Turism

UNI VE R SIT ATEA DE A RH ITECT UR A SI UR BA NI SM “ ION M INC U”
De part ame nt ul : SIN TEZA DE P RO IECT AR E

An univ e rsit ar: 2009 -‐2010
B. TURISM

1. Prezentare program
1.1. Introducere
1.2. Definitii

2. Evolutie program
2.1. Scurt istoric
2.1.1. Europa
2.1.2. Romania
2.2. Tendinte actuale: Design Hotel/ Boutique Hotel

3. Tipologii de structure de primire turistice cu functiuni de cazare
3.1. hoteluri
3.2. hoteluri-‐apartament
3.3. moteluri
3.4. hosteluri
3.5. vile
3.6. bungalow-‐uri
3.7. caba ne t uristice
3.8. campi nguri, sate de va canţță , popa suri turistice, căsute tip campi ng
3.8.1. campingurile
3.8.2. satul de vacanţță
3.8.3. popasul turistic
3.9. pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice
3.9.1. pensiunile turistice
3.9.2. pensiunile agroturistice
1
3.10. apartamente sa u camere de închiriat

3.11. structuri de primire cu funcţțiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime
3.12. condominium

4. Clasificări (conform legislaţției şi normativelor)

4.1. Clasificarea hotelurilor dupa num arul de stele
4.1.1. hoteluri de 5 stele
4.1.5. hoteluri de 1 stea

4.2. Clasificare după locaţție
4.2.1. Hoteluri în centrul oraşelor
4.2.1.1. Hoteluri de lux (4 – 5 s tele)
4.2.1.2. Hoteluri pentru seminar ii-‐ “Convention Hotels”
4.2.1.3. Hoteluri în oraşe turistice
4.2.2. Hoteluri de tranzit -‐“Motor Hotels”
4.2.3. Hoteluri lângă aeroporturi
4.2.4. Hoteluri pentru seminarii-‐ “ Convention Hotels”
4.2.5. Hoteluri în staţțiuni-‐ “ Resort Hotels”

5. Descriere functionala
5.1. Amplasarea şi orientarea
5.1.1. Poziţționarea acceselor
5.1.1.1. accesul auto clienţți
5.1.1.2. accesul auto de serviciu
2
5.1.2. poziţționarea volumului cazării

5.2. Sche ma functionala
5.3. Tipuri de plan
5.3.1. Plan simplu tract
5.3.2. Plan dublu tract
5.3.3. Plan de tip “ punct”
5.3.4. Plan cu atrium
5.4. Accese
5.4.1. Acces pietonal
5.4.2. Acces auto
5.4.2.1. acces auto public
5.4.2.2. acces auto de serviciu
5.4.3. Acces principal (pietonal si auto-‐ public), Hol, Recepţție
5.5. Parcaje
5.6. Circulaţții
5.6.1. Nod principal
5.6.2. Nod secundar (de seviciu)
5.6.3. Căi de evacuare
5.7. Celula de cazare: dimensiuni, dotă ri, instalaţții
5.8. Alimentaţție publică
5.8.1. Restaurant (acces, legătura cu hotelul, legătura cu bucătăria)
5.8.2 Bar de zi (legătura cu hotelul, legătura cu restaurantul, aprovizionare)
5.8.3. Bucătăria (legături funcţționale, fluxuri, dimensionări)

6. Exemplu

7. Legislaţție specifică-‐ normative
8. Bilbliografie selectiva
3
9. Anexe

1. Prezentare program
1.1. Introducere 1
Turismul consta in deplasarea persoanelor in scop recreational sau de afaceri. Turismul a devenit o activitate de relaxare globala. In 2008 s-‐au inregistrat
peste 922 milioane de sosiri internationale, cu o rata de crestere de 1,9%, comparativ cu 2007.
Ca urmare a recesiunii, cererea de turism intenational a scazut simtitor, incepand cu inceputul lunii iunie 2008, cand rata cresterii numarului de sosiri a
scazut cu 2% pe perioada verii, iar acest spor negativ a scazut cu 8% in cursul primelor 4 luni ale 2009. Dupa acest moment situatia s-‐a agravat si cu
aparitia epidemiei de gripa, iar turismul continua pe un trend descendent.
Turismul este vital pentru multe tari, ca cele apartinand Uniunii Europene, Egipt, Grecia, Tailanda, ca si multe natiuni insulare, cum ar fi Bahamas, Fiji,
Maldives si Seychelles, fapt datorat influxului de venit din tranzactionarea de bunuri si servicii si oportunitatea crearii multor locuri de munca in industria
serviciilor asociate turismului.

1.2. Definitii 2
Organizatia Mondiala a Turismului defineste „turistul” ca persoana care „calatoreste si petrece un timp intr-‐un spatiu in afara celui obisnuit, pentru o
perioada mai lunga de 24 de ore, dar nu mai mult de un an consecutiv, in scopul relaxarii, afaceri sau alte activitati din care nu rezulta remuneratie in locul
desfasurarii lor”.
Liga naţțiunilor descrie în 1936 turistul străin ca fiind “cineva care călătoreşte în străinătate pe o durată de cel puţțin 24 de ore” iar Organizaţția Naţțiunilor
Unite completează în 1945 afirmatia, precizând durata maximă a şederii: 6 luni.
Hunziker si Krapf, in 1941, defineau turismul ca „suma fenomenelor si relatiilor care deriva din deplasarea si ramanerea intr-‐un loc a non-‐rezidentilor,
atat timp cat acest lucru nu rezulta in rezidenta permanenta si nu este relationat cu castiguri financiare”
In 1976, explicarea notiunii de catre Societatii Turismului din Anglia era: „Turismul este deplasarea temporara , pe termen scurt, a persoanelor, cu
destinatie in afara spatiilor in care isi desfasoara in mod normal viata si activitatea, deplasare corelata cu activitatile desfasurate in timpul sederii. Include
deplasarea in orice scop.”
1
http://en.wikipedia.org/wiki/Tourism
2
Idem 1
4
In 1981, Asociatia Internationala a Expertilor Stiitifici in Turism defineste turismul ca suma activitatilor alese voluntar si desfasurate in afara spatiului
casei.
Natiunile Unite, in studiul „Recomandari asupra statisticilor in turism: turism domestic” din 1994, clasifica trei forme de turism. Prima forma este
turismul domestic, care implica deplasari ale rezidentilor unei tari in interiorul tarii respective. „Inbound turism” desemneaza non-‐rezidentii care vin in tara
respectiva. A treia categorie o reprezinta „outbound turism”, care implica rezidentii acelei tari, care se deplaseaza intr-‐o tara straina. UN a identificat
categorii secundare, care deriva din primele trei:
-‐turismul intern, care este suma turismului domestic cu „inbound turism”
-‐turismul national, care il combina pe cel intern cu „outbound turism” si
-‐turismul international, care reuneste „inbound turism” cu „outbound turism”

2. Evolutie program
2.1. Scurt istoric
2.1.1. Europa
• Primele aşezări / oraşe turistice în Europa
Au aparut în Roma Antică şi au fost legate de izvoarele termale. Aristocraţții romani detineau vile în aceste zone sau veneau ca oaspeţți ai prietenilor şi
rudelor.
Exemple:
-‐B aiae 3
Era o staţțiune la modă în Republica Romană, situată în regiunea Campania de astazi, la Golful Napoli si a fost cel mai important centru de ape termale şi
minerale al antichităţții. Băile erau umplute cu apă termală captată din izvoarele subterane şi transportată în bazine printr-‐un sistem de conducte. Apa era
folosită pentru relaxare dar şi în scopuri terapeutice.
“Oraşul turistic” avea atunci si are si astazi o importantă componentă de reprezentare, cetăţțenii de vază ai republicii fiind posesori de vile în oraş (ex.
vilele lui Iulius Caesar şi Nero) şi viaţța politică şi mondenă fiind continuata aici.
-‐B at h 4
3
http://en.wikipedia.org/wiki/Baiae
4
http://en.wikipedia.org/wiki/Bath,_Somerset
5
Se afla în provincia Bretania (Anglia) si a fost locuit de romani între 60 – 400 en. Acestia au construit băi şi un templu pe dealurile ce încadrează valea
râului Avon în Somerset, în locul cu singurele izvoare termale din Marea Britanie. Staţțiunea a devenit populară în timpul epocii georgiene.

• Hanul
Era legat de activităţți comerciale şi pelerinaje
Santiago de Compostela (în Galitia în Nord-‐Vestul Spaniei) era una din principalele direcţții de pelerinaj pentru Evul Mediu creştin. El Camino Frances
(denumit si El Camino de Santiago) era în sec. XI drumul medieval principal care unea Pirineii cu Santiago de Compostela, trecând prin Joca, Pamplona,
Estella, Santillana del Mar, Burgos şi Leon. Pe acest traseu existau „hanuri”(diferite de hanul oriental) pentru pelerini, locuri de întâlnire a oamenilor veniti
din Nord – Vestul Europei (Franţța, Statele Germane, Flandra etc) care parcurgeau împreună drumul pelerinajului. Pelerinajele au fost una dintre cauzele
“internaţționalizării” stilului gotic în arhitectură.

Aceste forme de cazare preced ceea ce se intelege prin turism, în forma actuală, care este o creaţție a secolului XIX . Cuvântul turism este folosit prima
dată în 1811 iar turist în 1840.
Călătoriile de plăcere sunt asociate cu Revoluţția Industrială în Marea Britanie. Turiştii erau industriaşi şi comercianţți (aceştia din urmă, membrii ai clasei
de mijloc dadeau caracterul “de masă” al fenomenului). Prima companie de călătorii / agenţție de turism a fost Cox & Kings, in 1758. Destinaţțiile erau
localităţți din Marea Britanie (staţțiuni balneare şi oraşe de pe coasta de Sud Est – Southampton) dar şi din sudul Europei şi Elveţția. Exploratori prin
excelenţță, britanicii “au cucerit” zone şi localităţți până atunci ignorate (Coasta de Azur) şi si-‐au pus amprenta într-‐o aşa de mare măsură încât numele unor
locuri le păstrează amintirea.Astfe, la Nisa, promenada pe malul mării este cunoscută şi astăzi ca Promenade des Anglais. Originile britanice ale turismului
de pe continent se văd şi în numele unor hoteluri vechi statornicite ca Hotel Bristol, Hotel Carlton sau Hotel Majestic.
2.1.2. Romania
• Inceput urile turismului
-‐Herculane 5
Este cea mai veche staţțiune turistică, datand din timpul romanilor, aflata pe teritoriul Romaniei. Herculane este atestat documentar din 153 e.n. sub
numele „Ad aquas Herculis sacras ad Mediam” şi era apreciat pentru calităţțile terapeutice ale apelor sale.
In 1736, sub dominaţție austriacă, statiunea a fost reevaluata si a început reconstrucţția şi modernizarea băilor şi a drumurilor. Pavilioanele şi vilele au
fost construite în stilul imperial al vremii. Măreţția acelei lumi continua să fie vizibila si astăzi,după o îndelungată părăsire.
5
http://www.herculane.org/index.html
6
• Hanul
Hanul romanesc vechi a patruns in spatiul nostru prin influenta orientala. Cuvantul „han” este de origine persana si inseamna ”casa de gazduit si ospatat
calatorii contra plata”.In limba romana, termenul a patruns in jurul secolului VXI, odata cu accentuarea influentei otomane asupra provinciilor romanesti,
dar si a intensificarii relatiilor comerciale cu Imperiul Otoman. In limba turca, aceste cladiri erau denumite caravanseraiuri6, si sunt specifice Orientului
Mijlociu si Asiei Centrale.
Hanurile au in general forma de patrulater, cu ziduri groase in jurul unei curti interioare, in care se intra printr-‐o singura poarta. La parter se gasesc
pravaliile si pivnitele, iar la etaj camerele de locuit cu ferestre spre curte. De jur imprejurul cladirii, pe interior, este un pridvor cu coloane si arcade7.
• Turismul in manastiri
In secolele XIX-‐XX, iesenii isi petreceau vacantele de vara fiind cazati in manastiri, ceea ce a condus la extinderea acestora si sporirea mijloacelor de
cazare (Văratec, Agapia). Acest lucru nu poate fi confundat cu turismul religios, acestia utilizand manastirile ca unica modalitate de cazare existenta la acea
vreme.
• Staţțiunile regale (Sinaia, Bacik)
Sinaia si-‐a inceput istoria cu aparitia Peleşului. Domnitorul Carol I, viitor rege al României, fascinat fiind de frumuseţțea locurilor, a început în 1873
construcţția unui castel de vânatoare, edificiu inaugurat în 1883 şi care va deveni reşedinţța de vară a casei regale. Noul castel a atras mutarea Curtii la
Sinaia pe perioada verii şi, impreuna cu aceasta, a lumii politice şi mondene a timpului. Miniştrii, oameni de afaceri, artişti si-‐au construit aici vile. La 10 mai
se deschidea sezonul iar verile caniculare îi alungau pe bucureşteni din capitală către noua staţțiune.
Balcik 8 , micul oraş devenit parte a României, a incantat-‐o pe Regina Maria, care a construit pe faleza abruptă “Cuibul liniştit” – palatul, grădinile şi
pavilioanele din jurul său. Cum s-‐a întâmplat şi la Sinaia, personalităţțile vremii au dorit să aibă o reşedinţță în preajma celei regale. Henriette Delavrancea
proiectează o serie de vile care fac sinteza elementelor de arhitectură tradiţțională într-‐o interpretare modernă acordată tendinţțelor arhitecturii
contemporane.

2.2. Tendinte actuale: Design Hotel/ Bout ique Hotel 9
Design/Boutique Hotelurile sunt hoteluri de mici dimensiuni, luxoase si personalizate, de multe ori pornind de la integrarea unei cladiei vechi cu specific
intr-‐un concept nou de amenajare. Acestea au aparut in toata lumea, urmarind tendinta generala de cautare a unor spatii cu personalitate, care sa ofere o
6
http://en.wikipedia.org/wiki/Caravanserai
7
http://ro.wikipedia.org/wiki/Han
8
http://www.pretaporter.ro/Balcik_oras_de_stanca_alba_175.html
9
http://www.designhotels.com
7
alternativa fata de lanturile hoteliere de mare anvergura. Unul din efectele globalizarii asupra turismului a fost uniformizarea modului de prezentare a unui
lant hotelier in orice locatie pe glob. Astfel, Hilton, Radisson Sass, Sofitel, Ibis au trasaturi recognoscibile (sigle, dimensionari, mobilier etc.), care fac parte
dintr-‐o strategie de marketing a brandului trespectiv. La polul opus, se gasesc aceste mici hoteluri axate pe un stil de viata care propune un vis, o poveste,
in locul unui simplu spatiu de dormit.

3. Tipologii de structure de primire turistice cu functiuni de cazare 10
3.1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
3.2. hoteluri-‐apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3.3. moteluri de 3, 2, 1 stele;.
3.4. hosteluri de 3 , 2 si 1 stele
3.5. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
3.6. bungalow-‐uri de 3, 2, 1 stele;
3.7. cabane turistice de 3, 2, 1 stele;
3.8. campinguri, sate de vaca nţță, popasur i turistice, căsute tip cam ping, de 4, 3, 2, 1 stele
3.9. pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele/flori;
3.10. apartamente sau camere de închiriat de 3, 2, 1 stele;
3.11. structuri de primire cu funcţțiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
3.12. condominium 11

3.1. Hotelul este structura de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri, care pune la dispoziţție turiştilor camere, garsoniere sau
apartamente dotate corespunzător, asigură prestări de servicii specifice şi dispune de hol de primire (recepţție) şi de spaţții de alimentaţție în incintă.

3.2. Hotelul apartament este acel hotel compus din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încât să asigure păstrarea şi prepararea alimentelor,
precum şi servirea mesei în incinta acestora.
10
cf. Normelor metoldologice i n R omania ( Normă metodologică din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice)
11
cf. Ernst and Peter Neufert “Architect’s Data”, Blackwell Science
8

3.3. Motelul este unitatea hotelieră situată, de regulă, în afara localităţților, în imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotată şi amenajată atât
pentru asigurarea serviciilor de cazare şi de masă pentru turişti, precum şi pentru parcare în siguranţță a mijloacelor de transport.
3.4. Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minimă de 3 camere, garsoniere, sau apartamente dispuse pe un nivel sau pe mai
multe niveluri, în spaţții amenajate, de regulă, în clădiri cu altă destinaţție iniţțială decât cea de cazare turistică.
Structurile de primire turistice clasificate anterior intrării în vigoare a prezentului ordin ca hotel pentru tineret” vor fi asimilate cu categoria „ hostel”.

3.5 Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusă, funcţționând în clădiri independente, cu arhitectură specifică, situate în staţțiuni
turistice sau în alte zone şi localităţți de interes turistic, care asigură cazarea turiştilor şi prestarea unor servicii specifice.

3.6. Bungalow-‐urile sunt structuri de primire turistice de capacitate redusă, realizate, de regulă, din lemn sau din alte materiale similare. În zonele cu
umiditate ridicată (munte, mare) acestea pot fi construite şi din zidărie. Sunt amplasate în perimetrul campingurilor, satelor de vacanţță, ca unităţți
independente situate în staţțiuni turistice sau zone turistice sau ca spaţții complementare pe lângă alte structuri de primire turistice. Asigură cazarea
turiştilor, precum şi celelalte servicii prestate de unitatea de bază, după caz. Funcţționează, de regulă, cu activitate sezonieră.

3.7. Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ edusă, funcţționând în clădiri independente, cu arhitectură specifică, care
asigură cazarea, alimentaţția şi alte servicii specifice, necesare turiştilor aflaţți în drumeţție sau la odihnă în zone montane, rezervaţții naturale, în apropierea
staţțiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.

3.8. Campinguri, sate de vacanţță , popasuri turistice, căsute tip cam ping
3.8.1. Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate să asigure cazarea turiştilor în corturi sau rulote, astfel amenajate încât să permită
acestora să parcheze mijloacele de transport, să îşi pregătească masa şi să beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unităţți.

3.8.2. Satul de vacanţță este un ansamblu de clădiri, de regulă vile sau bungalowuri, amplasat într-‐un perimetru bine delimitat, care asigură
turiştilor servicii de cazare, de alimentaţție şi o gamă largă de prestaţții turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.).

3.8.3. Popasul turistic reprezintă o structură de primire turistică de capacitate redusă, formată din căsuţțe şi/sau bungalowuri amplasate într-‐un
perimetru bine delimitat, care asigură servicii de cazare şi alimentaţție, precum şi posibilităţți de parcare auto.
9

3.9. Pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice
3.9.1. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de până la 20 de camere, totalizând maxim 60 de locuri,
funcţționând în locuinţțele cetăţțenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţții special amenajate cazarea turiştilor şi condiţțiile de pregătire şi
servire a mesei.

3.9.2. Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de până la 8 camere, funcţționând în locuinţțele
cetăţțenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţții special amenajate cazarea turiştilor şi condiţțiile de pregătire şi servire a mesei, precum şi
posibilitatea participării la activităţți gospodăreşti, sau meşteşugăreşti.
În pensiunile agroturistice, turiştilor li se oferă masa preparată din produse naturale, preponderent din gospodăria proprie sau de la producători
autorizaţți de pe plan local iar gazdele se ocupă direct de primirea turiştilor şi de programul acestora pe tot parcursul sejurului, pe care îl petrec la pensiune.
În cadrul pensiunilor agroturistice se desfăşoară cel puţțin o activitate legată de agricultură, creşterea animalelor, cultivarea a diferite tipuri de plante, livezi
de pomi fructiferi sau se desfăşoară o activitate meşteşugărească, cu un atelier de lucru din care rezultă diferite articole de artizanat. Activităţțile în cauză
trebuie să se desfăşoare în mod continuu sau, în funcţție de specific şi sezonalitate, să aibă caracter de repetabilitate.
3.10. Apartamentele sau camerele de închiriat sunt structuri de primire turistice constând dintr-‐un număr limitat de spaţții, care oferă servicii de cazare
şi posibilitatea preparării hranei în bucătăria folosită exclusiv de turişti.
3.11. Structuri de primire cu funcţțiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
3.12. Condominium 12 – program situat la graniţța între locuire şi hotel. Unităţțile de cazare (camere, apartamente, suite, vile) sunt deţținute individual /
închiriate şi costurile pentru celelalte dotări (care pot include toate dotările specifice unui hotel) sunt împărţțite.

4. Clasificări (conform legislaţției şi normativelor)
4.1. Clasificarea hotelurilor dupa numarul de stele:
-‐lant reprezentativ: Hyatt Regency, Hilton, Radisson Sass
-‐lant reprezentativ: Novotel, Sofitel
12
Cf. Ernst and Peter Neufert “ Architect’s Data”, Blackwell Science
10

-‐lant reprezentativ: Ibis
-‐lant reprezentativ: Etap
4.1.5. hoteluri de 1 stea
-‐lant reprezentativ: -‐

Clasificarea hotelurilor se face dupa o serie de criterii obligatorii (suprafata camerei, dotare etc. (vezi tabel) si prin oferirea unei game de servicii
suplimentare, cuprinse in tariful de cazare sau cu plata separata. Aceasta gama de servicii suplimentare, printr-‐o combinare flexibila, genereaza un numar
de puncte necesare includerii hotelului intr-‐o anumita categorie (vezi anexa 1-‐ „Servicii suplimentare”).

4.2. Clasificare după locaţție 13 :
Locaţția este unul dintre cei mai importanţți factori pentru succesul comercial. În funcţție de poziţționarea pe piaţță, hotelurile trebuie să fie situate lângă
şosele importante, autostrăzi, aeroporturi, centre comerciale şi de afaceri sau staţțiuni balneoclimaterice.

4.2.1. Hoteluri în centrul oraşelor
4.2.1.1. Hoteluri de lux (4 – 5 stele)
Sunt amplasate ultracentral, lângă locurile simbol ale oraşelor. De mule ori numele hotelului cuprinde numele acelui loc. Se face o diferenţțiere între
camere după vederea către oraş. Tendinţțele actuale sunt de personalizare a hotelului prin amenajarea într-‐o clădire veche şi / sau printr-‐un concept de
amenajare – Design Hotel sau Hotel Boutique
4.2.1.2. Hoteluri pentru seminarii-‐ “Convention Hotels”
Sunt caracterizate prin dotări pentru conferinţțe şi seminarii
4.2.1.3. Hoteluri în oraşe turistice
Sunt situate în oraşe vizitate de un număr mare de turişti tot timpul anului. In general oferta acopera toate gradele de confort si se adreseaza tuturor
categoriilor de turisti.

13
Clasificare cf. Ernst and Peter Neufert “ Architect’s Data”, Blackwell Science
11
4.2.2. Hoteluri de tranzit “Motor Hotels”

Sunt destinate persoanelor aflate în tranzit cu maşina sau motocicleta si sunt situate la intersecţția unor drumuri importante, la periferia oraşelor.
Amplasarea pe terenuri relativ ieftine permite alocarea de suprafeţțe importante pentru parcare le sol şi organizarea în clădiri de înălţțime medie sau joasă.
În general serviciile nu includ şi serviciul de cameră.

4.2.3. Hoteluri lângă aeroporturi
Sunt tot hoteluri de tranzit, situate în imediata vecinătate a aeroportului. Necesita recepţție 24 din 24 şi servicii de catering non stop; pot avea spaţții
pentru conferinţțe.

4.2.4. Hoteluri pentru seminarii “Convention Hotels”
Sunt caracterizate prin dotări pentru conferinţțe şi seminarii – săli de conferinţțe, săli multi funcţționale, spaţții pentru întâlniri, expoziţții, birouri de
închiriat. La aceste dotări se pot adăuga şi cele de sport si loisir. Sunt în general amplasate în noile dezvoltări din centrele oraşelor lângă centrele de
expoziţții (târguri) şi afaceri, având o foarte bună legătură cu infrastructura de transport.
Pe durata evenimentelor hotelul funcţționează la capacitate maximă.
Criteriul de bază în organizarea spaţțială este flexibilitatea. Spaţțiile pentru conferinţțe şi întâlniri presupun un aparat separat de acces şi primire şi sali care
funcţționează ca foyer şi/sau expoziţții.
Hoteluri pentru seminarii de capacitate mare pot găzdui mai multe evenimente simultan. Separarea sălilor de conferinţțe precum şi a restaurantelor este
necesară. Pentru că numărul de participanţți variază de la un eveniment la altul se impune o concepţție flexibilă a spaţțiilor pentru conferinţțe şi a holurilor
adiacente.

4.2.5. Hoteluri în staţțiuni “Resort Hotels”
Sunt amplasate în staţțiuni climaterice sau balneare. Orientarea camerelor ţține seama de peisaj şi însorire. Dimensionarea restaurantului trebuie să
asigure un loc pentru fiecare client. În general sejurul este lung de aceea sunt prevazute holuri generoase şi spaţții pentru loisir (săli pentru jocuri, bar,
piscină, dotări pentru sport). Pentru funcţționare şi în extrasezon pot fi prevăzute dotări specifice pentru seminarii şi conferinţțe.

5. Descriere functionala
12
Activitatile desfasurate in cadrul structurilor de primire turistice (cazare, alimentatie, agrement, tratament, comert etc.) constituie un tot unitar, fiind
parti componente ale produsului turistic, care impune asigurarea corelatiei dintre categoria structurii de primire si calitatea celorlalte servicii.
5. 1. Amplasarea şi orientarea
In poziţționarea şi orientarea hotelului pe sit se va avea in vedere poziţționarea acceselor (în relaţția cu accesele carosabile şi pietonale şi principalele
direcţții pietonale din zonă) şi poziţționarea volumului ce cuprinde cazarea pentru o bună orientare a camerelor.

5.1.1. Poziţționarea acceselor
5.1.1.1. accesul auto clienţți
• legătură cât mai lesnicioasă şi vizibilă cu strada / principalele căi de acces
• reprezentare (în special la hotelurile de 4 – 5 stele)
• evitarea intersectării cu traseele pietonale majore (dacă e cazul)
5.1.1.2. accesul auto de serviciu
• daca este posibil, de făcut dintr-‐o stradă secundară
• separat de accesul auto clienţți

5.1.2. poziţționarea volumului cazării
• orientarea camerelor către elementele de cadru natural (pentru hotelurile din staţțiuni) sau către elementele simbol ale oraşului când este
posibil (hoteluri urbane)
• relaţția volumului construit cu oraşul: înscrierea în reglementările de urbanism specifice zonei (retrageri, regim de înălţțime, POT, CUT), în
specificul oraşului (caracterul alveolar al căii Victoriei în Bucureşti) reprezentativitate în oraş (capăt de perspectivă)

5.2. Schema functionala
Organizarea funcţțională a unui hotel are î n vedere:
• separarea / segregarea funcţțională – separarea circuitului clienţților de cel de serviciu
• ierarhizarea spaţțiilor în funcţție de reprezentativitate
• caracterul public / privat al spaţțiilor (funcţțiunilor)

Scheme funcţționale (după Cezar Lăzărescu)
13
Figure 1
14
Figure 2
15
Figure 3 Schema funcţțională a unui hotel (după Neufert)

16
Figure 4 Schema funcţțională a unui hotel – secţțiune (după Neufert)

17
5.3. Tipuri de plan

Alegerea tipului de plan este dictată de:
• orientarea camerelor
• extrovertit către exterior sau introvertit către un atrium
• orientarea tuturor camerelor către un element de cadru natural (mare, munte, cascada Niagara) sau către direcţția geografică favorabilă -‐
plan simplu tract
• gradul de ocupare la sol, regimul de înălţțime
• eficienţță (hotelurile de tranzit de 1 -‐ 2 – 3 stele, pentru care nici orientarea camerelor către un element de cadru natural şi nici însorirea nu sunt
importante, trebuie să fie conformate după criterii economice. Varianta dublu tract este cvasiobligatorie pentru hotelurile până la 3 stele
inclusiv, fiind cea mai eficientă.

5.3.1. Plan simplu tract
-‐ camerele sunt orientate într-‐o singură direcţție, în general către un element din cadrul natural (mare, munte) sau catre cea mai bună însorire
Figure 5
-‐ de cealaltă parte a circulaţției de nivel (coridor) sunt dispuse circulaţțiile verticale principale şi secundare şi serviciile
-‐ suprafaţța de coridor raportata la numărul de camere este relativ mare drept care este o soluţție adoptată la categoriile superioare, justificată de
orientarea preferenţțială sau la hotelurile sezoniere unde coridoarele pot fi deschise (cursive)
-‐ la un număr de camere pe etaj corespunzător unei categorii medii, distanţța de la nodul principal la camera poate deveni prea lungă

18
5.3.2. Plan dublu tract

-‐ camerele sunt orientate în două direcţții
-‐ circulaţțiile verticale principale şi secundare şi serviciile sunt dispuse în rând cu camerele
-‐ suprafaţța de coridor raportata la numărul de camere este mică, la fel şi distanţța de la nodul principal la camera – este cea mai eficientă rezolvare de plan,
cvasiobligatorie pentru hotelurile până la 3 stele inclusiv

Figure 6
-‐ dubla orientare poate crea două categorii de camere din punct de vedere al însoririi sau al orientării către elementele de cadru natural (de exemplu: bine
/ prost însorite, către mare / către stradă), de aceea soluţția este potrivită pentru hoteluri de tranzit şi nu pentru hotelurile din staţțiuni

-‐ plecând de la tipologia dublu tract pot apare o serie de variante:
-‐ cu circulaţțiile şi serviciile dispuse în mijloc,
-‐ cu apariţția unei a treia orientări sau planurile în cruce sau stea care folosesc eficient atât circulaţția orizontală de nivel cât şi nodurile verticale şi care
pot genera volumetrii cu mult mai spectaculoase decât planul dublu tract (planurile în cruce solicită atenţție în rezolvarea vederilor dintre faţțadele
perpendiculare)
19
Figure 7
20
5.3.3. Plan de tip “ punct”

-‐ camerele sunt orientate în patru direcţții (în cazul planului pătrat) sau are vedere 360°
-‐ suprafaţța de coridor şi numărul nodurilor verticale raportate la numărul de camere sunt mici
-‐ grad mic de ocupare la sol, regim mare de înălţțime
-‐ adoptarea acestei soluţții este determinată de dorinţța creării unui volum înalt, în unele cazuri a unei dominante verticale a zonei (uneori soluţția este
dictată de regulamentele de urbanism)
-‐ dimensiunea în plan, dictată de numărul şi suprafaţța normată a camerelor (corespunzător categoriei hotelului – vezi capitolul “planul curent”) este destul
de importantă; de aceea, pentru obţținerea unui volum zvelt (un raport înălţțime / lăţțime în elevaţție mai mare de 2,5 / 1) este de preferat să se adopte
acestă soluţție numai pentru regim mare de înălţțime (peste 15 etaje)
21
Figure 8

5.3.4. Plan cu atrium
- este consacrat de Portmann prin hotelurile din deşertul Nevada (Vegas) unde camerele se deschid către un hol interior acoperit (atrium) iar circulaţțiile
sunt dispuse către exterior
- rezolvarea cu atrium poate avea camerele dispuse către exterior şi circulaţțiile către interior (vezi schemă)
22
- este o soluţție scumpă (suprafaţța atriumului şi în special volumul său şi suprafaţța coridorului raportata la numărul de camere sunt foarte mari), dar
spectaculoasă (prin atriumul care găzduieşte funcţțiuni tudiontative), potrivită pentru hotelurile de 4 şi 5 stele
- soluţția cere un tudio atent al atriumului, în special a dimensiunilor şi raportului înălţțime / lăţțime
- lungimile mari ale circulaţțiilor orizontale de nivel determină în general apariţția unor scări de evacuare (vezi capitolul “Siguranţța la foc”) în plus faţță de
cele impuse de funcţțiune (nodul principal şi nodul secundar)
Figure 9
- distanţța de la nodul principal la camera poate deveni prea lungă; în acest caz poate sa devină necesară apariţția unui nou grup de lifturi

5.4. Accese
5.4.1. Acces pietonal
-‐vezi cap.”Amplasarea si orientarea”
-‐poate corespunde cu accesul principal (auto) sau poate fi un acces pe traseul unui pietonal, din alta directie, catre holul reprezentativ al hotelului

5.4.2. Acces auto
5.4.2.1. acces auto public
23
-‐vezi cap.”Amplasarea si orientarea”

Intrarea principala se va realiza printr-‐un aparat de acces de dimensiuni reprezentative. Intotdeauna vehiculele vor ajunge in fata intrarii pe mana
dreapta, pentru ca vizitatorul sa fie lasat in dreptul accesului. Acesta se va realiza intr-‐o zona protejata printr-‐o copertina sau alt element constructiv.
Soferul masinii trebuie apoi sa isi continue traseul catre oras sau sa aiba posibilitatea de a intoarce pentru a ajunge la parcarea exterioara sau rampa de
acces catre parcarea din subsol. La plecare, soferul trebuie sa aiba posibilitatea sa ia masina din parcare si sa ajunga din nou in fata accesului principal,
tot pe mana dreapta, pentru a lua vizitatorii si a continua traseul spre oras.
Rampele de intrare si iesire din parcarea subterana vor fi amplasate in afara ariei vizuale a zonei principale.
24
Figure 10

25
5.4.2.2. acces auto de serviciu

-‐ este folosit pentru aprovizionarea hotelului: alimentaţție publică (bucătăria restaurantului, bar, administraţție, mentenanţță hotel, evacuarea gunoiului)

In masura in care amplasarea permite un acces secundar pe o alta strada decat cea care genereaza accesul principal, este recomandabil ca accesul
auto de serviciu (aprovizionare) sa se realizeze pe aceasta strada.
Daca accesul se va realiza printr-‐o singura strada, este posibil ca accesul de serviciu sa coincida pana la un moment dat cu accesul carosabil public, cu
conditia ca acesta sa fie mai lung si deviat fata de acesta, pentru a nu crea dificultati de orientare pentru public. In ambele situatii, aprovizionarea se va
face printr-‐o curte de serviciu, amplasata la cota terenului sau in subsol.

Aprovizionarea hotelului se face printr-‐o curte de serviciu. Deoarece este de preferat ca această curte să nu fie văzută din camere în multe din
cazuri ea se amplasează la nivelulul subsolului (primului nivel de subsol) fiind rezolvată ca o curte săpată (curte engleză) sau acoperită parţțial sau total
de planşeu, rămânând deschisă spre exterior prin intermediul rampei de acces. In imediata vecinătate se va amplasa un birou de recepţție marfă.
Prin curtea de serviciu se face aprovizionarea hotelului (cu alimente, consumabile, rufe curate – dacă externalizează serviciul spălătorie – şi se
evacuează gunoiul. De aceea în dimensionarea curţții se va avea în vedere gabaritul maxim şi spaţțiul de manevră necesar autovehiculelor care fac
aprovizionarea – evacuarea.
26
Figure 11
27
Figure 12

5.4.3. Acces principal (pietonal si auto-‐ public), Hol, Rece pţție
Holul trebuie astfel dimensionat incat sa permita prezenta simultana a unui numar mare de vizitatori (un autocar cu turisti care se cazeaza in acelasi
timp). Receptia va fi vizibila din acces, cu un blat cat mai lung pentru a evita aglomeratia la momentul cazarii. Nodul principal (lifturi, scari) va fi amplasat in
apropierea receptiei, astfel incat sa permita orientarea usoara.
28
Figure 13 Schema de organizare a holului unui hotel – (după Cezar Lazarescu)

29
5.5. Parcaje
-‐ se amplaseaza de preferinta in afara zonei care contine bara de cazare, pentru a evita dificultatea rezolvarii locurilor de parcare sub structura deasa
dictata de modularea camerelor
In cazul amplasamentelor situate în Bucureşti, stabilirea numărului minim de locuri de parcare se face conform prevederilor HCGMB 66/200614.
Astfel pentru hoteluri (indiferent de categoria de confort) trebuie asigurat minim 1 loc de parcare la fiecare 60 mp ai suprafeţței utile aferente
destinaţției respective (cazării). In plus se va asigura suplimentarea cu minim 20% a totalului locurilor de parcare (pentru salariaţți / vizitatori).
Pentru funcţțiunile adiacente (restaurant, sală de conferinţțe, piscină etc.) parcajele se vor dimensiona separat confor reglementărilor.

In functie de capacitate, parcajele se clasifica in urmatoarele categorii15:
P1-‐ pana la 100 de autoturisme
P2-‐ intre 100-‐ 500 de autoturisme
P3-‐ peste 500 de autoturisme
Numarul de accese in parcaj pentru autoturisme se stabileste in functie de tipul, categoria si marimea parcajului:
-‐un acces cu un fir de circulatie pe sens sau doua platforme elevatoare pentru parcajele de tip P1. Pentru accesele la parcaje cu maxim 20 autoturisme se
poate prevede o platforma elevatoare.
-‐doua accese cu un fir de circulatie pe sens sau un acces cu doua fire de circulatie la parcajele de tip P2, precum si indiferent de tip la parcajele accesibile
numai personalului special angajat pentru efectuarea parcarii (in care publicul nu are acces).
-‐doua accese din care cel putin un fir de circulatie pe sensul de intrare si doua fire de circulatie pe sensul de iesire (in cazul platii la iesire) sau doua fire de
circulatie pe sensul de intrare si un fir de circulatie pe sensul de iesire (in cazul platii la intrare) la parcajele publice de tip P3

LATIMEA RAMPEI CAILOR DE CIRCULATIE
RAMPE DREPTE– SENS UNIC 3,00
RAMPE DREPTE – DUBLU SENS 5,50
RAMPE CURBE– SENS UNIC 4,00
14
cf. “Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 66 din 2006 privind aprobarea normelor privind asigurarea numărului minim de locuri de parcare pentru noile c onstrucţții şi a menajări autorizate pe teritoriul
Municipiului Bucureşti şi aprospectelor necesare unei c orecte funcţționari a arterelor de circulaţție”
15
cf. “Normativ pentru proiectarea, execuţția şi exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme” NP 24-‐97
30
RAMPE CURBE – DUBLU SENS 3,50 – FIRUL INTERIOR

+
3,00 FIRUL EXTERIOR

NOTĂ:
• Circulaţțiile în curbă, amplasate pe un plan orizontal sau înclinat, vor avea raza de curbură exterioară pentru sens unic de minimum 8,50m
• Circulaţțiile în curbă, amplasate pe un plan orizontal sau înclinat, vor avea raza exterioară a firului de circulaţție interior curbei de minimum 8,50m
• In cazul rampelor elicoidale razele se măsoară în proiecţție orizontală
• Dacă rampele de circulaţție în dublu sens sunt prevăzute cu insulă de separare între sensuri, lăţțimea totală a rampei se măreşte cu lăţțimea insulei de
separare între sensuri

Panta căilor de circulaţție (rampe) 16
Panta rampelor este de maximum 18% pentru:
- rampe drepte
- rampe curbe – circulaţție în sens unic măsurată în axa căii de circulaţție sau în dublu sens, măsurată în axa firului de circulaţție interior curbei

Se recomandă adoptarea unor soluţții în care rampa să nu depăşească 15%.17

16
cf. “Normativ pentru proiectarea, execuţția şi exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme” NP 24-‐97
17
cf. Neufert “ Manualul arhitectului. Elemente de proiectare şi de c onstrucţție” Ediţția a 37-‐a , a dăugită şi prelucrată Editura Alutus, Miercurea Ciuc 2004
31
Figure 14
32
33
Figure 15
34

5.6. Circulaţții
5.6.1. Nod principal
Nodul principal este compus din ascensoare şi scară; este destinat doar publicului, pentru circulaţție. Scara, în măsura în care îndeplineşte condiţțiile
normate, este folosită drept cale de evacuare. O deosebită atenţție trebuie acordată dimensionării holului de etaj gîndind că trebuie să permită atât
circulaţția persoanelor care aşteaptă liftul cât şi a celor care coboară din lift.

Figure 16
35
36
5.6.2. Nod secundar (de seviciu)

Este folosit de către personalul hotelului pentru curăţțenia camerelor şi room-‐service. Scara, în măsura în care îndeplineşte condiţțiile normate, este
folosită drept cale de evacuare fiind semnalizată conform normelor.
In oficiu este adusă mâncarea din bucătărie pentru serviciul la cameră cu ajutorul unui montcharge. Nodul secundar mai cuprinde o depozitare
pentru rufe murdare / curate, tubul de gunoi şi un grup sanitar. Ascensorul de serviciu este folosit pentru transportul rufelor la / de la spălătorie, a
consumabilelor şi a obiectelor de inventar.
Ascensorul şi montcharge-‐ul precum şi scara de serviciu trebuie să corespundă în planul bucătăriei în vecinătatea zonei oficiului pentru a se putea
efectua cu uşurinţță serviciul la camera

37
Figure 17
38
5.6.3. Căi de evacuare – amplasare şi dimensionare dictată de siguranţța la foc18
Prevederi generale 19
In caz de incendiu trebuie asigurată:
a) protecţția şi evacuarea utilizatorilor, ţținând seama de vârsta şi starea lor fizică;
b) limitarea pierderilor de bunuri;
c) preîntâmpinarea propagării incendiilor;
d) protecţția pompierilor şi a altor forţțe care intervin pentru evacuarea persoanelor,
protejarea bunurilor periclitate, limitarea şi stingerea incendiului şi înlăturarea unor efecte
negative ale acestuia;

Siguranţța la foc a camerelor sau apartamentelor de hotel se realizează prin menţținerea riscurilor de incendiu în limitele admise, limitarea
propagării incendiilor o perioadă de timp normată, asigurarea posibilităţților de evacuare a persoanelor şi bunurilor, echiparea cu sisteme de semnalizare şi
de stingere a incendiilor etc.

Căi de evacuare în caz de incendiu 20
In proiect vor fi asigurate căi de evacuare prin care, în caz de incendiu, persoanele să poată ajunge în exterior la nivelul terenului sau al unor
suprafeţțe carosabile, în timpul cel mai scurt posibil şi în condiţții de deplină siguranţță.
Căile de circulaţție prevăzute pentru funcţționarea normală a construcţțiilor trebuie să asigure şi evacuarea persoanelor în caz de incendiu. Căi special
destinate evacuării se prevăd numai când cele funcţționale sunt insuficiente sau nu pot satisface condiţțiile de siguranţță la foc.
Deschiderea uşilor de pe traseul evacuării, de regulă, trebuie să se facă în sensul deplasării oamenilor spre exterior, cu excepţția uşilor prin care se
evacueză cel mult 30 persoane valide şi a cazurilor prevăzute în normativ.
Prin deschidere uşile de evacuare nu trebuie să se împiedice una de alta sau să stânjenească evacuarea. (spaţțiul necesar deschiderii uşilor nu
trebuie să se intersecteze cu fluxurile de evacuare)
18
cf. „Normativ de siguranţță la foc a construcţțiilor P 118 – 99”
19
cf. „Normativ privind cerinţțele de calitate pentru unităţți funcţționale de cazare (camere, garsoniere şi apartamente) din clădiri hoteliere", indicativ NP 079-‐02

20
cf. „Normativ de siguranţță la foc a construcţțiilor P 118 – 99”
39
Scări de evacuare interioare deschise se admit atunci când asigură avacuarea a cel mult două niveluri succesive. (de exemplu se admite o scara
liberă între parter şi mezanin ca scară de evacuare)

Scările de evacuare sunt drepte, de obicei în două rampe şi închise. Pentru evacuare vor fi folosite în primul rând scările necesare funcţțional (scara
principală şi scara de serviciu) dacă sunt alcătuite şi dimensionate corespunzător. Suplimentar vor fi prevăzute scări de evacuare doar dacă cele necesare
funcţțional nu asigură performanţțele normate (prin amplasarea, conformarea sau dimensionarea lor).
Timpii / distanţțele de evacuare (masurate de la uşa camerei la scara de evacuare) sunt normate în funcţție de posibilităţțile de evacuare (într-‐o
direcţție, în două direcţții) şi de gradul de rezistenţță la foc al clădirii. În schema “Etaj curent –Timpi de evacuare” sunt trecute distanţțele maxime admise în
cazul clădirilor gradul I sau II de rezistenţță la foc (cu stâlpi, grinzi şi planşee din beton armat, pereţți de compartimentare şi închidere din zidărie sau similar).
Uşile de la scările de evacuare se deschid în sensul evacuării fără a împiedica evacuarea persoanelor de la etajele superioare (spaţțiul necesar deschiderii
uşilor nu trebuie să se intersecteze cu fluxurile de evacuare).
Dimensionarea scărilor este determinată de numărul fluxurilor de evacuare. La clădirile pentru turism capacitatea unui flux de evacuare este de
maximum 70 de persoane.
1 flux de evacuare = 0,80m
2 fluxuri de evacuare = 1,10m
3 fluxuri de evacuare = 1,60m
De asemenea uşile vor fi dimensionate corespunzător numărului fluxurilor de evacuare.

La clădirile înalte (clădiri civile supraterane la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situată la peste 28m faţță de terenul – carosabilul adiacent
– accesibil autovehiculelor de intervenţție ale pompierilor pe cel puţțin 2 laturi) şi foarte înalte (pardoseala ultimului nivel folosibil este situată la peste 45m),
se aplică în plus prevederile specifice conform Normativ de siguranţță la foc a construcţțiilor P-‐118.
Soluţțiile de plan cu atrium vor ţține seama de reglementările specifice corespunzătoare.21
21
Idem 16
40
Figure 18

41
5.7. Celula de cazare: dimensiuni, dotări, instalaţții

-‐dimensiunile sunt dictate de numarul de stele dorit (vezi cap. “Clasificari”)22

-‐vezi anexa 2-‐“Structuri posibile ale spatiilor de cazare”

22
cf „ Normă metodologică din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice”
42
-‐baile sunt cuplate doua cate doua pentru eficientizarea instalatiilor.

-‐ghena de instalatii trebuie sa fie vizitabila de pe hol, ceea ce determina pozitionarea acesteia. Din acest motiv se evita amplasarea unei axe de structura pe
limita intre camere si hol si se prefera dispunerea ei pe linia dintre bai si camere.
Figure 19
43
Figure 20

44
5.8. Alimentaţție publică

5.8.1. Restaurant (acces, legătura cu hotelul, legătura cu bucătăria)
Restaurantul este accesibil din holul principal, accesul facandu-‐se trecand pe langa barul de zi. Este recomandabil ca pe langa accesul din hotel sa
existe si un acces direct din strada. La intrare, se va amplasa o garderoba, in relatie cu oricare dintre cele doua accese. Grupurile sanitare se vor
amplasa intr-‐o zona excentrica, protejate printr-‐un spatiu tampon care sa nu permita vizibilitatea directa catre usi (panou de protectie etc).
Accesele vor fi pe cat posibil amplasate opus fata de usile oficiului, directia de mers a vizitatorilor fiind in sens opus fata de directia chelnerilor la
servire. Niciodata un acces nu va fi pozitionat in apropierea usilor oficiului de servire.
Este preferabil ca salonul de mic dejun sa fie separat de restaurant, dar in legatura cu acesta. Este acceptata amplasarea acestuia la alt nivel decat
restaurantul, cu conditia ca in imediata apropiere sa existe un oficiu, care sa comunice pe verticala cu oficiul bucatariei. Transportarea produselor se va
face cu un mont-‐charge, prin nodul secundar.
Salonul de mic dejun poate sa devina o extindere a restaurantului pentru pranz si cina.

45
Figure 21
46
Figure 22

47
5.8.2 Bar de zi (legătura cu hotelul, legătura cu restaurantul, a provizionare)
(vezi cap.” Restaurant (acces, legătura cu hotelul, legătura cu bucătăria)”
Acesta va fi in legatura cu holul principal si zona de asteptare.

5.8.3. Bucătăria (legături funcţționale, flux uri, dimensionări)
Cazul cel mai economic este pozitionarea bucatariei la acelasi nivel cu restaurantul.
Este intalnita rar si nerecomandata amplasarea acesteia la alt nivel decat restaurantul, fiind o solutie extrema si scumpa, care implica dificultati de
transport al produselor de la un nivel la altul. In acest caz, legatura pe verticala se va face printr-‐un oficiu la nivelul restaurantului, care sa corespunda
cu oficiul bucatariei .
De asemenea, bucataria poate fi amplasata partial la alt nivel (accese personal, vestiare, sala de mese personal, receptie marfa si mare parte a
depozitarilor). Aceasta solutie este benefica pentru ca reduce spatiul din parter alocat bucatariei, in favoarea spatiilor publice.

OFICIUL este “interfaţța” dintre restaurant şi bucătărie. În oficiu este permis numai accesul personalului de servire (ospătari) şi a mâncării preparate.
Circuitul chelnerilor (ilustrat în “Schema funcţțională bucătărie” se desfăşoară după cum urmează:
1. intră din restaurant având pe tavă vesela murdară în urma debarasării
intrarea se face prin partea dreaptă a oficiului de unde parcursul se face de la dreapta la stânga; tava este tinută cu braţțul drept; chelnerul ia de pe
tavă / pune pe tavă cu mâna dreaptă. Intre oficiu şi bucătărie se află o masă (tejghea) parţțial încălzită (în dreptul bucătăriei calde) pe cere se pun
farfuriile şi platourile cu mâncarea preparată de unde sunt preluate de ospătari
2. oprire la spălător veselă, lasă vesela murdară
3. oprire bucătărie caldă, ia preparatele de la bucătăria caldă
4. oprire bucătărie rece, ia preparatele de la bucătăria rece
5. oprire bar băuturi, ia preparatele de la bar băuturi
6. se întoarce în restaurant şi duce comanda la mese

sau duce comanda la camere (room service) prin:
7. monte charge şi este preluată în oficiul de etaj
8. lift de serviciu, prin oficiul de etaj până la cameră
48
Alimentele nepreparate (vezi circuit alimente nepreparate din “Schema funcţțională bucătărie”) sunt aduse din depozite prin intermediul unei
platforme de marfă şi a unei scări (dacă depozitele şi curtea de serviciu sunt la alt nivel) sau direct (dacă sunt la acelaşi nivel cu bucătăria) şi sunt fie
depozitate în depozitele / camerele frigorifice şi cămara de zi fie duse direct la preparări. Circulaţția alimentelor nepreparate se face printr-‐un coridor
aflat între depozitele bucătăriei şi preparări.

PREPARĂRI (carne, peşte, legume) preiau alimentele nepreparate, le prepară (curăţță, tranşează, toacă etc.) şi le trimit la bucătăria caldă şi bucătăria
rece (vezi circuit alimente semipreparate din “Schema funcţțională bucătărie”). De la preparări resturile sunt scoase prin coridor şi transportate pe scară
în curtea de serviciu unde este depozitat gunoiul.

BUCĂTĂRIA CALDĂ şi BUCĂTĂRIA RECE preiau alimentele semipreparate de la preparări şi celelalte ingrediente din cămara de zi şi prepară
mâncarea pentru servirea la mese.
Resturile de la bucătării şi spălător sunt scoase prin coridor şi transportate pe scară în curtea de serviciu unde este depozitat gunoiul.
49
Figure 23
50
6. Exemplu
La Purificadora Hotel 23
arhitecti: LEGORRETA + LEGORRETA
locatie: Pue bla, México
data finalizarii: 2007
categoria: Boutique Hotel

amenajari interioare: LEGORRETA + LEGORRETA, SerranoMonjaraz Arquitectos
arie construita: 3000 mp
aria amplasamentului: 1178 mp
fotografii: Undine Pröhl

Localizat in orasul Puebla si apartinand Master Planului “Paseo San Francisco”, hotelul este configurat pornind de la o cladire inregistrata ca monument
de patrimoniu, care a trebuit integrata in noul proiect. Aceasta cladire era o fabrica de gheata, unde apa era purificata si imbuteliata, de unde si denumirea
hotelului.
Dispune de urmatoarele facilitate: 26 de camere, receptie-‐magazin, restaurant-‐bar, bucatarie, sala pentru organizari evenimente, patio cu o inaltime de
4 nivele,sali de inatalniri, birouri, crama. Include o piscine, terasa pentru evenimente, sala de gimnastica, Jacuzzi, masaj si sauna.
Proiectul consta intr-‐un mare patio lateral, inconjurat de o cladire in L la fiecare nivel. Parterul functioneaza ca un living-‐room si este o prelungire a
inaltimii restaurantului-‐bar si a receptiei-‐magazin. La al doilea si al treilea nivel, un spatiu liber separa circulatiile de camere iat la nivelul patru, acesta
delimiteaza functiunile de loisir. Inaltimea patio-‐ului este partial acoperita de un acoperis.
Fatadele au acelasi tratament cu cladirea veche, extinzand tencuiala si piatra pe toata inaltimea.Principalele materiale folosite sunt piatra(de la
constructia originala) si un lemn vechi, care contrasteaza cu materialele contemporane, sticla si otel. In camere, pardoselile sunt finisate cu o ceramica cu
design personalizat, iar baile sunt placate cu onix.
In timpul santierului, arheologii au descoperit bucati de sticla apartinand vechii cladiri, pe care le-‐au integrat in noul proiect.
23
www.archdaily.com
51
Figure 24
52
Figure 25
53
Figure 26
54
Figure 27
55
Figure 28
56
Figure 29
57
Figure 30
58
Figure 31
59
Figure 32
60

7. Legislaţție specifică-‐ normative
• Clasificare conform H. G. Nr. 1328 / 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice şi Normă metodologică din 12 mai 2008 privind clasificarea
structurilor de primire turistice
• Siguranţța la foc conform Normativ de siguranţță la foc a construcţțiilor P 118 – 99
• Siguranţța în exploatare conform Normativ privind proiectarea clădirilor din punct de vedere al cerinţței de siguranţță în exploatare NP 068 – 02
• Proiectarea parcajelor Normativ pentru proiectarea, execuţția şi exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme NP 24 – 97
• Accesibilitate conform Normativ pentru adaptarea clădirilor civile şi spaţțiului urban aferent la exigenţțele persoanelor cu handicap NP 051 / 2001
• Normativ privind cerinţțele de calitate pentru unităţți funcţționale de cazare (camere, garsoniere şi apartamente) din clădiri hoteliere", indicativ NP 079-‐
02
• Hotărîrea Guvernului nr. 1328 / 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice
• Normă metodologică din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice
• Legea 448 din 2006 privind protecţția şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

8. Bilbliografie selectiva
• Lăzărescu, Cezar “Construcţții hoteliere” Editura Tehnică, Bucureşti 1971
• Neufert “Manualul arhitectului. Elemente de proiectare şi de construcţție” Ediţția a 37-‐a, adăugită şi prelucrată Editura Alutus, Miercurea Ciuc 2004
• Ernst and Peter Neufert “Architect’s Data”, Blackwell Science
• www.designhotels.com
• www.archdaily.com
arh. Vlad Thiery, arh. Alexandra Pă cescu
9. Anexe
9.1. Anexa nr. 1 24

24
Anexa nr. 6 la „ Normă metodologică din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice”

61
În toate structurile de primire turistice este obligatorie(…) oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare, cuprinse în tariful de cazare sau cu
plată separat, cuprinse in lista de mai jos, astfel:
-‐ la unităţțile de 4 şi 5 stele -‐ cel puţțin 18 servicii;
-‐ la unităţțile de 3 stele -‐ cel puţțin 15 servicii;
-‐ la unităţțile de 2 stele -‐ cel puţțin 10 servicii;
-‐ la unităţțile de 1 stea -‐ cel puţțin 5 servicii;

Lista orientativă a serviciilor suplimentare ce pot fi prestate în struct uri de primire turistice cu funcţțiuni de cazare

1. Servicii de poştă, telecomunicaţții şi publicitate:
-‐ convorbiri telefonice;
-‐ acces internet;
-‐ fax;
-‐ antenă satelit;
-‐ program video intern,
-‐ TV cablu;
-‐ vânzări de cărţți poştale, ilustrate, timbre poştale, reviste;
-‐ vânzări de materiale de promovare turistică (CD-‐uri, DVD-‐uri, albume, ghiduri, pliante).
2. Servicii personale:
-‐ frizerie;
-‐ coafură;
-‐ cosmetică;
-‐ manichiură;
-‐ pedichiură;
-‐ gimnastică de întreţținere;
-‐ exerciţții fizice şi cură pentru slăbire;
-‐ spălătorie şi curăţțătorie;
-‐ curăţțat încălţțăminte.
62
3. Închirieri de:
-‐ CD-‐uri, DVD-‐uri
-‐ laptopuri;
-‐ frigidere;
-‐ televizoare;
-‐ pături suplimentare;
-‐ jocuri distractive (rummy, table, şah);
-‐ echipament şi materiale sportive;
-‐ săli de recepţție, simpozioane etc.;
-‐ birouri pentru firme;
-‐ birouri pentru oameni de afaceri;
-‐ instalaţții pentru traducere simultană;
-‐ locuinţțe pentru reprezentanţți de firme;
-‐ locuri de garaj;
-‐ biciclete şi triciclete;
-‐ ambarcaţțiuni (şalupe, bărci);
-‐ articole de ştrand şi plajă (umbrele, şezlonguri, cearceafuri);
-‐ autoturisme cu/fără şofer (rent-‐a-‐car);
-‐ terenuri de sport;
-‐ articole de uz gospodăresc pentru campinguri;
-‐ inventar suplimentar (pilote, pleduri, cearceafuri, perne etc.) în
campinguri;
-‐ maşini de călcat;
-‐ maşini automate de spălat rufe în campinguri.
4. Servicii de educaţție fizică şi sport:
-‐ înot;
-‐ patinaj;
-‐ schi;
63
-‐ echitaţție;
-‐ popice;
-‐ gimnastică;
-‐ alpinism;
-‐ tenis de câmp;
-‐ tenis de masă;
-‐ tir cu arcul;
-‐ schi nautic;
-‐ şcoli pentru schi, patinaj, înot, tenis etc.
5. Servicii de cultură şi artă:
-‐ organizare directă şi procurare de bilete pentru:
-‐ spectacole de teatru;
-‐ concerte;
-‐ carnavaluri.
6. Diverse alte servicii:
-‐ room-‐service;
-‐ spălat şi călcat lenjerie;
-‐ spălat, călcat, curăţțat obiectele turiştilor;
-‐ comisionar-‐curier;
-‐ lucrări de secretariat;
-‐ multiplicări de documente;
-‐ rezervări de locuri la hoteluri în alte localităţți;
-‐ rezervări de locuri în unităţți de alimentaţție;
-‐ parcare auto;
-‐ supraveghere copii, bătrâni;
-‐ grădiniţță pentru copii;
-‐ procurări bilete de tren, avion;
-‐ transport hotel -‐ aeroport;
64
-‐ piscină, saună;

-‐ sală de fitness;
-‐ solar;
-‐ masaj;
-‐ organizare de banchete, recepţții, mese oficiale, nunţți;
-‐ ghid de turism autorizat;
-‐ tratamente medicale de diverse tipuri;
-‐ asigurarea de medicamente pentru continuarea tratamentului
ambulatoriu;
-‐ organizarea de partide de pescuit;
-‐ abonamente la mijloacele de transport pe cablu;
-‐ bilete pentru mijloacele de transport în comun;
-‐ plimbări cu căruţța, trăsura, sania etc.;
-‐ schimb valutar;
-‐ vânzări de mărfuri -‐ puncte comerciale diverse (farmacii, cadouri,
ziare, flori etc.);
-‐ vânzări de excursii pe trasee interne şi externe;
-‐ vânzări de locuri la diferite acţțiuni specifice (festivaluri, seri
folclorice, degustări de vinuri etc.).
7. Servicii gratuite:
-‐ informaţții privind prestarea unor servicii, mijloace de transport,
spectacole, starea vremii;
-‐ încărcarea, descărcarea şi transportul bagajelor;
-‐ trezirea turiştilor la ora solicitată;
-‐ obţținerea legăturilor telefonice;
-‐ păstrarea obiectelor de valoare;
-‐ transmiterea de mesaje;
-‐ predarea corespondenţței turiştilor;
65
-‐ expedierea corespondenţței turiştilor;

-‐ asigurarea de ziare, reviste în holuri;
-‐ acordarea de medicamente şi materiale sanitare în cadrul primului ajutor în caz de accidente;
-‐ păstrarea obiectelor uitate şi anunţțarea turiştilor;
-‐ păstrarea bagajelor;
-‐ comenzi pentru taximetre;
-‐ expediere prin "retur" la domiciliu a scrisorilor sosite după plecarea turiştilor;
-‐ facilitarea cazării pasagerilor în alte spaţții de cazare din localitate;
-‐ oferirea de materiale de promovare şi informare turistică;
-‐ servicii de parcare şi garare.

9.2. Anexa nr. 2 25
Structuri posibile ale spatiilor de cazare

-‐ cameră cu pat individual, respectiv un loc reprezentând spaţțiul destinat folosirii de către o singură persoană. Lăţțimea paturilor individuale este de
minimum 90 cm;
-‐ cameră cu pat matrimonial, respectiv unul sau două locuri reprezentând spaţțiul destinat folosirii de către una sau două persoane. Lăţțimea patului
matrimonial va fi de minimum 140 cm;
-‐ cameră cu pat dublu, respectiv două locuri reprezentând spaţțiul destinat folosirii de către două persoane. Lăţțimea patului dublu este de minimum
160 cm;
-‐ cameră cu două pat uri individuale, respectiv două locuri reprezentând spaţțiul destinat folosirii de către două persoane;
-‐ cameră cu trei paturi individuale; respectiv trei locuri reprezentând spaţțiul destinat folosirii de către trei persoane.
-‐ cameră cu patru pat uri individuale; respectiv patru locuri reprezentând spaţțiul destinat folosirii de către patru persoane.
-‐ camere comune -‐ cu mai mult de patru paturi individuale. respectiv nr.... locuri;.
-‐ suita – ansamblu de două camere deservite de un grup sanitar;
25
Cf. „ Normă metodologică din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice”

66
Lungimea patului va fi de minimum 200 cm în cazul hotelurilor de 3, 4 şi 5 stele şi de minimum 190 cm în cazul hotelurilor de 1 şi 2 stele;
-‐ garsonieră, reprezentând spaţțiul compus din: dormitor pentru două persoane, salon şi grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despărţțit de salon şi
printr-‐un glasvand sau alte soluţții care permit o delimitare estetică
-‐ apartame nt, reprezentând spaţțiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare), sufragerie cu echipare sanitară proprie.
La categoria 5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare două locuri, iar la categoria 4 stele, precum şi la restul categoriilor, minimum un grup sanitar la
4 locuri.

67
68

Turism

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Turism

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNI VE R SIT ATEA DE A RH ITECT UR A SI UR BA NI SM “ ION M INC U”

De part ame nt ul : SIN TEZA DE P RO IECT AR E

3.10. apartamente sa u camere de închiriat

5.1.2. poziţționarea volumului cazării

4.1.3. hoteluri de 3 stele

4.2.2. Hoteluri de tranzit “Motor Hotels”

Figure 3 Schema funcţțională a unui hotel (după Neufert)

Figure 4 Schema funcţțională a unui hotel – secţțiune (după Neufert)

5.3. Tipuri de plan

5.3.2. Plan dublu tract

5.3.3. Plan de tip “ punct”

-‐vezi cap.”Amplasarea si orientarea”

5.4.2.2. acces auto de serviciu

RAMPE CURBE – DUBLU SENS 3,50 – FIRUL INTERIOR

5.6.2. Nod secundar (de seviciu)

5.7. Celula de cazare: dimensiuni, dotări, instalaţții

-‐baile sunt cuplate doua cate doua pentru eficientizarea instalatiilor.

5.8. Alimentaţție publică

-‐ piscină, saună;

-‐ expedierea corespondenţței turiştilor;

S-ar putea să vă placă și

Turism

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Turism

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNI VE R SIT ATEA DE A RH ITECT UR A SI UR BA NI SM “ ION M INC U”

De part ame nt ul : SIN TEZA DE P RO IECT AR E

3.10. apartamente sa u camere de închiriat

5.1.2. poziţționarea volumului cazării

4.1.3. hoteluri de 3 stele

4.2.2. Hoteluri de tranzit “Motor Hotels”

Figure 3 Schema funcţțională a unui hotel (după Neufert)

Figure 4 Schema funcţțională a unui hotel – secţțiune (după Neufert)

5.3. Tipuri de plan

5.3.2. Plan dublu tract

5.3.3. Plan de tip “ punct”

-­‐vezi cap.”Amplasarea si orientarea”

5.4.2.2. acces auto de serviciu

RAMPE CURBE – DUBLU SENS 3,50 – FIRUL INTERIOR

5.6.2. Nod secundar (de seviciu)

5.7. Celula de cazare: dimensiuni, dotări, instalaţții

-­‐baile sunt cuplate doua cate doua pentru eficientizarea instalatiilor.

5.8. Alimentaţție publică

-­‐ piscină, saună;

-­‐ expedierea corespondenţței turiştilor;

S-ar putea să vă placă și

-‐vezi cap.”Amplasarea si orientarea”

-‐baile sunt cuplate doua cate doua pentru eficientizarea instalatiilor.

-‐ piscină, saună;

-‐ expedierea corespondenţței turiştilor;