Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi

Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului

Specializarea:Inginerie si protectia mediului in Industrie

Prevenirea si controlul integrat al poluarii

Tema proiectului: Prevenirea si controlul integrat al poluarii in industria
acoperirilor metalice

Indrumator : Asistent Dr. Biol. Camelia Smaranda

Studenti: Mariuta Ramona

Lodba Alexandra

Grupa:2408

2012

1
 Cuprins:

Cap1. Prezentare generala a industriei:

1.1. Scurta introducere despre industrie

1.2. Prezentarea dimensiunii si distributiei
1.3. Caracterizarea pietei si productiei
1.4. Tendintele economice
Cap. 2. Descrierea procesului industrial
2.1. Principalele etape ale procesului
2.2 Prezentarea instalatiei si echipamentelor/infrastructura
2.3.Schema bloc a prcocesului/Scheme ale fluxurilor tehnologice
2.4. Prezentarea fluxurilor tehnologice
Cap 3. Materii prime, emisii, deseuri:
3.1. Materii prime folosite in industrie
3.2. Emisiile rezultate din process:ape uzate,deseuri
3.3. Deseuri/pierderi caracteristici
3.4.Inventarul substantelor toxice
Cap.4. Posibilitati de prevenire si control al poluarii:
4.1. Posibilitati de prevenire a poluarii
4.2. Posibilitati de control al poluarii
Cap.5. Cele mai bune tehnici disponibile pentru industrie.
Cap.6. Beneficiile aplicarii prevenirii poluarii.
Cap.7. Reglementari nationale si international privind prevenirea si controlul
integrat al poluarii respective reglementari specific ale industriei.

2012

2
 Capitolul 1. Prezentare generala a industriei

1.1.Introducere

In epoca contemporana de intensa dezvoltare industriala, cand consumul de metale i utilaje

este in continua crestere apare ca deosebit de importanta, in special pentru cele feroase, preocuparea
pentru protejarea acestora impotriva distrugerii prin coroziune.
Pierderile de metale i aliaje produse de coroziune reprezinta aproximativ o treime din
producia mondial. Chiar dac se considera ca o parte din metal se reintoarce in circuit prin retopire,
totusi aceste pierderi totalizeaza in cazul fierului cel puin 10-15% din metalul obtinut prin topire.
Pagubele provocate de coroziune sunt legate nu numai de pierderile de metal, ci si de faptul ca
utilajele, constructiile, piesele etc. distruse de coroziune au un cost mult mai mare decat al materialului
din care sunt confectionate. Daca la acestea se adauga si chelutielile pentru repararea pagubelor
provocate de coroziune, montarea aparaturii de inlocuire, utilizarea materialelor anticorozive scumpe,
aplicarea metodelor de protectie anticoroziva, cat si faptul c aproape in toate domeniile industriei se
pune problema protectiei anticorozive, ne dam seama de importanta economica pe care o prezinta
coroziunea.
Coroziunea metalelor si aliajelor se defineste ca fiind procesul de distrugere spontana a
acestora, in urma interactiunilor chimice, electrochimice si biochimice cu mediul de existenta.
In practica fenomenele de coroziune sunt de obicei extrem de complexe si apar sub cele mai
diferite forme, motiv pentru care, o clasificare riguroasa a tuturor acestor fenomene nu este posibila,
intre diferite clase existand intrepatrunderi.
Otelurile aliate si materialele neferoase sunt in majoritatea cazurilor scumpe si destul de greu
accesibile. Pentru reducerea procesului de coroziune adesea se recurge la acoperirea suprafetei
metalice cu straturi rezistente de natura anorganica sau organica si uneori cu straturi
combinate.Acoperirea se face cu materiale rezistente la coroziune, materiale depuse sub forma de
pelicule, cu foi subtiri, cu folii de elastomeri, cu materiale plastice sau cu rasini armate. Efectul lor
consta in izolarea materialului metallic de mediul agresiv sau in incetinirea interactiunii dintre metal i
mediul agresiv.Alegerea unei anumite acoperiri se face n functie de agresivitatea mediului si de
particularitatile functionale ale suprafetei ce urmeaza a fi protejate. Conditia de baza este de a se
forma un strat uniform, lipsit de pori. Daca nu se obtine un astfel de strat protector, solutia de electrolit
va patrunde prin pori, determinand coroziunea metalului acoperit. Pe lang rezistenta la coroziune si

3
aspectul placut, acoperirea metalica confera suportului proprietatile termice si mecanice ale stratului
depus.
Metalul protejat, acoperirea metalica si mediul agresiv formeaza o pila in care are loc dizolvarea
metalului cu rol de pol negativ.
Mecanismul de protectie a straturilor metalice depinde de raportul in care se gaseste potentialul
metalului protector fata de potentialul materialului suport. In functie de acest criteriu se deosebesc
doua categorii de acoperiri metalice: acoperiri anodice si acoperiri catodice.
Acoperirile anodice,sunt acele acoperiri la care potentilul materialului de baza este mai
electronegativ. Este cazul protectiei tablei de fier prin zincare, a otelului prin cadmiere.In cazul
existentei unor discontinuitati in stratul protector (pori, fisuri, zgarieturi, exfolieri) se pot forma
elemente locale in care stratul metalic depus , fiind mai electronegative, joaca un rol de anod i se
dizolva, protejand piesa impotriva coroziunii.
Un dezavantaj al straturilor anodice este ca in timp, aspectul lor se inrautateste prin coperirea cu
produsi de coroziune.
Acoperirile catodice, in care stratul metalic depus este mai electropozitiv sunt protectoare numai
daca nu prezinta o porozitate excesiva. De aceea ele se realizeaza in straturi destul de groase pentru a
se evita formarea de micropile, in care metalul piesei fiind anod s-ar consuma in procesul de
coroziune.Cresterea excesiva a grosimii stratului nu reduce intr-o masura considerabila porozitatea. De
aceea, straturi mai groase de 50 m nu sunt justificate din punct de vedere economic.
Caracterul anodic sau catodic al stratului de protectie este influentat puternic de mediul agresiv si
de conditiile de exploatare ale pieselor. Metalele cu care se protejeaza otelul carbon sunt in general mai
electronegative. Cand intervin schimbari majore de temperatura sau de pH metalele protectoare isi
deplaseaza potentialul de electrod spre valori mai electropozitive si la un moment dat otelul incepe sa
se dizolve. Astfel, zincul inceteaza sa mai protejeze otelul la temperaturi mai mari de 70C.
Protectia cu acoperiri metalice in afara de rezistenta la coroziune si aspect placut confera
metalului de baza si proprietatile termice si mecanice ale stratului depus.
Istoricul procesului de zincare
In antichitate, inainte de a fi identificat ca element chimic, zincul era folosit pentru a se obtine
alama (aliaj format din Zn si Cu). Zincul nu e considerat toxic, totusi daca se inhaleaza in cantitati mai
mari vapori bogati in oxid de zinc, apare o tulburare cunoscuta sub numele de "tremuratul de zinc".
Productia de zinc metalic a fost descrisa in cartea hindusa Rasarnava scrisa in jurul anului 1200 d.Hr.
Din secolul XIV Rasaratnassamuchchaya descrie modul in care nou metal numit "Staniu " obtinut prin

4
incalzirea in mod indirect a calaminei cu o materie organica (lana) intr-un creuzet din care vaporii de
zinc au fost raciti printr-un condensator.
La Zawar, in Rajasthan, au fost gasite retorte utile in productia zincului incepand cu sec. al XII-lea.
Retortele folosite pentru condensarea vaporilor, aveau 25 cm lungime si 15 cm in diametru si erau
amplasate pe cuptoarele incalzite cu carbune si alimentate cu aer prin intermediul unor burdufuri din
piele. Se producea atat Zn, folosit la obtinerea alamei, cat si oxid de zinc pentru utilizari medicale.
Langa Zawar, au fost descoperite peste 130 000 tone de reziduuri provenite din productia de Zn, pentru
care s-au extras probabil in jur de 1.000 000 t de minereu.
Intr-un manual de metalurgie aparut pe la 1637, se vorbeste despre producerea zincului in
China inca din perioada 200 i.Hr -100 d. Hr. Pentru procesarea lui se foloseau creuzete speciale,
inchise. Zincul a fost folosit si la producerea de monede in timpul dinastiei Ming (1368-1644). In
cartea Tien-Kong-Kai-ou publicata la inceputul secolului 17 in China, se vorbeste de o tehnologie a
producerii Zn. Minereul de calamina, amestecat cu praful de carbune, era pus in vase de lut si incalzit
amestecul pana se obtineau vapori. Creuzetele erau asezate in forma de piramida impreuna cu
carbunele folosit la incalzire. Dupa ce deveneau rosii din cauza temperaturii ridicate, vasele din lut
erau lasate sa se raceasca si apoi sparte pentru a extrage metalul topit.
In India, zincul era cunoscut cu 1000 sau poate chiar cu 2000 de ani i.e.n. Prima referinta privind
utilizarea Zn in scopuri medicinale se gaseste intr-un text vechi Ayurveda din India, numit Charaka
Samhita

5
1.2 Prezentarea dimensiunii si distributiei
Distributia la nivel national:
ROMEXTIL- Timisoara.Romextil se ocupa in Timisoara cu productia de piese si accesorii metalice
din zamac turnate centrifugal. Zamacul, un aliaj de zinc se preteaza foarte bine la acoperiri metalice
deosebite prin galvanizare si anume acoperiri cu zinc lucios, cupru, nichel, alama, argint,
BUSECRIST-CONSTRUCT.SRL-specializata in executarea montajului pentru structuri metalice
precum: Hale metalice,inchideri si acoperiri metalice, montare panouri termoizolante...
INDUSTRIALCHIM-Bucuresti sulfati, azotati, cloruri, anhidrida cromica s.a.m.d.); agenti de luciu
pentru acoperiri metalice ( zincare, cuprare, cromare, stanare, nichelare, cadmiere , aurire, argintare;
pasivari,fosfatari ...
METEXGRUP.SRL-Iasi mecanice pe strung CNC, presaj la rece, indoiri, ambutisari, stantari,
confectii metalice, acoperiri metalice: zincare electrochimica acida si bazica, vopsire in camp
electrostatic, turnare aluminiu sub ...
UPA-CARPATI.S.A.-Bucuresti
confectii metalice, turnatorie neferoase, acoperiri galvanice, prelucrari mecanice, vopvit in camp
electrostatic, tamplarie lemn, lampi, presare la rece. - Produse unicat sau de serie mica. Acoperiri
galvanice,electrostatice,. -
MIDMET- SibiuS.R.L - acoperiri metalice productie de mobilier la comanda -
Distributia la nivel mondial:
S.U.A.-CP FILMS Este unic productor al foliilor LLumar, iar sediul societii este n Statele Unite
ale Americii. CP Films este cel mai mare productor de folii penttru suprafee vitrate i ofer o gam
deosebit de larg de folii auto cu o varietate bogat de nuane i culori.
Foloseste, de asemenea, diverse tehnologii de colorare : vopsire, metalizare, sputerizare, acoperire
ceramic, laminare a mai multor straturi de folie executate cu tehnologii diferite. Aceast diversitate se
datoreaz dorinei de a acoperi o palet ct mai larg de nevoi i cerine, specifice fiecrei regiuni de pe
glob.

ROMNIA-LINDAB.Compania promoveaz sisteme metalice complete, de ventilaie i climatizare

pentru construcii. A nregistrat anul trecut o cifr de afaceri de 38 milioane de euro, n crestere cu 26%
fa de 2005. La nivel mondial, Lindab Group i-a majorat cifra de afaceri n 2006 cu 22%, pn la
valoarea de 805 milioane de euro.

6
n luna martie, Lindab Romnia a demarat producia local de grinzi uoare, un segment de pia
estimat de analiti s ating 28 milioane de euro n acest an.

Prin introducerea unei noi linii de producie local, investiiile companiei vor ajunge la aproximativ 9
milioane de euro.

Segmentul grinzilor uoare a nregistrat anul trecut, conform aprecierilor specialitilor, valoarea de 22
milioane de euro. Pentru 2007, aceleai surse estimeaz c segmentul va crete cu 30%.

GERMANIA- KAMPHOLT SRL.Este o societate cu capital privat, avnd experien pentru

construcii metalice i pri componente ale structurilor metalice.

Ofer produse i servicii precum : construcii metalice i pri componente ale structurilor
metalice pentru depozite, magazine i hale industriale.

BELGIA-WP STEEL ASSEMBLY.

WP STEEL reprezint rspunsul la nevoile dumneavoastr n materie de structuri metalice din

otel n ceea ce priveste calitatea i preul competitiv. Ideal situat n centrul Europei, aceast fabric de
ultim generaie, poate produce elemente structurale i arhitecturale din oel, de foarte bun calitate,
precum stlpi, ferme metalice, contravntuiri, armturi pentru beton, elemente de susinere pentru
instalaii de climatizare i ventilaie, scri, balustrzi, platforme metalice mezanin si poate satisface de
asemenea toate cerintele dumneavoastra arhitecturale.
Constructii hale industriale pe structura metalica.

ROMNIA-S.C. FAUR S.A.

FAUR S.A. produce i livreaz, pentru clieni externi i interni, utilaje i piese de schimb din
gama sa de fabricaie, incluznd combinaii pariale sau complete de construcii metalice sudate, piese
turnate/prelucrate, piese forjate/prelucrate, prelucrri mecanice simple i complexe, tratamente termice,
ablare, vopsire, montaj, probe de funcionare i ambalare n vederea expedierii.

7
1.3.Caracterizarea pieei i produciei industriei

rile productoate de metale sunt :

-Austria:

-Belgia:

-Franta

-:Grecia;

-Italia;

-Luxembourg;

-Marea Britanie;

-Portugalia.

Tabel.1.productia de tabla si ECCTS in anul 2000

ara Producia (kt) de Producia (kt) de

tabl n anul 2000 ECCS n anul
2000
Austria - -
Belgia 281 12
Frana 886 207
Germania 802 147
Grecia 69 -
Italia 283 67
Luxembourg - -
Portugalia 76 -
Marea Britanie 588 147

8
Figura1:Evolutia productiei de table si de ECCTS intre anii 1990-2000

Figura nr.2.Anodizarea profilelor de aluminiu din anii 1996-2000

9
 Figura nr.3 Producia european de anodizare i alte acoperiri pe bobine din anii 1996-2000

Din anii 1970, producia de zinc i tabl zincat din oel aliat a crescut n mod semnificativ.
Acest lucru a fost n mare parte valabil pentru industria de automobile, ca rspuns la cererea de garanii
anti-coroziune i prelungirea vieii vehiculelor.

Figura nr.4.Producia de zinc electrolitic i nichel-zinc n Uniunea European n anii 1992-

2001(n mii tone)

10
1.4.Tendinte economice

Pentru colectarea statisticilor economice, galvanizarea, placarea, lustruirea, anodizarea i

colorarea sunt clasificate n conformitate cu Standardul Clasificarea Industrial (SIC) cod 3471, acest
lucru incluznd unitile angajate n toate tipurile de metal de finisare.

Procesele de linii sunt, de obicei, modulare, si pot fi asamblate cu uurin ca o serie de tancuri.
Cu toate acestea, marile linii automatizate i modulele din aceste instalaii de manipulare pe o scar
larg, sau a componentelor mari, cum ar fi pri din aripile avioanelor, sunt de obicei specializate
observndu-se o cretere intensiv a capitalului.
Tratarea suprafeelor metalelor se desfoar n mai mult de 18300 instalaiilor n Europa,
variind de la societi mici private la spaii aflate n proprietatea corporaiilor multinaionale.
Marea majoritate a ntreprinderile sunt mici sau mijlocii, n Germania, numrul de angajai
fiind cuprins ntre 10 80 de persoane. n total, industria pentru tratarea suprafeelor metalelor are
aproximativ 440 de mii de oameni din Europa.
Tendinte zincare
Cererea pentru resursele mondiale scoate in evidenta cerinta ca toate companiile sa revizuiasca
modul in care gestioneaza industria si sa reduca efectul asupra mediului. De asemenea atentia acordata
competitivitatii in raport cu pietele alternative si de a controla costurile, niciodata nu a fost mai mare.
Procedurile de zincare durabila nu trebuie sa presupuna costuri mai ridicate, calitate inferioara si
procese tehnologice mult mai complicate. Noile tehnologii necesita o regandire a vechilor procese
pentru a face pre-tratamentele chimice mai durabile. Pentru a continua cu procedurile vechi nu este o
obtiune pe termen lung. Schimbarea trebuie sa aiba loc fie acum sau fortat pentru a se conforma
legislatiei de mediu si unor costuri superioare de operare. Schimbarile atunci cand sunt impuse prin
forta sunt intotdeauna mai scumpe decat schimbarile planificate care sunt o investitie in viitor.
Principala regula in regandirea noilor tehnologii presupune urmarirea urmatoarelor cerinte : reducere,
reutilizare si reciclare. Zincarea performanta implica luarea in consideratie a urmatoarelor aspecte:
-Produsele chimice utilizate
-Exploatarea de procese si substante chimice
-Eliminarea deseurilor prin reciclare
-Inchiderea buclei prin producerea deseurilor cu valoare pentru terte parti pentru a fi refolosite in alte
industrii
-Reducerea costurilor cu deseuri, energie si uzura de constructie

11
 Zincarea la cald a diferite piese este si va ramane pentru perioadele urmatoare una dintre cele
mai importante metode de protectie anticoroziva. In ciuda acestui fapt, tehnologia de zincare, in multe
cazuri este extreb de invechita. Dupa fluxare, piesele umede din otel sunt scufundate in zinc topit
creand stropi extreme de periculosi cat si fum si cenusa. Consumul de energie este ridicat si
productivitatea cuptoarelor este mica, deoarece piesele sunt incalzite in zinc topit la o temperatura in
jur de 450 grade C( 840 grade F). In cele mai multe cazuri acoperirile cu zinc contin plumb, care dupa
ce este dizolvat in apa gaseste drumul sau in corpul uman si se acumuleaza cu rezultate daunatoare.
Adevarata dezvoltare a cunoscut-o procesul de zincare in ultimii 30 de ani, odata cu imersia la
cald si la rece dezvoltata pe scara larga, in urma caruia atat procesul de zincare cat si echipamentele
utilizate au facut progrese substantiale. In ultima perioada, industria zincarii a cunoascut numeroase
modificari la nivel tehnologic.

12
 Cap. 2. Descrierea procesului industrial
2.1. Principalele etape ale procesului
Procesul tehnologic de zincare cuprinde urmtoarele etape :
-degresare
-decapare
-splare
-fondare
-uscare
-zincare propriu-zis (zincare termica)
-finisare(controlul de calitate)
Degresarea.
Are rolul de a indeparta grasimile, lubrefiantii, uleiurile de uzinare si alte impuritati. Ea se realizeaza
prin imersarea produselor intr-o solutie de degresare alcalina sau acida. Apoi produsul este clatit cu apa
rece si urmeaza operatia de decapare
Decapare
Aceasta se realizeaza de obicei prin imersarea in acid clorhidric la temperatura camerei sau in
acid sulfuric la 50-65C. Scopul decaparii este de a inlatura straturile de rugina, tunderul si aschiile de
prelucrare de pe suprafata produselor. Zgura de sudura, vopseaua si grasimea abundenta de obicei nu
pot fi indepartate prin etapele de curatire de mai sus, ci trebuie inlaturate inainte ca produsele de zincat
sa fie trimise zincatorului.
Spalare
Dupa operatia de decapare urmeaza o a doua clatire cu apa, si apoi produsele sunt supuse unui
procedeu de fluxare.
Fluxare
Aceasta consta, in mod obisnuit, in imersarea intr-o solutie de fluxare care contine clorura de
amoniu si clorura de zinc la o temperatura de cca. 65-80C. Fluxul, o solutie incalzita de clorura de
zinc amoniu care inlatura oxizii si previne oxidarea ulterioara a materialului. Este cunoscuta si sub
numele de metoda uscata de galvanizare.
Unele societati comerciale de zincare folosesc zincarea umeda, la care stratul de flux este
dispus pe o parte a suprafetei baii de zincare. Operatia de fluxare inlatura ultimele urme de oxid de pe
suprafata produselor si permite zincului topit sa acopere otelul.

13
Uscare
Materialul este uscat temeinic, inainte de a fi scufundat in zincul topit.
Zincare termica
Otelul este scufundat integral in baia de aliaj de zinc, care ii ofera o protectie sporita impotriva
coroziunii. Obiectele raman in baie un timp suficient pentru a permite metalului sa ajunga la
temperatura zincului.
Dupa operatiile de pregatire, piesele sunt imersate intr-o baie de zinc topit (aprox. 450C),
pentru cateva minute. Atunci cand piesele din otel sau fonta sunt curate, la imersarea in zincul topit,
acesta reactioneaza cu fierul si formeaza o serie de straturi intermetalice de aliaj Fe-Zn, legate
metalurgic de metalul de baza. Viteza de reactie dintre otel si zinc, in mod normal, este o functie
parabolica de timp. Aceasta inseamna ca initial viteza de reactie este foarte mare, crestere care
determina o agitatie considerabila a baii de zincare. Cea mai mare parte a grosimii acoperirii se
formeaza in aceasta perioada. In continuare viteza de reactie se incetineste iar acoperirea nu mai creste
semnificativ, chiar daca piesele sunt mentinute un timp mai indelungat in baie. Timpul uzual de
imersie este de aproximativ 4-5 minute, dar se poate prelungi in cazul unor piese grele, care au o
inertie termica ridicata sau acolo unde se cere ca zincul sa patrunda in spatiile interioare ale piesei. La
scoaterea din baia de zincare, un strat de zinc topit ramane pe stratul de aliaj. In urma racirii acestui
strat, rezulta un aspect stralucitor si lucios, specific produselor zincate termic.
Control de calitate
Materialul este testat pentru aderenta, uniformitate si grosime a stratului de zinc dupa care se
poate livra.

14
2.2 Prezentarea instalatiei si echipamentelor/infrastructura
Utilaj degresare cu solvent organici
Baia pentru degresare n triclor etilen este un utilaj de constructie special ,caracterizat n
general prin dou sau mai multe compartimente n cascad i prevzute cuvpreaplin, pentru a permite
scurgerea solventului dintr-un compartiment n cellalt.Cuvele sunt confectionate din otel inoxidabil
sau tabl din otel carbon zincat la cald.
Utilajul este prevzut cu un sistem de nclzire electric cu termostatare pentru mentinerea n
solvent a temperaturii de fierbere a acestuia.
Pentru recuperarea vaporilor de solvent, baia de degresare este prevzut cu serpentin de
rcire cu ap, amplasat deasupra nivelului la care are loc degresarea in faz de vapori.
Pentru nlturarea efectelor novice ale vaporilor de tricloretilen, baia este prevzut
cu capac i sitem de ventilatie adecvat.
Pentru completarea nivelului solventului din primul compartiment , baia este pravzut cu
un rezervor de solvent curat, n care se colcteaz i tricloretilena provenit din condensarea
vaporilor pe serpentina de rcire.

Utilaj decapare

Cuv din tabl de otel cu grosimea de 2-3 mm cptusit cu C2 E2 sau PVC, prevzut cu:
- suporti pentru bara port-arj sau tamburi
- alimentare cu ap ( facultativ)
- record golire ( facultativ)
- ventilatie.

Utilaj spalari

Cuv din tabl de otel cu grosimea de 2-3 mm cptuit cu PVC sau confectionat din PVC, prevzut
cu:
- suporti pentru bara port arj sau tamburi;
- tut de alimentare cu ap;
- preaplin, amplasat diametral opus cu tutul de alimentare;
- agitare cu aer (facultativ).

15
2.2.Schema bloc a procesului

Materia prima

Solutii organice degresare emisii aer,ape uzate

apa de spalare spalare ape uzate

HCl
decapare
ape uzate

spalare
ape uzate

uscare
emisii

Zincare gaze
termica

apa racire efluent lichid,ape

uzate

Produs finit

16
Schema fluxului tehnologic

17
2.4. Prezentarea fluxurilor tehnologice
Prima etapa din cadrul procesului de zincare termica este pregatirea suprafetei pieselor. In
aceasta etapa are loc pregatirea mecanica a structurii din otel in vederea zincarii si consta in mare din:
curatarea piesei (de bavuri, a sudurilor in cazul in care n-a fost facuta, de pamand acolo unde este
cazul, etc) realizarea de gauri corespunzatoare, necesare patrunderii solutiilor chimice si a zincului
topit prin toate suprafetele deschise si inchise. prinderea pe dispozitive speciale a pieselor in vederea
zincarii termice. n aceast etap, n baia de zinc sunt introduse lingouri de zinc cu puritate foarte mare
(99,8 %). Pentru purificarea zincului se foloseste Deoxidizer HDG (un produs pe baz de amidon).
Acest produs va fi utilizat i pentru curarea drojdiei ce se acumuleaz pe fundul bii de zincare.
Piesele din oel tratate, sunt coborte ncet ntr-o baie cu zinc topit. Pentru piesele foarte lungi,
care nu ncap n baie, se va aplica cufundarea dubl, pentru a acoperi ntreaga suprafa. Oelul
reacioneaz cu zincul pentru a forma un strat de acoperire care const dintr-o serie de straturi de aliaj
zinc-fier, cu stratul ultim acoperitor format din zinc pur, atunci cnd piesele sunt extrase din baie.
Perioada de imersie variaz, de la cteva minute, pentru piesele relativ uoare din oel, pn la 30 de
minute pentru piesele structurale cele mai grele.

Baia, care conine o cptueal de furnal, este instalat ntr-o groap, sau la nivelul podelei, cu
platforme de acces. Baia de zincare este n mod normal nclzit din exterior, n mod obinuit cu
arztoare pe baz de gaz sau combustibil lichid. Acolo unde din punct de vedere economic este
convenabil, sunt utilizate nclzitoare electrice, de obicei cu radiaii de pe prile laterale sau partea
superioar, i, ocazional, prin inducie sau rezisten.

Baia de zinc mai conine de obicei i cantiti foarte mici de alte metale, care sunt fie impuriti
rezultate de la zincul introdus, fie sunt adugate ca elemente de aliere.

Acolo unde sunt utilizate czile din oel, este foarte important ca materialul de fabricaie (oel
tipic, cu coninut sczut de carbon, cu adaos minim de elemente reactive, cum ar fi siliconul) s fie ales
n mod corect, astfel nct s reduc efectul atacului cu zinc, i s fie fabricat astfel nct s reziste
tensiunilor generate pe timpul nclzirii pn la temperatura de operare. Pot fi obinute czi din oel cu
armtura interioar care s reziste atacului zincului, ns sunt semnificativ mai scumpe.

Un numr mic de instalaii execut galvanizarea la temperaturi nalte folosind czi cu

cptueal refractar, care permit bii de zinc s funcioneze la temperaturi mai nalte, de obicei de
aprox. 530C.

18
 Reaciile care au loc n cada de zincare determin emisia de fum care ia natere n timpul
cufundrii la cald, de aceea czile de galvanizare sunt n general amplasate ntr-o anex ventilat.

n mod obinuit, aerul extras este curat prin filtre cu sac, iar praful precipitat este transportat
n exterior pentru recuperarea subsantelor valoroase. n unele cazuri, praful precipitat este trimis
pentru eliminare n locuri special destinate.

Reaciile zincului cu oelul, fie din piesele fabricate care sunt galvanizate, sau de la cada nsi,
conduc la formarea n baie a aliajului zinc-fier, cunoscut ca zinc dur sau ca zgur. Zgura poate adera la
pereii bii, ns cel mai adesea la fundul bii, de unde este scoas periodic cu o raclet cu cup. Zgura
n exces poate sa interfere cu galvanizarea i poate cauza supranclzirea czii. Materialul recuperat
este returnat n industria recuperatoare de zinc, pentru recuperarea coninutului de zinc, sau n industria
chimic a zincului, pentru producerea oxidului de zinc.

Cenua de zinc este format la suprafaa bii de zinc, datorit reaciilor zincului cu oxigenul din
aer i cu agenii de flux. Materialul oxidat este ndeprtat i este reutilizat direct n instalaie sau
returnat n industria secundar a zincului, pentru recuperare.

19
Cap 3. Materii prime, emisii, deseuri:

3.1.Materii prime folosite:

Operatia se execut n scopul realizrii pe piese a unui strat de zinc depus electroliticvcare s
corespund din punct de vedere al aspectului, grosimii, aderentei i rezistentei la coroziune.
a) Compozitia electrolitului
Hidroxid de sodiu..110-125 g/l ( optim 125 g/l)
Oxid de zinc9,5-11 g/l ( optim 10,5 g/l)
Adaos ICTCM-AN-31.10-12 ml/l
Adaos ICTCM-AL-34.3 ml/l
EDTA sare disodic0,1-0,3g/l ( optim 0,2 g/l)
sau
Adaos ICTCM-P-372,0-3,0 ml/l
b) Materiale tehnologice necesare
Hidroxid de sodiu..STAS 98 - 76
Oxid de zincSTAS 421 - 84
Adaos ICTCM-AN-31.SF CAM - 01
Adaos ICTCM-AL-34..SF CAM - 02
EDTA sare disodicNF I CCF
sau
Adaos ICTCM-P-37SF CAM 06
Anozi de zinc R1 ( 99,8%).STAS 646 88
-solutii puternic alcaline tensioactive pentru degresare chimica;

-HCl pentru realizarea decaparii;

-HNO-pentru realizarea pasivarii;

-anozi formati din zinc pur pentru zincare;

20
3.2.Emisii rezultate din proces

Materia prima

Solutii organice degresare emisii aer,ape uzate

apa de spalare spalare ape uzate

HCl
decapare
ape uzate

spalare
ape uzate

uscare
emisii

Zincare gaze
termica

apa racire efluent lichid,ape

uzate

Produs finit

Emisii in aer
Emisii atmosferice - principalii poluani ce rezulta din activitile de zincare, respectiv fosfatare sunt
reprezentai de:
-fumurile i gazele acide provenite din bile de decapare, fluxare i fosfatare;
-fumurile de clorur de zinc i oxid de zinc care ies din baia de zincare.
Aceste gaze conin, n principal, HCl, H3PO4, ZnO, ZnCl2, pulberi metalice (de Zn, Fe, etc.).
Din funcionarea instalaiei termice utilizate pentru nclzirea bii de zinc i a boilerului de
nclzire a bilor de decapare rezult emisii specifice procesului de ardere a combustibililor gazoi (n
cazul de fa GPL): pulberi, CO, SO2, NOX.
21
Emisii in apa
Nu exista emisii directe in resursele de apa de suprafata/subterana. Categoriile de ape uzate
rezult din funcionarea instalaiilor de zincare, sunt reprezentate de:
Apele uzate provenite de la czile de decapare sunt ape uzate acide, ce conin soluie epuizat
de HCl i Rodine HDG Mix, cu o concentraie de Fe > 140 g/l;
Soluie epuizat din cada de fosfatare soluie slab acid cu coninut de NO32-, Zn2+, PO42-,
Na+, NO22-;
Soluie epuizat din cada de fluxare soluie slab acid, cu coninut de ZnCl2, NH4Cl,
polialcooli i compui de Fe;
Apele uzate provenite de la czile de splare/ cltire ape slab acide;
Soluie alcalin provenit de la scruberul prevzut n echipamentul de filtrare i evacuare a
fumului acid captat de la bile de decapare, fluxare conine NaCl i NaOH, are un pH ~ 10; aceast
soluie se nlocuiete o dat la cca. 3 luni, cnd rezult o cantitate de soluie epuizat de cca. 3 m3;
Soluie de la regenerarea rinilor utilizate n procesul de epurare a apelor uzate (eluat) soluie
concentrat, care va conine poluanii captai de rini (ioni metalici).
Emisii in sol
Deoarece activitatea se desfoar, n totalitate, n spaiu acoperit (hala de producie) nu exist
posibilitatea polurii solului.
Emisiile de acid clorhidric gazos se ridic din bile de decapare n cantiti diferite, n funcie
de temperatur i de concentraia bii. Aceste fumuri acide sunt n general emisii difuze. Msurile de
extracie sau epurare a gazelor de evacuare nu sunt n general aplicate, ntruct instalaia de ventilatie
general pstreaz concentraia de HCl n aerul de la locul de munc, sub limitele permise.
Cazuri speciale sunt instalaiile care opereaz secii de pretratament incluse, care lucreaz
uneori cu temperaturi nalte de acid. Reziduurile generate de decapare sunt leiile de decapare uzate i
scurgerile. Leiile de decapare uzate constau din acid liber, clorur de fier (de pn la 140-170 g Fe/
to), clorur de zinc, elemente de aliere ale oelului decapat, i, uneori, inhibitori de decapare

3.3.Deseuri/pierderi caracteristici
-lichide apoase cu continut de substanta periculoasa care pot fi inmagazitate in butoaie metalice si
depozitate controlat teporar
-absorbanti cu substante periculoase.

22
3.4.Inventarul subsatntelor periculoase
Substanele chimice ce vor fi utilizate n cadrul proceselor tehnologice, pentru prepararea
soluiilor din bi vor consta in:
-pentru baia de decapare:
*acid clorhidric 35 % cu densitatea de 210 Be;
*produs chimic Rodine HDG Mix;
-pentru baia de fluxare:
*produs chimic Granodine HDG 2L, care conine ZnCl2 i NH4Cl (580 kg/ m3 soluie);
*produs chimic P3 Tensopon HDG 35;
-pentru baia de zinc topit:
*lingouri de zinc de puritate 99,8 %;
*produs chimic Deoxidizer HDG;
Pe lng cele de mai sus, sunt utilizate si alte substane chimice, in procesul de epurarea al apei
uzate, n instalaia proprie de epurare (Ca(OH)2, H2SO4, FeCl3, rini, polielectrolit), precum i
pentru epurarea gazelor prin sistemul de ventilaie (NaOH).
Consumul de substane chimice depinde de tipologia pieselor ce trebuie prelucrate (raportul
suprafa/greutate, starea suprafeei, gradul de oxidare i gresare, etc.).

23
Cap.4. Posibilitati de prevenire si control al poluarii:
4.1. Posibilitati de prevenire a poluarii
Cel mai bun mod de a reduce poluarea este prevenirea ei in primul rand. Pentru aceasta este
nevoie de implementarea unor tehnici de prevenire a poluarii care imbunatatesc eficienta si cresc
profiturile, reduc pierderile in acelasi timp minimizand impactul asupra mediului. Tehnicile respective
pot fi implementate in mai multe moduri cum ar fi : reducerea consumului de materii prime si
auxiliare, inlocuirea sau imbunatatirea tehnologiilor de proces pentru a reutiliza produsele secundare,
imbunatatirea practicilor manageriale si angajamentul de a inlocui produsele chimice toxice.
Legea prevenirii poluarii din 1990 a stabilit o politica nationala de gestionare a deseurilor prin
reducerea lor la sursa, ceea ce inseamna prevenirea generarii de deseuri. Actul de prevenire a poluarii
de asemenea a mai stabilit prin politica nationala o ierarhie a optiunilor de gestionare a deseurilor in
situatiile in care reducerea la sursa nu poate fi implementata practic. In ierarhia de gestionare a
deseurilor daca reducerea la sursa nu este posibila, urmatoarea alternativa este reciclarea deseurilor,
urmata de recuperarea de energie si tratarea deseurilor ca o ultima alternativa.

Reducerea la sursa este o metoda prin care se urmareste sa reduca cantitatile de deseuri reziduale,
deseuri ce contin solventi si reactanti uzati combinate cu reziduuri de reactie, deseurile cu continut de
produse chimice periculoase generate de echipamentele de epurare a apei.

Schimbari ale materiilor prime si auxiliare

Inlocuind materiile prime sau utilizarea lor in cantitati strict necesare pentru a reduce volumul
si/sau toxicitatea deseurilor generate este o metoda de reducere la sursa. La selectia materiilor prime se
tine seama de ciclul de viata al fiecarei materii prime adica de impactul pe care aceasta il genereaza in
mediu de la extractie pana la disparitie. Pe langa materiile prime, produsele chimice auxiliare folosesc
intr-un proces chimic (catalizatori, adjuvanti, solventi) ce pot ridica probleme pemtru mediul
inconjurator fie direct din cauza profilului lor periculos, fie indirect, prin procesarea pe care o necesita..

Substitutia produselor

Daca un produs fabricat la un moment dat are un impact semnificativ asupra mediului, operatorii si
autoritatile trebuie sa ia in considerare necesitatea fabricarii acelui produs si viabilitatea unor
alternative de productie. Este recomandat sa se fabrice un produs mai putin toxic pentru mediu, care sa
serveasca acelui scop, cu aceleasi specificatii si costuri de productie. Astfel produsul trebuie reformulat
pentru a reduce cantitatea de deseuri ce ar putea rezulta la producerea si utilizarea acestuia.
24
Modificari ale tehnologiei

Acestea implica in cazul cel mai simplu modificarea unuia sau a mai multor procese,
echipamente existente pentru a obtine acelasi produs (tehnologii curate), sau a unei instalatii si chiar a
amplasamentului.

Schimbarile proceselor constau in schimbarea sau modernizarea proceselor existente pentru a

reduce producerea de deseuri. Modificarile de proces pot implica reproiectarea sistemelor de transfer
de produse pentru a reduce scurgerile si pierderi de alte materiale. De exemplu in cazul operatiunilor
discontinue, echipamente creste riscul deversarii de substante chimice si vapori de solventi.

In cazul schimbarilor de echipamente, instalatii sau amplasament, reducerea ineficientei unor

echipamente pentru evitarea pierderii prin scapari, scurgeri, contribuie la diminuarea cantitatii de
poluanti deversati in apele uzate sau emise in atmosfera.

Bune practici de operare

Una din cele mai usoare si economice modalitati de a realiza reducerea la surs este aplicarea
bunelor practici de operare. Implementarea acestor practici va reduce consumul de materii prime si
generarea de deseuri.

Angajamentul managementului

Practicile de bun funcionare ncep cu angajamentul la faa locului i nelegerea cu privire la

necesitatea i metodele de prevenire a polurii, de la nivelele nalte ale managerilor la nivelele joase ale
muncitorilor.

Instruirea angajatilor

Un program de pregtire a angajailor este esenial pentru succesul unui program de reducere la
surs. Angajaii trebuie s fie instruii cu privire la manipulare in siguranta a echipamentelor,
produselor chimice i a deeurilor. Ei ar trebui de asemenea s fie informai cu privire la orice efecte
potential duntoare asupra sntii a produselor chimice periculoase pe care le manipuleaz.
Angajaii trebuie s fie instruii i cu privire la detectarea emisiilor.

25
Programe de intretinere

Acestea ar trebui s cuprind att ntreinerea preventiv a echipamentelor ct si de rectificare a

acestora. Aceasta nseamn c echipamnetele trebuie s fie verificate i curate regulat pentru a
asigura buna funcionare a lor, iar echipamentele deteriorate ar trebui s fie reparate rapid. Curarea de
rutin, ajustrile minore, testarea i nlocuirea unor piese ar trebui s fie o parte din programul de
ntreinere.

Inventarul produselor

Gama larg de substane chimice folosite n industria farmaceutic face acest lucru esenial
pentru a introduce un sistem de control eficient cum ar fi primele intrri, primele ieiri i substanele
chimice trebuie s fie etichetate cu numele lor, data de cumprare, precum i data de expirare. Acest
lucru ajut pentru a se asigura ca substanele chimice mai vechi, nefolosite s nu fie aruncate inutil. n
plus, existena unei persoane responsabile pentru distribuia de substane chimice i materiale asigur
un sistem de control mai eficient. Inventarul substanelor este o metod valoroas i uoar de reducere
a deeurilor.

Prevenirea scurgerilor si depozitarea

Prevenirea scurgerilor i deversrilor este critic pentru prevenirea polurii. Etanarea

rezervoarelor de stocare este un element cheie pentru a evita scurgerile. Rezervoarele trebuie s aib
supape bune cu dispozitive de oprire strnse pentru a evita scurgerile de produse chimice periculoase.
Recipientele de depozitare ar trebui s aib semne clare care indic coninutul recipientului,
avertismente precum i procedurile de curare n caz de urgen. Rezervoarele mari pot fi ridicate
deasupra solului pentru a evita coroziunea. O buna organizare a ariei de depozitare faciliteaza
indepartarea rapida si usoara de substante chimice precum si reducerea si curatarea scurgerilor.

Reciclarea, recuperarea si reutilizarea

Recuperarea i reciclarea includ reutilizarea directa a deeurilor, recupernd materialele

utilizate pentru o utilizare diferit i, eliminarea impuritilor deeurilor pentru a obine substane
relativ pure.

26
4.2Posibiliti de control al polurii

Controlul poluarii aerului

Din baia de zincare se ridic vapori, gaze i particule poluante. n funcie de fluxuri, emisiile
cuprind produse de sublimare i vaporizare extrem de fine, care includ ioni de cloruri, amoniu i zinc,
ca i compui de oxid de zinc, cloruri de zinc i cloruri de amoniu.

Emisiile n aer pot conine substane organice toxice (cum ar fi : tricloretilen i tricloroetan).
Curarea sau schimbarea rezervoarelor i tratarea apelor uzate pot genera cantiti substaniale de
nmoluri umede care conin niveluri ridicate de substane organice toxice i/sau metale.
Hotele de evacuare i sistemele cu o bun ventilaie pot proteja mediul de lucru. Fluxurile
evacuate sutn tratate pentru a reduce compuii organici volatili (cu ajutorul filtrelor de carbon care
permit reutilizarea solvenilor) i metalele grele la un nivel acceptabil nainte de evacuarea aerului n
atmosfer.
n unele cazuri vaporii de compui organici volatili sunt redui prin combustie (favoriznd
recuperarea de energie), adsorbie sau alte metode de tratament.
Ionii metalici dizolvai sunt transformai n hidroxizi sau cu economie n sruri solubile i sunt
eliminai substanial prin sedimentare, n multe cazuri adaugnd floculani. Nmolul metalic precipitat
este deshidratat n filtrele preselor i apoi ndeprtat.
Epurarea gazelor captate se realizeaz prin intermediul unui filtru cu saci, care, este capabil s
rein pulberi cu coninut de zinc, oxizi de zinc, cloruri de amoniu i zinc. Concentraia pulberilor n
aer, la intrarea n filtrul de reinere a particulelor, este de circa 127,5 mg/m3 zinc, respectiv 25 mg/m3
cloruri de amoniu i zinc.
n cazul reducerii CO, SO2 i NOx se vor utiliza couri de evacuare i dispersie a poluanilor cu
diametrul de 400 mm i nlimea de 20 m.
Pentru reducerea emisiilor de SO2 se realizeaz desulfurarea cu sod caustic sau sod
calcinat.O metod simpl de reducere a NOx este aceea a limitrii temperaturii de prenclzire a
aerului, care scade emisiile de NOx din gazul combustibil, dar n acelai timp va rezulta un consum mai
mare de combustibil i emisii ridicate de CO2. n acest caz trebuie gsit un echilibru ntre eficiena
energetic i reducerea emisiilor.
Metodele de reducere NOx se pot clasifica n dou categorii :

-primare;

27
-secundare.

Metodele primare : modific procesul de combustie n sine pentru a limita NOx formai n
camera de combustie. Aceasta se realizeaz de obicei controlnd oxigenul disponibil la combustibil
i/sau temperatura din vrful flcrii, aceasta fiind de 420- 4500C.
Un astfel de control poate fi obinut mult mai uor prin arztoare convenionale cu arderi slab-NOx,
n care amestecarea combustibilului i a aerului este controlat cu atenie pentru a produce trepte de
combustie. Alte metode incluznd aa-numitele arderi fr flacr sunt : recircularea combustibilului
gazos extern sau injecia de ap, aflate nc n stadiul de dezvoltare.

Metodele secundare : sunt acelea n care combustibilul sau gazul de ardere distrug NOx care s-
au format pe perioada procesului de combustie.
Reducerea catalitic selectiv (SCR)

SCR reduce NOi NO2 la N2 cu ajutorul NH3 i a unui catalizator la o temperatur de circa
300-400C. Aceast tehnologie este foarte rspndit pentru reducerea NOx n alte industrii (central
electrice, incineratoare de deeuri).
n industria cimentului se folosesc dou sisteme: tratarea gazului de evacuare cu coninut sczut de
praf i tratamentul gazului de evacuare cu coninut ridicat de praf. Sistemele de evacuare a gazului cu
coninut sczut de praf necesit renclzirea gazelor de evacuare dup desprfuire fiind necesare costuri
suplimentare. Sistemele cu coninut ridicat de praf sunt preferate din motive tehnicei economice.
Pn acum SCR este testat doar pentru cuptoarele pe procedeu semi-uscat (Lepol)i cu schimbtor de
cldur, dar pot fi aplicabile i altor tipuri de cuptoare.
Reduceri semnificative ale emisiei de NOx se potrealiza prin sistemele SCR n cazul gazelor de
evacuare cu coninut ridicat de praf (85- 95%).Probele la instalaiile pilot asupra unormici pri (3%)
din gazul de evacuare din Austria, Germania, Italia i Suedia au artat rezultate ncurajatoare.
Nivelurile de emisie ale NOx au fost de aproximativ 100- 200 mg/m3 fr
nici o pierdere a activitii catalizatorului, cu excepia unei probe recente n Austria unde s-a
nregistrat o abraziune considerabil a catalizatorului dup o perioad de funcionare de circa 5000 de
ore care a scurtat durata de via a acestui tip de catalizator la mai puin de un an.
Tehnica trebuie aplicat la scar industrial pentru a elimina incertitudinile tehnice i economice legate
de scara redus la care s-a fcut experimentarea tehnicii SCR.

28
Reducerea non-catalitic selectiv (SNCR)

Reducerea non-catalitic selectiv (SNCR) presupune injectarea de compui NH2-X n gazele de

evacuare pentru reducerea NO la N2. Reacia este optim ntr-un domeniu de temperatur de circa 800
- 1000C i este necesar un timp suficient de reinere pentru ca agenii de injectare s
reacioneze cu NO. Cel mai rspndit agent NH2-X este apa amoniacal cu circa 25% NH3 . Ali
posibili ageni de reducere care pot fi folosii la scar industrial sunt gazul amoniacal, soluiile de uree,
nitrolime sau cianamidai alte substane similar.

Pentru reducerea pulberilor vor fi utilizate instalaii de filtrare cu filtre cu saci i evacuarea
forat printr-un co.
Filtre cu saci
Principiul de baz al filtrrii utiliznd filtre cu saci este folosirea unei membrane deestura
care este permeabil pentru gaz, dar reine praful. Iniial, praful este depozitat att pe fibrele de la
suprafa, ct i in adncimea esaturii, dar pe msur ce crete stratul de la suprafa praful in sine
devine mediul de filtrare dominant. Gazele pot circula fie din interiorul sacului spre exterior, fie invers.
Pe msur ce turta de praf se ingroa, rezistena la curgere a gazului creste. Curarea periodic a
mediului de filtrare este prin urmare necesar pentru a controla micorarea presiunii gazului prin filtru.
Cele mai intlnite metode de curare sunt cele cu inversarea fluxului de aer, cu scuturare mecanic, cu
vibrare si cu pulsare de aer comprimat.
Filtrele cu saci trebuie s aib mai multe compartimente, care pot fi izolate individual in cazul
ruperii sacului,i acestea trebuie s fie suficiente pentru a permite ca performana adecvat s se
menin dac un compartiment este indeprtat. Trebuie s existe detectoare de saci spari pe fiecare
compartiment, care s indice necesitatea reparaiilor atunci cnd apare acest lucru.
Folosirea filtrelor cu saci moderne poate reduce emisia de praf pn la nivele sub 5 mg/m3(gaz uscat,
273 K, 10% O2) In afara prafului, filtrele cu saci indeprteaz de asemenea substanele care sunt
adsorbite de particulele de praf, ca dioxinele si metalele, dac sunt prezente.
Literatura de specialitate nu indic restricii la aplicabilitatea filtrelor cu saci pentru diversele
tipuri de procese folosite in industria cimentului.
Aplicaiile la temperaturi inalte conduc la necesitatea folosirii unor tipuri deesturi cu caracteristici
speciale fa de cele furnizate in mod curent, cu meniunea c este disponibil o gam larg de astfel de
materiale

29
Pentru reducerea vaporilor de acid clorhidric vom utiliza o instalaie de captare i splare cu ap.
Tehnologii de control a desurilor solide:

Atat deseurile nepericuloase cat si cele periculoase sunt generate pe parcursul etapelor
procesului de zincare. Aceste deseuri pot include materii prime sau produse expirate, solventi uzati,
reziduuri de la reactii, reactivi chimici uzati, pulberi de filtrare sau echipamente de control a poluarii
aerului, deseuri de la ambalajul materiilor prime, scurgeri precum si deseuri generate in timpul
conditionarii produselor.Aceste reziduuri pot fi eliberate de orice solventi pe care ii contin si apoi
eliminate fie ca deseuri periculoase fie nepericuloase. De obicei deseurile solide sunt transportate
inafara instalatiei pentru a fi eliminate si incinerate.

Controlul poluarii apelor

Apa de proces include orice apa care, in timpul de fabricare sau prelucrare, vine in contact
direct cu sau rezulta din utilizarea oricarei materii prime sau productia de un intermediar, produse
finite, secundare sau deseuri. Apele uzate de proces includ apa care a fost utilizata sau formata in
timpul reactiilor, apa folosita in spalarea echipamentelor de proces si pardoseli precum si apa de la
sigiliu pompei. Pentru majoritatea apelor de proces se aplica un tratament, fie in instalatie la unitatea
de proces inainte de a se combina cu alte ape uzate rezultate de la alte sectii de pe aceeasi platforma
sau inaintea deversarii la o gura de evacuare permisa.

Apa uzat cu caracter acid este provenit de la spalari splri, din sistemul de evacuare a
rezervoarelor de decapare, precum i din evacuri de ape acide .

Apa uzata este supusa epurarii realizata prin:

- operaii fizice:deznisipare/sedimentare, flotaie;

-operatii chimice:precipitare chimic, coagulare-floculare, neutralizarea fluxurilor

acide,oxidarea, reducerea, adsorbia;

-operatii biologice.

Flotatia este realizata prin separarea gravitaional folosind densitatea diferit a dou medii :
mediul cu densitate mai mic ( ulei, grsimi) este adunat la suprafa de ctre mediul cu densitate mai
mare (ap) ntr-un tanc cu turbulen redus.

30
 Adsorbia include aderarea unor particule de ulei la suprafaa unui adsorbant solid sau
semisolid.
Adsorbantul poate s fie ori un pat fix de solide sau poate fi o pudr de solid (carbon activ) sau
floculi semisolizi (hidroxid de fier) distribuii n faz lichid. Pudra sau floculii vor trebui separai
ulterior din faza lichid fie prin flotaie sau filtrare.
Utilizarea adsorbanilor n tratarea emulsiilor uzate consum mari cantiti de substane chimice
i genereaz cantiti considerabile de nmol cu coninut uleios.
Absorbia
Compuii gazoi sunt introdui ntr-o coloan de absorbie, de cele mai multe ori n
contracurent cu un lichid de absorbie, lichid care prezint capacitatea de a reine un gaz. Pentru
aceasta sunt utilizate frecvent turnuri de splare cu corpuri de umplutur. Aceste instalaii cupleaz o
suprafa mare de absorbie cu pierderi reduse de presiune i, implicit, cu un consum redus de energie.
Lichidul de splat se pulverizeaz pe la partea superioar a turnului de splare i formeaz o pelicul
pe suprafaa corpurilor de umplutur, curgnd n sens invers fa de gazul rezidual.
Ultrafiltrarea
Aici grsimile sunt separate la nivel molecular, iar emulsia este trecut prin filtru membran.
Membranele blocheaz moleculele de ulei/grsimi, n timp ce moleculele de ap trec prin acestea.
Epurarea biologic se realizeaz pentru a elimina compuii organici periculoi.Apa de rcire trebuie
s aib o temperatur cuprins ntre 70 - 900C iar pentru aceasta va fi tratat prin epurare care se va
realiza prin rcirea acesteia ntr-un turn de rcire unde este lsat un timp dup care se recircul

31
 Capitolul 5.Cele mai bune tehnici disponibile(BAT)pentru industria de acoperiri
metalice
Pe baza acestei evaluri sunt prezentate n acest capitol tehnici i pe ct este posibil nivelurile
de emisie i de consum asociate cu folosirea BAT, care sunt considerate potrivite sectorului n
totalitatea sa,i n mai multe cazuri reflect performanele curente ale unor instalaii din cadrul
sectorului. Acolo unde sunt descrise emisiile sau nivelurile de consum asociate cu cele mai bune
tehnici disponibile, acest lucru trebuie neles astfel: acele niveluri reprezint realizri n domeniul
mediului care ar putea fi anticipate ca un rezultat al aplicrii n acest sector a tehnicilor descrise,
avndu-se n vedere balana costurilor i avantajele inerente n definirea BAT.Cu toate acestea, ele nu
sunt reprezint valori limit nici pentru emisii i nici pentru consumuri i nu trebuie considerate astfel.

Tehnicile BAT au fost determinate pentru etapele individuale ale procesului. Acestea sunt
descrise n detaliu stnd la baz BAT-urile i oferind justificri pentru alegerea drept BAT i pentru
nivelurile de emisii asociate cu acestea.

BAT este:
a reduce consumul de reactivi
a preveni eroziunea apei
a preveni producerea de praf
a realize un echilibru al apei si a folosi rezultatele pentru dezvoltarea unui plan de managemnt al apei
a aplica managementul apei libere

BAT folosit pentru prevenirea degradrii pieselor metalice prin :

-scurtarea timpului de depozitare;
-controlul umiditii, temperaturii i compoziiei solului n vederea prevenirii coroziunii pieselor;
-folosirea unui strat de ambalare anticoroziune.

BAT foloisit pentru depozitarea pieselor i a substanelor chimice prin :

-reducerea riscului de incendii prin stocarea substanelor chimice inflamabile i a agenilor oxidani
separat;
-evitarea contaminrii solului i a apei de la scurgeri ce conin substane chimice;

32
BAT folosit pentru reducerea consumului de energie electric prin :
-minimizarea pierderilor de energie;
-reducerea cderilor de tensiune ntre conductor i conectori prin minimizarea distanei ntre redresoare
i anozi;
-creterea conductivitii soluiilor de proces prin aditivi i de ntreinere a acestora.

BAT folosit pentru reducerea pierderilor de cldur prin :

-gsirea unor oportuniti de recuperare a cldurii;
-optimizarea procesului la temperatura dorit;

BAT folosit pentru reducerea vscozitii prin :

-optimizarea procesului n funcie de proprietile soluiei;
-scderea concentraiei substanelor chimice;
-adugarea de ageni de umezire;
-asigurarea c substanele chimice din proces nu depesc valorile recomandate;

BAT folosit pentru reducerea emisiilor de praf prin utilizarea urmtoarelor tehnici :
-perdelele de ap urmate de tratarea apei reziduale n care solidele sunt separate i
colectate n vederea refolosirii coninutului de fier;
-sistemele de exhaustoare pentru extracia i tratarea aerului prin filtre textile i
reciclarea prafului colectat.

33
 CAPITOLUL 6. BENEFICIILE APLICRII PREVENIRII POLURII I A
BAT

Estimarea beneficiilor conformarii si aplicrii prevenirii controlului i a BAT a identificat si

estimat beneficiile de mediu, economice si sociale care se asteapta s se obtin n momentul
implementarii complete a legislatiei de mediu a UE.
Implementarea a Directivei IPPC (Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii) determina o
scadere a poluarii aerului mbunatatirea calitatii aerului va duce la scaderea frecventei bolilor
respiratorii si a deceselor premature. Cele mai multe beneficii rezultate din implementarea acquis-ului
de mediu n sectorul minerit se vor datora Directivelor IPPC

Beneficiile n domeniul sanatatii

Beneficiile Directivei IPPC n domeniul sanatatii vor fi proportionale cu nivelul de reducere al
emisiilor, nivel mai ridicat dect cel prevazut n alte acte legislative europene. n orice caz, aceasta
directiva este un instrument puternic si cu potential mare de eficienta pentru atingerea obiectivelor
acquis-ului privind apa, deseurile si aerul ceea ce va aduce tarilor candidate beneficii importante n
domeniul sanatatii. Impactul acestei directive ar trebui sa fie profund si la scara mare. Beneficiile
diminuarii poluarii aerului vor fi remarcabile pe termen scurt datorita functiei relativ directa doza
raspuns si a relatiei dintre impacturi.

Beneficii economice fara legatura cu sanatatea

mbunatatirea calitatii mediului va avea un impact pozitiv asupra industriilor afectate de
poluarea din zonele respective. De exemplu: pescuitul si alte industrii care utilizeaza apa si care vor
beneficia de ape mai curate. Pentru aer, daca industriile sunt n apropierea apropierea, vor scadea
efectele negative asupra cladirilor iar daca se afla n apropierea localitatilor rurale, reducerea SO2 va
mbunatatii activitatile forestiere si pescuitul afectate de depunerile acide. Reducerea contaminarii
solului cauzata de emisii chimice si deseuri ca si reducerea cantitatii de deseuri din locurile de
depozitare va mbunatatii piata terenurilor.

Beneficii la nivelul ecosistemelor

Poluarea aerului, apei si cea provocata de deseuri poate avea diverse impacturi asupra
biodiversitatii, impacturi descrise n directivele pentru aer si apa. Asadar, implementarea IPPC trebuie

34
sa fie n conformitate cu standardele calitatii mediului stabilite de legislatia europeana inclusiv
asigurarea unei stari de conservare favorabila pentru habitatele ce intra sub incidenta Directivei
Habitate ca si respectarea obiectivelor privind calitatea ecologica prevazute de Directiva Cadru Ape.
Acolo unde industria afecteaza profund biodiversitatea, este de asteptat ca IPPC sa minimizeze
impactul.
Beneficii sociale
Reducerea poluarii aerului, apei si solului printr-o industrie mai curata va aduce numeroase
beneficii sociale, incluznd mbunatatirea calitatii vietii datorita cresterii valorii estetice a apelor,
peisajelor si calitatii aerului.
Alaturi de beneficiile directe datorate modificarilor pozitive ale mediului, societatea va
beneficia si de accesul la informatiile de mediu. Statelor Membre li s-a cerut sa faca publice permisele
pe care le acorda pentru ca acestea sa fie revizuite si comentate naintea deciziei definitive. Decizia
acordarii unui permis, permisul nsusi si orice alte informatii cu privire la acestea trebuie sa fie
accesibile publicului ca si orice rezulate ale monitorizarii dupa eliberarea permisului. Constientizarea si
participarea publicului la deciziile administratiilor locale este un element important n crearea coeziunii
sociale si a capitalului social.
Alte beneficii economice
Directiva va avea un impact deosebit asupra tehnologiei industriale. Beneficii vor avea cei care
furnizeaza BAT-urile, substante chimice alternative si combustibili ca rezultat al unei productii
curate (si nu n ultimul rnd cei care furnizeaza produse si tehnologii de substitutie). Implementarea
directivei va necesita specialisti pentru a asista utilizarea BAT-urilor si alte aspecte privind otinerea de
permise. Ca urmare, economia va beneficia de o crestere a numarului de slujbe n domeniul mediului si
a afacerilor necesare pentru ca industria sa realizeze conformarea. Alt element al Directivei IPPC care
va furniza beneficii este crearea Registrului European pentru Emisiile de Poluanti (EPER). Acesta va
cuprinde 50 de poluanti, inclusiv poluantii majori ai aerului, cele sase gaze de sera incluse in
Protocolul de la Kyoto, metalele grele si compusii organici clorurati. Acest Registru va acoperi 20 000
de instalatii din cele 15 State Membre. In afara beneficiilor pe care informatiile din Registrtu le va
aduce decidentilor si societatii ca ntreg, EPER poate aduce beneficii financiare si economice prin
sprijinirea implementarii Protoclului de Kyoto. Romnia poate beneficia de proiecte Joint
Implementation (proiecte referitoare la investitii n tehnologii mai curate cu tari din vestul Europei care
cauta credite pentru carbon pentru a-si atinge obiectivele privind reducerea gazelor de sera).

35
Capitolul 7 Reglementari nationale si international pentru prevenirea poluarii

Directiva CE referitoare la prevenirea si reducerea integrata a poluarii mediului din 30

octombrie 1996 (Directiva IPPC) reglementeaza autorizarea instalatiilor industriale relevante
pentru mediu, in baza unui concept ce cuprinde toate mediile. In aceasta abordare sint cuprinse atit
emisiile in aer, apa si sol cit si aspectele economice legate de deseuri, eficienta energetica si a
resurselor si prevenirea accidentelor. Scopul acestei directive este acela de a atinge un nivel inalt de
protectie a mediului, in intregul sau.

Prevederile OUG

Cerintele specifice privind abordarea integrata, in conformitate cu prevederile Directivei

96/61/CE, sint transpuse in totalitate in legislatia romineasca prin OUG nr. 152/2005 privind
prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii aprobata prin Legea 84/2006. Prevederile OUG
nr. 152//2005 au ca scop abordarea integrata a masurilor necesare in vederea prevenirii sau, in cazul in
care aceasta nu este posibila, a reducerii emisiilor in aer, apa si sol, inclusiv masurile privind
gestionarea deseurilor, astfel incit sa se atinga un nivel ridicat de protectie a mediului, considerat in
intregul sau, cu respectarea prevederilor legislatiei din domeniul evaluarii impactului asupra mediului
si a altor reglementari relevante. Autoritatea de mediu care emite autorizatia integrata de mediu,
respectiv agentiile regionale in colaborare cu Agentiile pentru Protectia Mediului, au responsabilitatea
de a preveni poluarea prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, precum si de a lua masurile
necesare pentru a nu se produce nicio poluare semnificativa. Chiar si in cazul in care activitatea
societatii autorizate inceteaza, autoritatea de mediu trebuie sa ia masurile necesare evitarii poluarii.
Totodata, autoritatea de mediu trebuie sa impuna evitarea producerii de deseuri, iar in cazul in care
acestea se produc, ele trebuiesc valorificate, iar daca acest lucru este imposibil tehnic sau economic,
trebuie evitat orice impact asupra mediului.

Obligatiile societatilor

Printre obligatiile societatilor autorizate IPPC se numara si utilizarea eficienta a energiei, prevenirea
accidentelor si limitarea consecintelor. Autoritatea competenta evalueaza periodic conditiile din
autorizatia integrata de mediu si, acolo unde este necesar, le revizuieste. Astfel, potrivit ordonantei de
urgenta privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, autoritatea competenta impune
operatorului, prin autorizatia integrata de mediu sau, dupa caz, prin revizuirea acesteia ori prin
actualizarea conditiilor din autorizatie, ca, nu mai tirziu de 30 octombrie 2007, societatile autorizate sa
36
fie conforme cu normele stipulate in actul normativ. De la aceasta regula fac exceptie societatile care
beneficiaza de o perioada de tranzitie cuprinsa intre 1 ianuarie 2007 si data limita stabilita prin
negociere cu Comisia Uniunii Europene, in scopul conformarii cu prevederile Directivei 96/61/CE
privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, in baza estimarilor de costuri si a justificarii
solicitarilor, furnizate de operatorii de activitate.

Daca in cursul procesului de autorizare integrata de mediu a instalatiilor existente, dupa evaluarea
conditiilor, rezulta ca instalatiile nu pot respecta cerintele stipulate in ordonanta de urgenta nr.
152/2005, societatea vizata are obligatia sa intocmeasca un plan de actiuni astfel incit conformarea sa
se realizeze. Proiectul acestui plan de actiuni se negociaza cu autoritatea competenta, iar dupa aprobare
devine obligatoriu. Nerespectarea termenelor si masurilor cuprinse in planul de actiuni atrage
suspendarea autorizatiei integrate de mediu in conditiile prevazute de legislatia in vigoare. Acolo unde
standardele de calitate a mediului impun conditii mai restrictive decit cele care pot fi atinse prin
aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, autoritatea competenta impune in autorizatia integrata de
mediu masuri suplimentare, fara a afecta alte masuri care se aplica pentru conformarea cu standardele
de calitate a mediului.

1. Tratarea pe termen lung a poluarii aerului (LRTAP)

Eforturile internationale pentru reducerea efectelor adverse transfrontariere ale ploilor acide
asupra padurilor, ecosistemelor acvatice si asupra sanatatii umane printr-o reducere internationala
coordonata a emisiilor au fost luate in 1979 prin Conventia transfrontariera pe termen lung a poluarii
aerului (LRTAP). Dupa revenirea ei in forta in 1983 Conventia LRTAP a fost completata prin:
I. Protocolul de finantare pe termen lung 1984
II. Protocolul de la Helsinki din 1985 pentru reducerea emisiilor de sulf prin fluxuri transfrontaliere
pana la cel putin 30%.
III. Protocolul de la Sofia din 1988 privind inghetarea emisiiloir de oxizi de nitrogen
IV. Protocolul de la Geneva din 1991 privind controlul emisiilor de compusi organici volatili.
V. Protocolul de la Oslo din 1994 asupra reducerii continue a emisiilor de dioxid de sulf.
VI. Protocolul de la Aarhus din 1998 privind compusii organici persistenti (POPs) si metale grele.

2. Conventiile de la Basel

37
 Conventiile de la Basel declara responsabilitatea statelor OECD privind controlul miscarilor
transfrontaliere a deseurilor periculoase si a evacuarii lor. A fost adoptata in martie 1989 si a intrat in
vigoare in mai 1992. In 1996, mai mult de 100 de tari alaturi de E.C. sunt parti ale conventiei.
Conventiile cuprind limitele directoare tehnice pentru activitatile privind managementul deseurilor. In
acest ghid tehnic materiile sunt impartite in substante cu interdictie pentru export si substante care inca
pot fi exportate in statele ne-membre OECD. O decizie adoptata de tarile membre in 1994 interzice
cu aplicabilitate imediata exportul din tarile OECD a deseurilor periculoase spre depozitare finala in
tarile ne-membre OECD.
Decizia a exclus totodata de la export materiale similare pentru reciclare si operatiuni de
reconditionare, inainte de a le interzice complet in 1997.

3. Decizia Consiliului OECD privind circulatia transfrontaliera a deseurilor periculoase

Ca reactie la Conventia de la Basel a Natiunilor Unite, consiliul OECD a ratificat decizia
consiliului C88(90). A fost propus un sistem in sir de 32 pentru a stabili controlul de aplicat pentru
circulatia transfrontaliera: deseurile destinate operatiilor de reciclare, incluse pe lista verde vor circula
prin statele OECD spre operatii de reciclare si sunt subiect de control aplicat normal ca in toate
tranzactiile comerciale. Va exista o procedura de notificare pentru deseurile destinate reciclarii incluse
pe lista galbena si deseurile destinate reciclarii de pe lista
chihlimbarie sau lista rosie vor fi obiectul unor controale mai stricte sau mai riguroase.

4 Protectia mediului acvatic

Exista mai multe activitai internationale care se refera la protectia mediului acvatic. Cele mai
importante sunt cele ale Comisiei Oslo Paris (OSPAR COM) pentru protectia mediului maritim in
Marea Nordului si in partea nordestica a Atlanticului si Comisia de la Helsinki a tarilor frontaliere a
Marii de Est (HELCOM) pentru protectia mediului maritim.
In completare exista mai multe intelegeri internationale privind prevenirea poluarii in principalele mari
europene (Conferinta de protejare a Marii Nordului), lacuri europene (Bodensee) si rauri (ex. Rinul
IKSR, Elba IKSE, Dunarea IKSD, Oder IKSO). De exemplu exista doua intelegeri internartionale
datand din 1978 cu privire la prevenirea poluarii Rinului cu referire la contaminarea chimica si la
cloruri.

38
 5. Sistemul global de monitorizare a mediului (WHO/UNEP)
UNEP si WHO deruleaza programe de monitorizare a poluarii mediului (Global Environment
Monitoring System) pentru calitatea aerului in zona urbana, hrana, aprecierea expunerii umane si apa.
Obiectivele definite ale GEMS la inceputul lor sunt:
I. intarirea monitorizarii si capacitatilor de apreciere in tarile participante.
II. Cresterea exactitatii si a comparabilitatii datelor si informatiilor privoind protectia mediului.
III. Realizarea la varf a unor intelegeri pe regiuni sau globale in domenii alese si compararea
informatiilor de mediu la nivel global

39
 Capitolul 8 Bibliografie

1.www.anpm.ro;

2.BREF_Ferrous_Metals_Processing_Industry;

3.http://www.fpcp.ro/studactiv/data/gruptinta/documentatie/ictcm/Curs%20AM%20-
%20Acoperiri%20metalice.pdf

4. http://www.zincaj.ro/Zincare-termica-proces-substante-chimice.html

7. Matei Macoveanu, Carmen Teodosiu, Gheorghe Duca, Epurarea avansata a apelor uzate continand
compusi organici nebiodegradabili. Editura Gh.Asachi Iasi 1997.
8. Camelia Smaranda - Note de curs-Prevenirea si controlul integrat al poluarii 2010-2011.
9. OUG. 34, (2002), Ordonana de urgen nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul
integrat al polurii, Publicat in Monitorul Oficial , Partea I, nr. 1073 din 30.11.2005.
10. OUG. 152, (2005), Ordonanta de Urgenta nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al
poluarii, Publicat in Monitorul Oficial , Partea I, nr. 223 din 3 aprilie 2002.
11.Directiva europeana 2008/1/EC a Parlamentului European si a Consiliului privind prevenirea si
controlul integrat al poluarii (IPPC).
12.www.epa.gov
13.www.wikipedia.org
14. http://www.zincaj.ro/zincare-istorie-proces.html

40