinale (pereti despartitori, purtati) – a. fuzibila, blocuri ceramice cu
goluri pentru zidarie (pereti de umplutura), – a. fuzibila, corpuri ceramice cu lamba si uluc cu goluri
longitudinale (pereti despartitori usori) – a. fuzibila, clincher de zidarie (pereti portanti, exteriori) – a.
vitrifiabila

2)Enumerați materialele şi produsele din argilă arsă folosite la realizarea finisajelor la

pereţi. Pentru fiecare produs sau material se va specifica tipul de argilă din care este realizat.
Caramizi pentru placaje – a. fuzibila, mozaic ceramic cu sau fara glazura – a. vitrifiabila, placute de gresie cu
latura de 2 cm – a. vitrifiabila, faianta- argile in compozitia carora exista o cantitate mare de caolinita
amestecata cu cuart si feldspat/calcar, placute ceramice glazurate de mici dimensiuni (CESAROM) – a. cu
continut ridicat de caolinita si adaosuri variate

3)Enumerați materialele şi produsele din argilă arsă folosite pentru realizarea pardoselilor
şi pavajelor. Pentru fiecare produs sau material se va specifica tipul de argilă din care este
realizat.
Caramizi dublu presate – a. fuzibila, clincher de pavaj – a. vitrifiabila, carouri si piscoturi de gresie pentru
pardoseli – a. vitrifiabila, placute de gresie cu latura de 2 cm – a. vitrifiabila, placi ceramice pentru pardoseli
– a. fuzibia

4)Enumerați materialele şi produsele din argilă arsă folosite la realizarea invelitorilor din
ceramică. Pentru fiecare produs sau material se va specifica tipul de argilă din care este realizat.
Tigle-solzi – a. fuzibila, tigla profilata trasa cu simplu uluc – a. fuzibila, tigla profilata presata cu dublu uluc –
a. fuzibila, tigle cu jgheab trase sau presate – a. fuzibila, coame tronconice sau cilindrice -a. fuzibila, oloane –
a. fuzibila

5)Să se enumere care sunt materialele şi produsele ceramice cu goluri. Pentru fiecare
material şi produs propus se va specifica domeniul de utilizare și tipul de argilă din care poate fi
realizat.
Caramizi cu 15% goluri verticale (pereti portanti, exteriori) – a. fuzibila, caramizi cu 30…40% goluri verticale
(pereti portanti, exteriori) – a. fuzibila, caramizi cu goluri longitudinale (mari) (pereti despartitori, purtati) – a.
fuzibila, blocuri ceramice cu goluri pentru zidarie (pereti de umplutura)– a. fuzibila, corpuri ceramice cu
lamba si uluc cu goluri longitudinale (pereti despartitori usori), corpuri ceramice de umplutura pentru plasee
(din beton armat/ cu grinzi T prefabricate) – a. fuzibila, corpuri ceramice pentru grinzi si fasii prefabricate
pentru plansee – a. fuzibila

STICLA
1)Enumerați tipurile de geamuri de securitate (siguranţă). Se va preciza pentru fiecare tip
de geam menţionat modul de obţinere, condiţiile de utilizare, comportarea la lovituri.
Geamul armat (obtinut prin turnare sau laminare, are inglobata in masa de sticla o plasa de sarma; in caz de
spargere plasa de sarma retine cioburile, invelitori), geamul duplex/triplex (alcatuit din foi subtiri de geam
lipite intre ele cu rasini sintetice; in caz de lovire crapa, insa cioburile raman lipite de pelicula elastica,
balustrade), geamul securizat (prin racire brusca se acopera cu o pojghita de sticla intarita care sufera o
puternica comprimare tangentiala; in momentul spargerii se farama in mici particule
netaioase,parbrize,cladiri publice), geamul securizat emailat (geam securizat acoperit cu email colorat,
imbracamintea exterioara a cladirilor :pereti cortina, fatade)

2)Enumerați materialele și produsele din sticlă folosite pentru placaje la pereți. Se vor
menționa modul de obținere și punere în operă.
Geamul securizat emailat (prin racire brusca se acopera cu o pojghita de sticla intarita care sufera o
puternica comprimare tangentiala, se acopera cu un strat de email colorat aplicat prin ardere in cuptor) se
foloseste pentru imbracamintea exterioara a cladirilor (pereti cortina, fatade); opaxitul (sticla colorata si
opalizata este valtuita in placi groase cu o fata neteda si alta striata) se monteaza cu un complement fluid –
mortar; sticla cristalizata (tratare termica speciala a unei sticle de o compozitie adecvata) se monteaza cu un
complement fluid – mortar;

3)Care sunt lucrările cu caracter decorativ-artistic care se realizează folosind sticla ?

Pentru fiecare lucrare decorativ-artistică propusă se va preciza modul de obţinere.
Vitraliul (panou decorativ din placi de sticla colorata in masa, montat in armatura de plumb sau aluminiu) –
sticle colorate in masa sau vopsite; mozaicul venetian sau mozaicul de sticla (sticla colorata in masa si taiata
in patratele mici). Colorarea in masa a sticlei se realizeaza prin adaugarea in topitura de sticla a diferiti oxizi
metalici. Sticla vopsita se realizeaza prin vopsirea fetei posterioare a sticlei sau prin lipirea unui autocolant
pe fata posterioara.

4)Enumerați materialele şi produsele din sticlă folosite pentru realizarea planşeelor

luminoase şi a învelitorilor. Pentru fiecare material şi produs propus se va preciza modul de
obţinere.
Geamul riglat (fabricat prin laminare), geamul ondulat armat (geam obisnuit curbat prin propria greutate intr-
un cuptor, are inglobata in masa de sticla o plasa de sarma), corpuri de sticla pentru plansee luminoase de
forma rotunda/ROTALIT (fabricate prin turnare si presare), dale patrate pentru plansee cu structura metalica
(fabricate prin turnare si presare), tigle din sticla (realizate prin turnare si presare)

5)Enumerați materialele şi produsele din sticlă folosite pentru realizarea pereţilor luminoşi
la interior şi la exterior. Se va preciza pentru fiecare material şi produs propus denumirea,
modul de obţinere şi de punere în operă (de realizare a peretelui luminos).
Geamul in profil U/PROFILIT (ulucuri de sticla obtinute prin laminare, pot fi prevazute cu armaturi
longitudinale din sarma de otel) – fixarea se face in rame metalice sau din beton armat prin alaturare sau
acoperire reciproca, dale pline pentru constructia peretilor luminosi/NEVADA (obtinute prin turnare si
presare) – se zidesc cu mortar de ipsos (la interior) sau de ciment(la exterior) sau in monturi metalice, dale
goale (caramizi de sticla) pentru constructia peretilor luminosi (obtinute prin suflare sau lipirea a doua
elemente presate) – se zidesc cu mortar de ipsos(la interior) sau de ciment (la exterior) sau in monturi
metalice, dale din sticla cu striuri prismatice/LUXFER (realizate prin turnare si presare) – montare in beton
sau in profile metalice

6)Enumerați tipurile de geamuri care au capacitate mărită de izolare termică (lasă să treacă
prin ele greu căldura de la interior la exterior). Pentru fiecare tip de geam menţionat se va
preciza modul de obţinere şi modalitatea de realizare a capacităţii de izolare termică.
Geamul dublu termoizolant/TERMOPAN (doua foi de geam distantate cu circa 10 mm inchizand intre ele un
volum de aer foarte uscat; permit obtinerea unei izolatii termice satisfacatoare), geamul dublu izolat cu fibre
de sticla/TERMOLUX (doua foi de geam inchizant un strat de 1-5 mm de impaslitura de fibre de sticla; este
un bun izolant termic, lasa sa treaca luminca dar impedica vederea).

7)Care sunt tipurile de geamuri care apără împotriva excesului de radiaţie calorică
provenită din radiaţia solară (lasă să treacă prin ele greu căldura provenită din radiaţia solară)?
Pentru fiecare tip de geam menţionat se va preciza modul de obţinere şi modalitatea de acţionare
pentru a îndeplini funcţia de apărare a interiorului împotriva excesului de radiaţie calorică.
Geamul catatermic/anti caloric (alcatuit din doua foi de geam si o rama etansa; prin compozitia speciala si
coloratie (cenusiu, cenusiu-verzui, cenusiu-galbui) se absorb razele calde in proportie de 60-70%), geamul
termoreflectant (geam simplu sau catatermic acoperit cu un strat metalic subtire care reflecta o mare parte a
radiatiilor calde ale spectrului, lasand sa treaca lumina).

8)Să se dea exemple de materiale şi produse pe bază de sticlă, mase plastice şi oţel folosite
pentru realizarea placajelor uscate la pereţi. Pentru fiecare material şi produs propus se va da
denumirea, se va face o descriere şi se va indica modalitatea de fixare pe pereţi.
Panouri celulare sau lamele din policlorura de vinil. Au calitati mecanice, sunt rigide, usoare, cu tratari
diferite la fata superioara, se prind mecanic. Profil din policlorura de vinil, au calitati mecanice, sunt rigide,
usoare, cu tratari diferite la fata superioara, se prin dupa sistemul lambriului. Panouri celulare din
policarbonat realizate din polimeri termoplastici sunt rezistente la socuri si au o structura interna celulara..
Geamul securizat emailat (prin racire brusca se acopera cu o pojghita de sticla intarita care sufera o
puternica comprimare tangentiala, se acopera cu un strat de email colorat aplicat prin ardere in cuptor) se
foloseste pentru imbracamintea exterioara a cladirilor (pereti cortina, fatade). Plasa decorativa din otel
(realizata prin impletirea firelor/benzilor de otel, din tabla perforata) – prindere mecanica

9)Enumerați materialele şi produsele din lemn, sticlă şi oţel folosite pentru realizarea
învelitorilor. Se va preciza pentru fiecare material şi produs propus denumirea exactă,
modalitatea de obţinere a formei necesare şi de punere în operă (de obţinere a învelitorii).
Sita, sindrila, laturoaie, forma de obtine prin taiarea/spargerea cu toporul a lemnului, se suprapun mai multe
straturi care se bat intre ele si de sipcile acoperisului. Geamul ondulat armat, a fost curbat prin propria
greutate intr-un cuptor si are inglobata in masa de sticla o plasa de sarma; placile de sticla reazama direct pe
pane si se intercaleaza intre placile ondulate din tabla zincata sau intre cele de azbociment ondulate. Tigle
din sticla fabricate prin turnare si presare; au aceleasi forme si dimensiuni ca tiglele ceramice si se
intercaleaza printre acestea. Tabla din otel zincata este obtinuta prin laminare o foaie de tabla de otel care
este tratata cu zinc pentru protectie anticoroziva. Se monteaza pe un suport de astereala.

10)Enumerați materialele şi produsele din sticlă şi mase plastice (polimeri) folosite la

realizarea izolaţiilor termice. Caracteristici fizico-mecanice ale materialelor şi produselor
enunţate. Se va indica denumirea materialelor şi produselor propuse şi se va face o descriere a
acestora.
Sticla spongioasa (poroasa), este un bun izolant terminc rigid, este rezistent la umezeala si la agentii
distructivi obisnuiti, avand pori inchisi. Vata de sticla alcatuita din fibre foate fine poate fi folosita in medii cu
temperaturi de pana la 300 de grade Celsius, se livreaza in satele sau rogojini. Tesatuta din fibra de sticla se
obtine prin toarcerea si presarea fibrelor de sticla. Din polistiren, poliuretan si policlorura de vinil se
realizeaza mase poroase cu capacitate ridicata de izolare termica. Sunt rezistente la umezeaza si la agentii
biologici, absorb apa, sunt sensibile la caldura si au rezistente mecanice mici.

11)Enumerați tipurile de sticle în raport cu compoziţia lor chimică. Pentru fiecare grupă de
sticlă propusă se va specifica natura compuşilor chimici, rolul lor şi se vor arăta caracteristicile
fizico-mecanice şi chimice. Se vor da câteva exemple de materiale şi produse şi domeniul lor de
utilizare – pentru fiecare grupă specificată în parte separat.
Sticla calco-sodica: SiO2(bioxid de siliciu), Na2SiO3(silicat de sodiu), Ca2SiO4 (silicat de calciu) – apare verde
in spartura din cauza silicatilor de fie, Na2SiO3(silicatul de sodiu) are rolul coborarii temperaturii de topire,
ex: sticla pentru geamuri si butelii. Sticla calco-potasica: SiO2 (bioxid de siliciu), Ca2SiO4 (silicat de calciu),
silicat de potasiu, putin Na2SiO3(silicat de sodiu) –are o calitate mai buna decat cea calco-sodica incolora
cunoscuta sub denumierea de cristal de Boemia(vesela). Sticla plumbo-potasica: SiO2(bioxid de siliciu),
silicat de potasiu, silicat de plumb – sticla foarte fina – cristal, folosit in special la decoratii

METALE
1)Definiți oţelul. Se va specifica compoziţia chimică, tipurile diferite, caracteristicile
fizico-mecanice şi chimice, domeniul de utilizare în construcţii, arhitectură, finisaj şi instalaţii.
Otelurile fac parte din categoria metalelor feroase si sunt fonte de furnal cu un procentaj de carbon de
maxim 1,7 %, otelurile cu mult carbon sunt foarte dure si casante, cele cu continut mediu de carbon au o
mare elasticitate, iar cele cu continut redus de carbon sunt moi si flexibile. Nichelul confera otelului
rezistenta la coroziune (inox) iar in alte proportii, constanta de volum fata de variatiile de temperatura (invar).
Cromul si manganul ii confera rezistenta la uzura. Cromul, tungstenul si vanadiul ii confera duritate si
elasticitate. In constructii se folosesc oteluri moi, prelucrate si fasonate la rece. Otelurile sunt turnate in
lingouri si apoi laminate. Prin trefilare se obtin sarmele de otel.
Otelul se foloseste la: grinzi, traverse, lucrari de beton armat (otel-beton), tabla zincata, tabla plumbuita,
plasa de rabit, cuie, suruburi, tevi de apa si de scurgere.

2)Definiți fonta. Se va specifica compoziţia chimică, tipurile diferite, caracteristicile

fizico-mecanice şi chimice, domeniul de utilizare în construcţii, arhitectură, finisaj şi instalaţii.
Fontele fac parte din categoria metalelor feroase si sunt fonte de furnal cu un procentaj de carbon situat
intre 1,7…4%. Fonta cenusie, cu un continut mai bogat de carbon, este dura si casanta, rezistand la
coroziune, Fonta alba este dura si mai putin casanta, insa rezista mai prost la coroziune. Fonta maleabila
este mai putin dura si mai putin casant. Fonta se foloseste la: radiatoare pentru instalatii de incalzire
centrala, cazi de baie, chiuvete, usi si gratare de sobe.

3)Definiți cuprul. Din ce grupă de metale face parte? Se vor specifica caracteristicile
fizico-mecanice şi chimice, domeniul de utilizare în construcţii, arhitectură, finisaj şi instalaţii.
Cuprul face parte din categoria metalelor neferoase si se extrage mai ales din sulfura de cupru. Este un bun
conducator de caldura si de electricitate, frumos colorat, usor de prelucrat, maleabil si ductil. Cupru capata in
timp o patine verde de carbonat de cupru cu un mare efect estetic. Se foloseste: in industria electrotehnica,
in finisaje, invelitori…etc.

4)Ce este aluminiul? Din ce grupă de metale face parte? Se vor specifica caracteristicile
fizico-mecanice şi chimice, domeniul de utilizare în construcţii, arhitectură, finisaj şi instalaţii.
Aluminiul face parte din categoria metalelor neferoase si se obtine prin electroliza oxidului de aluminiu topit.
Este un metal alb, usor, reistent la actiunea agentilor atmosferici, maleabil, ductil, usor de prelucrat. Se
foloseste in constructii: tamplaria usilor, a ferestrelor si a vitrinelor, ca tabla folosite la lucrari de finisaje si
sub forma de bare si fire.

5)Ce sunt aliajele? Se va specifica compoziţia chimică, tipurile diferite, caracteristicile

fizico-mecanice şi chimice, metodele folosite pentru obţinerea formei dorite, domeniul de
utilizare în construcţii, arhitectură, finisaj şi instalaţii.
Aliajele sunt metale topite impreuna, rezultand amestecuri cu proprietati mult diferite fata de cele ale
metalelor intrate in amestec. Alamele sunt formate din>50% cupru si zinc, se pot prelucra prin forjare,
presare, laminare, strunjire…etc, au culoarea galbena si sunt rezistente la actiunea agentilor atmosferici.
Apar in constructii sub forma de bare, tuburi, profile din tabla…etc. Bronzurile sunt formate din >75% cupru si
staniu, pot fi forjabile sau laminabile (daca procentul de cupru este foarte ridicat) sau turnate, apar sub
forma de robinete, manere de usi, aparate sanitare…etc. Aliajele cupru-aluminiu contin pana la 88% cupru,
sunt inoxidabile si au inalte calitati fiind preponderent folosite in lucrari de arta. Aliajele cupru-nichel sunt de
mai multe tipuri -> ex: MAILLECHORT/ALPACA, folosite la fabricarea tacamurilor sau in lucrari de decoratie.

6)Care sunt procedeele de fasonare a metalelor? Se vor prezenta în detaliu toate metodele
de fasonare a metalelor şi se vor da exemple de elemente metalice care au fost realizate prin
metodele enunţate.
Turnarea: metalul topit este turnat in tipare a caror forma este pastrata dupa racire –> fonta si bronzul.
Forjarea: metalul, incalzit pana la o temperatura de inmuiere, este lovit cu un ciocan manual, mecanic sau
hidraulic, lasandu-se cu usurinta fasonat –> otelul. Matritarea: presarea, cu ajutorul unor tipare din otel dur,
la rece sau la cald, a unor foi de tabla moale pentru a le aduce la forma dorita –> cuprul, aluminiul, alama,
otelul moale. Indoirea la rece consta in profilarea unor foi sau benzi de tabla cu ajutorul unor masini cu
functioarea intermitenta sau cu functionare continua –> otelul moale, cuprul, aluminiul, alama, zincul.
Aschierea: prelucrarea metalului cu scule din oteluri si aliaje dure care desprind din metal aschii pentru a-l
aduce la forma dorita – se realizeaza manual (fierastrau, pila, burghiu, polizor, perie mecanica) sau mecanic
(strunguri, freze, raboteze).

7)Să se dea exemple de materiale şi produse din metal folosite pentru realizarea placajelor
uscate la pereţi. Pentru fiecare material şi produs propus se va da denumirea, se va face o
descriere a modului de obţinere şi se va indica modalitatea de fixare pe pereţi.
Placute de tip „bond” si caseta de tip „bond” sunt alcatuite din 2 foi de aluminiu intre care exista o masa
plastica cu rol de termoizolatie, au diferite tratamente la fata superioara. Placutele au un sistem de montare
format dintr-un schelet metalic. Casetele se monteaza pe un schelet de montanti si traverse. Profil din tabla
de cupru obtinut prin laminare sau extrudare se fixeaza cu prinderi metalice direct pe perete sau pe un
schelet. Profil de aluminiu extrudat, realizat prin extrudare, se fixeaza cu prinderi metalice direct pe perete
sau pe un schelet. Tabla de otel zincata obtinuta prin laminare, poate sa fie sa nu profilata, se fixeaza prin
prinderi mecanice direct pe perete sau pe un schelet. Lamele de aluminiu cu miez de poliuretan se fixeaza pe
un schelet metalic.

8)Să se dea exemple de materiale şi produse din metal folosite pentru realizarea
învelitorilor. Pentru fiecare material şi produs propus se va da denumirea, se va face o descriere
a modului de obţinere.
Solzi din tabla de aluminiu obtinuta din tabla laminata indoita la rece cu ajutorul unor masini cu functionare
intermitanta sau continua Se prind mecanic prin incalecare la rosturi si se fixeaza pe astereala?. Tabla de
otel zincata se obtine prin laminare, otelul fiind protejat de un strat de zinc impotriva coroziunii. Se fixeaza de
astereala.

MASE PLASTICE/ IZOLAŢII

1)Enumerați materialele și produsele din mase plastice pentru realizarea placajelor uscate
la pereți.
Rasini termorigid - rasini fenolice – placaje bachelitizate, polimeri si copolimeri ai stirenului - policlorura de
vinil, placaje din polimeri, panouri plane, ondulate, panouri celulare din PVC – prindere mecanica, profil din
PVC (functioneaza ca lambriu)

2)Enumerați materialele și produsele din mase plastice pentru realizarea pereților ușori
desparțiori.
Panouri celulare din PVC, panouri plane, ondulate din PVC, panouri celulare din policarbonat de vinil, panouri
celulare din plexiglas

3)Care sunt materialele şi produsele folosite în construcţii pentru realizarea hidroizolaţiilor

sub formă de foi, de natură diferită? Caracteristici fizico-mecanice ale materialelor şi produselor
enunţate. Se va indica denumirea materialelor şi produselor propuse şi se va face o descriere a
acestora.
Tabla de plumb: izolari de terase si impotriva apelor subterane (rezervata lucrarilor foarte pretentioase).
Cartonul bitumat (carton poros impregnat cu bitum si acoperit pe fete cu piatra macinata sau nisip – fereste
bitumul de aer si lumina): invelirea de constructii provizorii. Cartoane bitumate cu fibre din deseuri textile:
invelitori, izolari de terase, izolari de subsoluri (superioare cartonului bitumat). Panza de iuta bitumata: izolari
pretentioase de invelitori si terase (flexibil). Cartonul bitumat pe baza de azbest (imputrescibil): lucrari
subterane pretentioase. Impaslitura de fibra de sticla si tesaturile din fibra de sticla bitumate (imputrescibile,
mai putin flexibile, mai sensibile la solicitari mecanice). Foliile din materiale din polimeri: poliizobutilena
(tehnologie de aplicare simpla, buna stabilitate la agentii atmosferici si la lumina, perfecta etansitate la
racordari), policlorura de vinil, cauciucul-butil.

4)Care sunt materialele şi produsele de natură organică folosite la realizarea izolaţiilor

termice? Caracteristici fizico-mecanice ale materialelor şi produselor enunţate. Se va indica
denumirea materialelor şi produselor propuse şi se va face o descriere a acestora.
Pietre naturale poroase: piatra ponce, unele tufuri si scorii. Termoizoleza datorita porozitatii, sunt rigide si au
o greutate redusa. Sunt utilizate sub forma de placi, blocuri si ca agregate la prepararea unor betoane
usoare. Pietrele artificiale poroase, adica betoanele cu agregate poroase, celulare, gazoase sau spumoase
pe baza de ciment, ipsos sau var. Capacitate de izolare creste cu cat sunt mai usoare (au mai multe goluri de
aer). Aglomerate din fibre organice: stabilitul, scagliola, ipsosul cu tocatura de trestie, stufitul (manunchi de
stuf presat si solidizat prin legaturi de sarma in panouri – inflamabil,nerezistent la factori biologici), panourile
din fibra de celuloza aglomerata/P.F.L. poroase (au perforatii, caneluri, intepaturi si o suprafata relativ
rezistenta). Pluta este un material usor, elastic, poros, inflamabil cu o mare putere de izolare. Azbestul este
utilizat sub forma de fibre aglomerate prin presare in foi; este incombustibil, rau conducator de caldura,
punct de topire ridicat, nu este sensibil la actiunea umezelii. Pasla, un aglomerat din fibre de lana animala,
vegetale si amidon se prelucreaza prin valtuire, si nu este rezistenta la factori biologici.

5)Care sunt materialele şi produsele obţinute pe bază de fibre neorganice artificiale

folosite la realizarea izolaţiilor termice? Caracteristici fizico-mecanice ale materialelor şi
produselor enunţate. Se va indica denumirea materialelor şi produselor propuse şi se va face o
descriere a acestora.
Vata de sticla vine sub forma de saltele imbracate in plasa de rabit sau in rogojini cusute pe o parte pe un
suport din carton ondulat sau plasa de rabit. Vata bazaltica minerala formata din vata de zgura si lana
minerala vine sub aceleasi forma ca vata de sticla, nu rezista la umezeala. Tesaturile din fibra de sticla se
obtin prin toarcerea si teserea fibrelor de sticla. Pasla minerala cu liant bituminos este realizata din fibre de
vata minerala acoperite cu o pelicula de bitum. Placi semirigide din vata minerala cu liant bituminos se obtin
prin presarea paslei minerale inainte de racire. Placi de vata minerala cu liant din polimeri se obtin in mod
asemanator cu cele rigide dar solidarizarea fibrelor minerale cu lianti din polimer.
Materiale ceramice poroase au o rezistenta mecanica redusa, poate fi folosit numai sub forma de placi,
blocuri sau caramizi. Sticla spongioasa (poroasa), este un bun izolant terminc rigid, este rezistent la
umezeala si la agentii distructivi obisnuiti, avand pori inchisi. Din polistiren, poliuretan si policlorura de vinil
se realizeaza mase poroase cu capacitate ridicata de izolare termica. Sunt rezistente la umezeaza si la
agentii biologici, absorb apa, sunt sensibile la caldura si au rezistente mecanice mici.

DIVERSE FINISAJE CURENTE ŞI SPECIALE

1)Care sunt materialele şi produsele flexibile folosite pentru realizarea pardoselilor? Se vor
preciza denumirile materialelor şi produselor şi se va face o descriere a fiecărei propuneri în
parte. Se va face diferenţierea între folosirea lor sub formă de „covoare” şi sub formă de „dale”.
Linoleum este o aglomerare de pluta macinata, linoxin, coloranti si rasini naturale. Este insonor, antiseptic,
neinflamabil si usor de intretinut. Materiale similare LIGNOPLAST, LIGNOLIT – pe baza de cauciuc,
DERMATINA, RENOLIT – pe baza de policlorura de vinil, sau pe baze de gudroane asfaltice, azbest cu sau
fara suport textil. Se aplica pe suporturi prin lipire cu adezivi adecvati. Mocheta (tesuta/impletita, lipita pe
strat suport, prin depunere electrostatica) este un covor care se aplica pe suportul de beton prin lipire sau
prin simpla asezare. Dalele de pasla sunt implaslituri din fibre naturale sau sintetice livrate sub forma de
dale. Se dispun pe suport prin lipire sumara sau simpla asezare.

2)Care sunt materialele şi produsele din care se pot face învelitori, excluzându-le pe cele
din lemn şi ceramică? Se va preciza pentru fiecare material şi produs propus denumirea şi
modul de utilizare în lucrările de realizare a învelitorii.
Placa din poliester cu armatura de fibra de sticla asezata dispers sau cu armatura din tesatura de fibra de
sticla este realizata din rasina termorigida, rasina poliesterica. Se foloseste pentru invelitori translucide
avand o rezistenta mecanica mare si conductivitate termica scazuta. Plexiglasul este o rasina acrilica
(termoplastica) din care se realizeaza cupole destinate luminatoarelor din constructiile industriale.
Geamul ondulat armat, a fost curbat prin propria greutate intr-un cuptor si are inglobata in masa de sticla o
plasa de sarma; placile de sticla reazama direct pe pane si se intercaleaza intre placile ondulate din tabla
zincata sau intre cele de azbociment ondulate. Tigle din sticla fabricate prin turnare si presare; au aceleasi
forme si dimensiuni ca tiglele ceramice si se intercaleaza printre acestea.
Tabla din otel zincat: este obtinuta prin laminare o foaie de tabla de otel care este tratata cu zinc pentru
protectie anticoroziva. Se monteaza pe un suport de astereala. Solzi din tabla de aluminiu obtinuta din tabla
laminata indoita la rece cu ajutorul unor masini cu functionare intermitanta sau continua. Se articuleaza
mecanic intre ele, incalecandu-se la canturi. Se fixeaza pe astereala?
Placi de ardezie, ardezia este o roca metamorfica de presiune, prin presiunea suferita asezarea cristalelor din
roca s-a modificat. Este o roca argiloasa, cenusie, usoara si rezistenta. Se desface in placi subtiri si drepte.

3)Care sunt materialele şi produsele din lemn, sticlă şi oţel folosite pentru realizarea
învelitorilor? Se va preciza pentru fiecare material şi podus propus denumirea, modalitatea de
obţinere a formei necesare şi de punere în operă (de obţinere a învelitorii).
Sita, sindrila, laturoaie, forma de obtine prin taiarea/spargerea cu toporul a lemnului, se suprapun mai multe
straturi care se bat intre ele si de sipcile acoperisului.
Geamul ondulat armat, a fost curbat prin propria greutate intr-un cuptor si are inglobata in masa de sticla o
plasa de sarma; placile de sticla reazama direct pe pane si se intercaleaza intre placile ondulate din tabla
zincata sau intre cele de azbociment ondulate. Tigle din sticla fabricate prin turnare si presare; au aceleasi
forme si dimensiuni ca tiglele ceramice si se intercaleaza printre acestea.
Tabla din otel zincat: este obtinuta prin laminare o foaie de tabla de otel care este tratata cu zinc pentru
protectie anticoroziva. Se monteaza pe un suport de astereala. Solzi din tabla de aluminiu obtinuta din tabla
laminata indoita la rece cu ajutorul unor masini cu functionare intermitanta sau continua. Se articuleaza
mecanic intre ele, incalecandu-se la canturi. Se fixeaza pe astereala?

4)Să se dea exemple de materiale şi produse pe bază de sticlă, mase plastice şi oţel folosite
pentru realizarea placajelor uscate la pereţi. Pentru fiecare material şi produs propus se va da
denumirea, se va face o descriere şi se va indica modalitatea de fixare pe pereţi.
Panouri celulare sau lamele din policlorura de vinil. Au calitati mecanice, sunt rigide, usoare, cu tratari
diferite la fata superioara, se prind mecanic. Profil din policlorura de vinil, au calitati mecanice, sunt rigide,
usoare, cu tratari diferite la fata superioara, se prind dupa sistemul lambriului. Panouri celulare din
policarbonat realizate din polimeri termoplastici sunt rezistente la socuri si au o structura interna celulara.
Polistirenul extrudat realizat din polimeri si copolimeri ai stirenului este rezistent la socuri si se foloseste ca
placare de perete in incaperi umede.
Geamul securizat emailat (prin racire brusca se acopera cu o pojghita de sticla intarita care sufera o
puternica comprimare tangentiala, se acopera cu un strat de email colorat aplicat prin ardere in cuptor) se
foloseste pentru imbracamintea exterioara a cladirilor (pereti cortina, fatade). Opaxitul (sticla colorata si
opalizata este valtuita in placi groase cu o fata neteda si alta striata) se monteaza cu un complement fluid –
mortar. Sticla cristalizata (tratare termica speciala a unei sticle de o compozitie adecvata) se monteaza cu un
complement fluid – mortar;
Tabla de otel zincata obtinuta prin laminare este tratata cu zinc impotriva coroziunii, poate sa fie sa nu
profilata, se fixeaza prin prinderi metalice direct pe perete sau pe un schelet.

5)Să se dea exemple de materiale şi produse din aluminiu şi cupru folosite pentru
realizarea placajelor uscate la pereţi. Pentru fiecare material şi produs propus se va da
denumirea, se va face o descriere şi se va indica modalitatea de fixare pe pereţi.
Placute de tip „bond” si caseta de tip „bond” sunt alcatuite din 2 foi de aluminiu intre care exista o masa
plastica cu rol de termoizolatie, au diferite tratamente la fata superioara. Placutele au un sistem de montare
format dintr-un schelet metalic. Casetele se monteaza pe un schelet de montanti si traverse , Profil din tabla
de cupru obtinut prin laminare sau extrudare se fixeaza cu prinderi mecanice direct pe perete sau pe un
schelet. Profil de aluminiu extrudat, realizat prin extrudare, se fixeaza cu prinderi mecanice direct pe perete
sau pe un schelet. Lamele de aluminiu cu miez de poliuretan se fixeaza pe un schelet metalic.
6)Enumerați pietrele artificiale şi produsele pe bază de ciment Portland folosite pentru
realizarea finisajelor la pereţi.
Betonul aparent, piatra artificiala/ semilipiatra, mozaicul (turnat la fata locului sau din placi
prefabricate), placi de azbociment.

7)Enumerați pietrele artificiale şi produsele pe bază de ipsos. Se va specifica care este

domeniul de utilizare în arhitectură şi finisaj pentru fiecare propunere în parte.
Blocuri din beton de ipsos cu zgura, sunt obtinute prin turnarea in tipare a unui amestec de ipsos si
zgura de locomotiva. Se folosesc ca material pentru pereti despartitori usori. Blocurile din beton de
ipsos si rumegus sunt fabricate la fel ca blocurile de beton cu ipsos si zgura, au aceleasi
caracteristici si intrebuintari. Placi plane de ipsos cu structura fagure, au un miez cu structura
hexagonala si fete plane. Sunt destinate peretilor despartitori usori. Placile de tencuiala uscata,
sunt panouri de ipsos cu sau fara armaturi ce au una din fete astfel finisata incat sa poata forma
fata vazuta a peretilor pe care sunt aplicate.