Realizat de: Dimbu Radu Stefan

Boli cauzate de fungii patogeni (Micoze):

Cea mai mare parte dintre ciuperci sunt saprofite sau parazite pentru anumite plane si
sunt adaptate la mediul lor natural. Infectia la om este intamplatoare, care poate aparea doar daca
si conditiile sunt favorabile. Cu exceptia unor cateva ciuperci cum ar fi ciupercile dimorfism care
cauzeaza micoze si dermatofite sistemice, care sunt agenti patogeni primari, restul fiind doar
oportuniste patogenilor.

Corpul uman este un mediu ostil si ofera o mare rezistenta invaziei ciupercilor. Cele mai
multe ciuperci sunt saprofite, iar caile lor enzimatice functioneaza mai eficient la potentialul
redox al substraturilor moarte decat mai putin redus la traiul tesutului de metabolizare. Anumite
ciuperci cum ar fi Candida si Malassezia sunt adaptate corpului uman si pot trai in acesta.

Interactiunea complexa dintre factorii de virulenta fungici si factorii de aparare ai gazdei

va determina daca o infectie fungica provoaca o boala. Infectia depinde de volumul de vaccin
introdus in corp sau in general de imunitatea gazdei.

Patogenitate fungica (factori virulent):

 Abilitatea de a adera la celulele gazda prin peretele cellular al glicoproteinelor

 Capsulele de productie le permite sa reziste fagocitozei
 Productia unei citokine numita GM-CSF de Candida albicana care suprima producerea de
complement.
 Abilitatea de a-si produca fier din celulele rosii din sange ca si in cazul Candidei
albicane.
 Abilitatea de a deteriora gazda secretizand enzime, cum ar fi keratina, elastaza si
colagenaza.
 Abilitatea de a rezista uciderii de catre fagocite ca in cazul ciupercilor dimorfice.
 Abilitatea de a secretiza micotoxine
 Au o capacitate enzimatica unica
 Prezinta dimorfiza termica
 Abilitatea de a bloca celulele trimise de imunitatea gazdei
  Suprafata hidrofoba

Factorii care protejeaza gazda:

 Bariere fizice, cum ar fi pielea sau membranele mucoase

 Continutul de acid gras al pielii
 pH-ul pielii, suprafetele mucoase si fluidele corpului
 Circuitul celulelor epiteliale
 Flora normal
 Factori chimici, cum ar fi secretiile sau vaccinurile
 Cele mai multe ciuperci sunt mezofile si nu se pot dezvolta la temperatura de 37*C
 Celulele dezvoltate natural (leucocite polimorfonucleare) si fagocitele profesionale
(monocite si macrofage)

Factorii care predispun la infectii fungice:

 Terapia cu antibiotic
 Boli de baza ( HIV, cancer, diabet etc.)
 Varsta
 Proceduri chirurgicale
 Medicamente imunosupresoare
 Terapie prin iradiere
 Introducerea sondelor
 Obezitatea
 Dependenta de droguri
 Transplanturi
 Locul de munca

Imunitatea pentru infectia fungica:

Mecanismul de imunitate la infectia fungica poate fi prezent din nastere sau dobandit. Imunitatea
nespecificata include barierele fizice oferite de piele sau membranele mucoase, impreuna cu
secretiile si flora normal. PH-ul, temperatura corpului si vaccinurile impreuna cu celulele
fagocite joaca o parte importanta in furnizarea nespecificata a imunitatii. Chiar daca organismul
monteaza atat umoral cat si imunitatii celulare, este din urma principala aparare a gazdei.

Mijloacele imunitatii celulare:

Imunitatea este asigurata de celulele nespecificate efectoare. (leucocite polimorfonucleare) si

fagocitele profesionale (monocite si macrofage) si anume de limfocitele T. Fagocitele joaca un
rol important in defensiva impotriva Candiei, Aspergillus-ului si Zygomicetes si sunt evidentiate
prin gravitatea lor in bolile granulomatoase, deficienta myleoperoxidoasa si citotoxica.
Exprimarea mijloacelor imunologice ale celulelor T la ciuperci include:

 Hipersensibilitatea de tip intarziat

 Alergie de contact
 Reactii granulomatoase cornice

Imunitatea umorala:

Chiar daca anticorpii sunt produsi impotriva multor ciuperci, rolul lor in protectie nu este foarte
clar. Cu toate acestea, anticorpii ajuta la curatarea patogenilor prin sterilizare ceea ce este
important impotriva Candiei si Cryptococcus-ului. O alta componenta a imunitatii umorale este
complementul, care poate actiona ca opsonina si poate provoca chiar si deteriorarea celulelor
prin introducerea complementului. Anticorpii sunt importanti pentru serodiagnosticul fungici.

Hipersensibilitate:

Ca urmare a infectiei dermatofite anumite ciuperci luate neintentionat pe piele apar variabil in
alta parte a corpului, care sunt considerate ca urmare a hipersensibilitatii la ciuperci. Aceste
reactii sunt numite “reactii ID”. Aceste reactii sunt observate in n infectii de Candida. O leziune
umeda inflamata a scalpului numita “kerion” poate aparea de la o reactie de imunitate puternica
a dermatofitelor. Granuloame datorita ciupercilor intracelulare apar datorita intarzierii
hipersensibilitatii. Multe ciuperci sunt alergeni semnificativi la oameni, alergenii fiind spori,
conidie, hyphae si alti produsi fungici. La inhalare ei pot produce boli pulmonare alergice, cum
ar fi alergie bronhopulmonara aspergiloza, alergia pulmonara a fermierului, alergie la coaja de
artar, astm bronsic etc; ce poate fi de tipul l sau lll de hipersensibilitate.
Realizat:GROZESCU DELIA

Bolifungice(micoze)

Micozele poti fi usor studiate ca:

1. Micoze superficiale

I. phaeohyphomycosis superficială

II. Tinea versicolor

III. Piedra neagra

IV. Piedra alba

2. Micoze cutanate

I. Dermatofitoză

II. dermatomicoză

3. Micoze subcutanat

I. Cromoblastomicoză

II. Rhinosporidiosis

III. micetom

IV. sporotricoza

V. subcutanată phaeohyphomycosis

VI. Lobomycosis

4. sistemice micozelor (profunde)

I. blastomicoză
II. histoplasmoza

III. coccidioidomicoză

IV. paracoccidioidomicoza

5. micozelor oportuniste

I. Candidoza

II. cryptococcosis

III. Aspergiloza

6. Alte micozelor

I. Otomycosis

II. Oculomycosis

7. alergii fungice

8. Mycetism și mycotoxicosis

Diagnosticul de laborator de micoză:

Piesa de colectare: colectarea probelor depinde de site-ul afectat. Diferite exemplare includ păr,
piele

pilitură, decupaje de unghii, spută, sânge, LCR, urină, răzuirea corneei, de descărcare de gestiune
sau puroi din leziuni și biopsie.

• Toate probele trebuie transportate la laborator, fără nici o întârziere pentru a preveni
suprainfectia bacteriana. În caz de întârziere, cu excepția specimenelor specimen de piele,
sângeși LCR pot fi refrigerate pentru o perioadăs curtă de timp.

• fire de par infectate poat fi smulse cu ajutorul forcepsul. Aceste fire de par care prezinta o
fluorescenta sub lampa Wood lui poat fi selectiv smulse. Firele de par pot fi colectate în plicuri
de hârtie sterilizate.
• suprafață a pielii trebuiesă fie dezinfectate cu alcool înainte de colectarea specimenului.
Marginea avansata de leziune este fragmentata cu ajutorul unui forceps contondente și colectate
în plicuri de hârtie sterilizate.

• zone decolorate sau hiperkeratotice de unghii pot fi casate sau bolnave tăiere cei pot fi colectate
în plicuri de hârtie sterilizate.

• Eprubetele din membrane mucoase (oral) trebuiesă fie colectate de către răzuire bland și
transportat la laborator în soluție salină tub conținând steril. Tampoanele pot fi colectate de la
vagin.

• pilitură corneene pote fi colectata cu ajutorul unui ac fin și inoculat la noptieră.

• Plus pot fi colectate prin aspirație; utilizarea de tampoane de bumbac,poate da rezultate fals
positive microscopice.

• urina de captură curată poate fi colectata într-un recipient steril cu gura largă.

• probele de biopsie trebuiesă fie transportate în soluție salină.

În anumite cazuri, puroi sau exudate trebuiesă fie privit de prezență a granulelor.

Microscopie: Microscopia este folosita pentru a observa probe clinice pentru prezența
elementelor fungice sau pentru a identifica ciuperca următoarea cultură. În acest ultim caz,
lactofenol bumbac albastru este pata de alegere, care colorează fungice

Elemente de albastru.Examinare directă a probelor clinice vor fi colorate sau necolorate.

• Umed montare: Candida poate fi observată în urină mounts umede

• 10-20% muntele KOH: maimulte exemplare sunt supuse la KOH montare de examinare
directă. Materialul este amestecat cu 20% KOH pe un diapozitiv și o alunecare de acoperire este
plasat.Glisant este apoi încălzit ușor de trecere prin flacără de 2-3 ori.Glisant se observă la răcire.
KOH servește pentru a digera resturile de protein și reușește țesut keratinizat și a crescut
vizibilitatea. Adăugarea de dimetil sulfoxid (DMSO) permite rapidă compensare în absența
căldurii.
• Calcofluor alb: Acesta este un colorant fluorescent, care se leagă selectiv la chitina a peretelui
cellular fungic, specimenele apoi pot fi observate la microscop fluorescent.

• India Ink: Capsule de Cryptococcus neoformans poate fi demonstrată prin această tehnică
colorare negativă.

• acid periodic Schiff (PAS) pete: Pecolorarea de acestpată, elemente fungice apar magenta
luminos de culoare în timp ce fundalul colorează verde. Este util în colorare probele de țesut.

• pata Giemsa: Este deosebit de util în detectarea Histoplasma capsulatum în măduva osoasă

frotiuri.

• hematoxilină și eozină (H & E) pata: Util pentru colorare secțiuni de țesut.

• azotat de argint metenamină Gomorilui (GMS) pete: contururile ciupercile sunt piese negre,
pete roz interne negru alb fundal pete verde deschis. Candida și Aspergillus poate fi ratat în H &
E colorate secțiuni, secțiunile de aceea AGA colorate sunt esențiale pentru patologie de tesut.

• pata Gridley lui: Se colorează hife și drojdii închis albastru-roz, țesuturi albastru și fundal
galben.

• Meyer mucicarminepata: Capsule de C. neoformansșiperețiinteriori de Rhinosporidiumseeberi

sporangiasunt de culoarerozcolorate.

• Gram pata: Candida estecelmai bine demonstratăînprobăclinicăprin Gram pata.

• Masson-Fontana pataesteutilînphaeoidcolorare (dematiaceous) ciuperciînțesutul.

• imunofluorescență: Monoclo

Cultura: UnadintrecelemaicomuneSuporturileutilizatepentruciuperci de
culturăînlaboratorestedextroză Agar Sabouraudlui (SDA). ea

este format din peptonă, dextrozăși agar. Concentrație mare de zahărși un pH scăzut (4,5-5,5)
previnedezvoltarea de celemaimulte
bacteriiși face selectivpentru fungi. Modificarea Emmons de SDA conține 2% dextrozăși are pH
de 6,8.

Alte mass-media bazalesăcreascăciuperciincludăcartofidextroză Agar, extract de malț agar etc.

Celemaimulteciupercisuntcapabilesăcrească la

temperaturacamerei, întimpcecâtevaciupercipatogene (de exemplu, Cryptococcus, ciuperci

dimorphic) poatecrește la 37 ° C. saprofite

ciupercicrescmultmairepededecâtciupercipatogene (de exemplu, dermatofiti). Înastfel de

situațiiciupercilesaprofite pot fi

inhibatăprinadăugarea de cicloheximidei (actidione) la SDA. Adăugarea de antibiotice cum ar fi

cloramfenicol,

GentamicinasauStreptomicină SDA serveștepentruainhibamultiplicareabacteriană. Unexemplu

de SDA cu cicloheximidă

șiCloramfenicolesteMycosel agar.

Alte mass-media de specialitateutilizatepentrudiferiteciuperciinclud:

• Brain Heart Infusion Agar izolaregenerală de ciupercișiconversie de ciupercidimorfici.

• inhibitorMould Agar, un mediu de izolare cu Cloramfenicolpentru a

suprimacelemaimultebacterii.

• acidcafeic Agar și Agar pasari de companiepentruizolarea Cryptococcus neoformans.

• porumbmeselor Agar: Îmbunătățeșteproducția de clamidosporiîn Candida albicansșiformarea

de conidiiîn

fungi.

• Trichophytongeloze: folositpentruidentificareaselectivă a speciilorTrichophyton.

• dermatophyte de testareMediu: folositpentrurecuperarea de dermatofiți din probe clinice.

• SabhiMediu: IzolareaHistoplasmacapsulatum.
• "agar CROM Candida" esteutilăînidentificareaspeciilor de Candida.

Conversiamucegai la faza de drojdietrebuiedemonstrat in vitro

pentruidentificareaciupercidimorfici. Din moment ceunele

ciupercicrescîncetculturi nu trebuiearuncată de 4-6 săptămâni. Fungi

suntidentificatepebazacoloniemorfologie (inclusivpigmentare) șiobservaremicroscopică de
șicana-mount culturăpreparatsau slide-tehnică.

Serologie: Detectareaanticorpilor anti-fungiceesteutilîndiagnosticulmicozelor sub-

cutanateșisistemice, prognosticulșirăspunsul la medicamente anti-fungice.
Diferitetehniciserologice care suntfolositeincludaglutinare, imunodifuzie, contra-
imunoelectroforeza, completează test de fixare, imunofluorescență, RIA și ELISA.

Detectareaantigenului: Este deosebit de utilîndiagnosticul de meningitacriptococică din probe

CSC.

Încercarea se efectuează de cătreaglutinare cu latex sauteste de imunodifuzie. De asemenea,

esteutilîndetectarea de Aspergillusși Candida antigeniîninfecțiisistemice.

Testecutanate: reacții de hipersensibilitateîntârziată la antigenefungicepoate fi

demonstratăprintestecutanate. O pielepozitivnu indicăneapărat o infecțieactivă; ci indicănumai o
sensibilizareaindividului. Prinurmare, valoareasaesteîn

Studiileepidemiologicedecât diagnostic.Acesteteste pot fi realizateînhistoplasmoza, candidoza,

Sporotricoza, Coccidioidomicoză, blastomicoza, paracoccidioidomicozașidermatophytosis.

Tehnicimoleculare: tehnicimainoi, cum ar fi hibridizare ADN-ului, PCR sunt utile îndiagnosticul

de micoza.

Perioadaprecumdetectaaceleciuperci care suntdificilsaupericulossăcultive in vitro scurt.

Realizat de: Mocanu Gabriela

51.5 Introducere

Fungii sfac parte dintr-un mare grup de organisme eucariote care includ microorganisme
cadrojdii si matrite, precum si mai multe tipuri de ciuperci. Aceste organisme sunt clasificate ca
regnul Fungi, care este separata de plante, animale, protiste si bacterii. O diferenta majora este ca
peretii celulelor fungilor contin chitina, spre deosebire de peretii celulelor plantelor si unele
protiste, care contin celuloza, si spre deosebire de peretii bacteriilor.Aceasta si alte diferente
arata sunt ciuperci sub forma unui grup numit Eumycota(adevaratele fungi sau Eumycetes),care
impartasesc aceeasi ascendent ( grupul Monophyletic). Acest grup de fungi are o structura
diferita de myxomycetes(forma mucoasa) si oomycetes(forma apoasa). Disciplina de biologie
care se ocupa cu studiul fungilor este cunoscuta ca microbiologie. Microbiologia a fost adesea
considerata o ramura a botanicii,desi este este un regn separat in biologia taxonomica.Studiile au
aratat ca ciupercile sunt genetic apropiate de animale decat de plante.
 Ciupercile nu usnt capabile sa ingere mancarea ca animalele, nici nu pot sa isi prepare
propria mancare precum plantele.In schimb ciupercile se hranesc prin absorbtia nutrientilor din
mediul inconjurator. Ele realizeaza aceasta prin crestere si in substratul de unde se
hraneste.numeroase coloniisunt pe lemn, branza,pamant sau carnea de unde creste. Coloniile
secreta enzime digestive cu care infrange mediul, fiind mai usor pentru ciuperci sa absoarba
nutrientii continuti de mediu.

Radacinile ciupercilor cresc intr-un contact foarte apropiat cu mediul inconjurator;

aceasta acopera o suprafata mare in comparatie cu volumul lor. In timp ce aceasta face divizia
nutrientilor in colonie mai usoara, ciupercile de asemenea sunt sensibile la deshidratare si
dezechilibreu ionic. Dar de obicei aceasta nu este o problema deoarece ciupercile cresc in mediul
umed.

Majoritatea ciupercilor sunt saprofite, hranindu-se cu mortaciuni sau cu materie

descompusa.Aceasta ajuta sa indeparteze frunzele uscate si alte resturi care astfel s-ar acumula in
mediul inconjurator. Nutrientii absorbiti de ciuperci devin disponibile pentru alte organisme care
mananca ciuperci.Foarte putine ciuperci isi captureaza prada in mod activ , cum ar fi
Arthrobotrys care pune capcane nematode pentru hrana sa. Multi fungi sunt parastitic, se
hraneste si supravietuieste pe organismele gazda fara a le ucide. Ergot,cornul secarei,boala
olandeza si pecigina sunt provocate de ciuperca parasitic.
Realizat de : Oancia Adelina

51.3 Fiziologia ciupercilor

a) Nutritia. Multe ciuperci contin un complex de enzime si alte substante chimice,pe care
cand le difuza in organismul gazda doboara complexul de substante disponibile-
lemn,vegetatie,piele,paine si asa mai departe-in simple substante ce pot fii folosite ca
mancare.Produsele chimice ale digestiei sunt , prin urmare , realizate in afara organismului , si
ciuperca absoarbe produselor finale.

b) Reproducerea. Ciupercile se inmultesc sexuat sau asexuat, sau ambele in functie de

specie si conditiile de mediu.Dupa cum sugereaza si numele,inmultirea sexuata este rezultatul
contopirii a doi spori.Majoritatea ciupercilor sa reproduc atat sexuat cat si asexuat.Cele care se
produc numai asexuat sunt cunoscute ca Deutermycetes ciuperci imperfecte. Aceasta grupare
este importanta deoarece contine majoritatea ciupercilor patogene.Drojdiile se reproduc atat prin
spori cat si printr-un proces de inmugurire, care este similar cu fisiunea binara.Forma celulelor
ciupercilor sunt ca crescaturi inalte sau muguri, separat de celula mama si creste pana aceasta
ajunge la maturitate,moment in care procesul se repeta.

c) Dezvoltarea. Ciupercile cresc in aceleasi conditii care favorizeaza si cresterea

bacteriilor - caldura si umiditatea.Este motivul pentru care infectiile fungice reprezinta o
problema serioasa pentru padurile tropicale. Daca temperatura scade, dezvoltarea ciupercilor
scade; totusi sporii sunt foarte rezostenti la frig, pot rezista la temperaturi de inghet pentru
perioade foarte lungi de timp. Pe de alta parte ciupercile pot fii distruse la temperaturi foarte
inalte.

Realizat de:Puscasu Ana-Maria

51.4 Clasificarea ciupercilor.

Ciupercile sunt, de obicei clasificate în funcţie de taxonomia biologica, bazate pe tipul de hifă,
spor si reproducerea. Există patru clase de ciuperci, ale căror caracteristici sunt prezentate în
tabelul 51.1.

a) Clasa Ficomicetelor. Ciupercile alge: au formă de pâine şi formă de frunze. Singura micoză
cunoscuta (boală fungică) cauzata de fungii din această clasă este mucormicoza, un foarte rară
ciuperca ce creştere in tractul respirator superior, mucoasa bronsica, şi plămânii. Ea apare în
mare măsură ca o complicatie a unei cronice, boli, cum ar fi diabetul necontrolat.

b) Clasa Ascomicetelor. Ciupercile sac: levuri, mucegaiuri şi sub formă brânză. Ciupercile din
această clasă sunt implicate în doar trei boli de ciupercă, care sunt rare.
 c) Clasa Basidiomicetelor. Ciuperci, rugini şi murdărie. Numai agenţii patogeni din această
clasă sunt ciupercile din genul Amanita, care cauzează intoxicaţii grave sistemice (uneori
mortale) atunci când sunt mâncate.

d) Clasa Deuteromicetelor. Ciuperci imperfecte: o colecţie eterogenă de ciuperci fără

reproducerea sexuală. Cei mai multi dintre agenţii patogeni întâlniţi în micologia medicală fac
parte din această clasă.

Tabelul 51.1 Caracteristicile ciupercilor.

Categoria taxonomică Hife Tipuri de Spor caracteristic Originea Ex. de Patogenitatea

de ciuperci reproducere sporului ciuperci

Ciuperci Foarte rare

Sporangiof Noxe Mucormicoza
Asexuat Sporangio-spori, or inclusiv
Ficomicetele Asptate zigospori, in general
Sexuat oospori Fuziune de Absidia ,
nuclei Muclor ,
și
Rhizopus

Allescheri Maduromcosis
Asexuat Blastospori, Inmultirea a rare Rare
conidii. conidiofori Aspergillu Aspergiloza
Ascomicetele Septate lor. s Piedraia
Saccharom
Ascus yces Piatră neagră
Sexuat Ascospori (drojdie f )
 Ciuperci Ciuperci rare
Basidiomicetele Septate Basidium Smuts și otrăvite
Sexuat Basidiospori rugini

Cele mai Cele mai multe

Deuteromicetele Talospori Talus multe Micoze
(ciupercile imperfecte) Septate (hifa) saprofite și întâlnite în
Asexuat agenți micologie
Conidii Conidiofor patogeni medicală
întâlnite în
medical
micologie
( imperfect
mucegai și
drojdie )

Morfologia colonială

Morfologia colonială este o metodă pe care oamenii de stiinta o folosesc pentru a descrie
caracteristicile unei colonii individuale de ciuperci în creştere pe agar într-un vas Petri. Poate fi
folosită pentru a ajuta la indentificarea lor.

Diferite tipuri de ciuperci vor produce diferite colonii, unele colonii pot fi colorate, unele
coloniile sunt de formă circulară în formă, şi altele sunt neregulate. O terminologie specifică este
folosită pentru a descrie tipuri comune de colonie. Acestea sunt:

 Forma - Care este principala formă a coloniei? De exemplu, in formă de fibră, circulară,
etc.
 Mărimea- Diametrul coloniei. Coloniile mici sunt denumite punctiforme.
 Elevaţia - Aceasta descrie vederea laterală a coloniei.
 Marginea/bordura – marginea unei coloane. Care este forma mărită de la marginea
coloniei?
  Suprafaţa - Cum apare suprafaţa coloniei? De exemplu, netedă, strălucitoare, aspră,
încreţită sau mată.
 Opacitatea - De exemplu, transparentă (clară), opacă, transparentă (ca si privirea prin
sticlă mată), etc.
 Culoarea - (pigmentare) - De exemplu, albă, rosie, violet, etc.

Coloniile de drojdie sunt foarte asemănătoare cu colonii bacteriene. Matriţele au adesea

muchiile neclare. De obicei, ele se transforma într-o culoare diferită, din centru spre exterior.

Realizat de: Risnoveanu Laurentiu Florentin

Fungiipatogeni

a)Infectiile fungice sunt de doua tipuri: localizate la nivelul pielii (dermatomicoze) si

infectii sistemice. Desi cele formatoare sunt larg raspandite, cele din urma provoaca consecinte
mai grave, anume infectiile sistemice.Tabelul 51.2 ne expune cele mai raspandite infectii fungice
si cei mai importanti agenti etiologici ale acestora.Observati ca mai multe specii ale organismului
pot cauza simptome identice.

-Tineacapitis: Pecingine ale scalpului (MicrosporumsppsiTrichophytonspp)

-Tineacorporis: Pecingine ale corpului (Aceeasiagenti ca siTineacapitis)

-Tiniabarbae: Infectii ale barbiei, feteisigatului (Trichophytonspp)

-Tineacruris: Pecingine ale vintrei (Trichophytonspp, Candida albicans,

Epidermophytonfloccosum)

-Tineapedis: Pecingine ale picioarelor - boala "Picior de atlet" (Aceeasiagenti ca siTineacruris)

-Tineaversicolor: Partisolzoase, depigmentate ale pielii (Malassezia furfur)

-Otomicoza (aspergillosis): Infectie fungica a canalului urechii (Aspergillusspp)

-Candida cutanata (moniliasis): Drojdii infectioase ale unghiilor, pielii, gurii si vaginului
(Candida albicanssialtespecii)

-Micetoma: Umflatura precum tumora, abscesce se dreneaza (Pseudallescheriaboydiisialtii)

-Actinomicoza: Boala granulomatoasa, cronica, supurativa a falcilor, toracelui sau abdomenului

(Actinomycesisraelii; clasificala in prezent precum asbacterie, insa cauzeaza infectii precum cele
fungice)

Infectii fungice subcutanate si sistemice

-Nocardioza: Infectie ale plamanilor, ale altor organe si extremitati inferioare (Nocardla
asteroids; clasificate ca si asbacterii, dar cauzeaza infectii precum cele fungice)

-Chromoblastomicoza: Negi sau vegetatii ale tesutului subcutanat si ale pielii (N. brasillensis,
Cladospori umcarrionii)

-Sporotrichoza: Ulceratii ale pieliisi ale tesutului de baza, umflaturi precum gomele ai
ganglionilor limfatici (Fonsecaeapedrosoi)

-Blastomicoza: Leziuni inflamatorii ale pielii, plamanilor sau ale oaselor (Phialophoraverrucosa,
Sporotschenkii)
-Coccidiodomicoza: Boala respiratorie sau infectie cronica progresiva a diferitor organe
(Blastomycesdermatitidis)

-Histoplasmoza: Infectie fungica a plamanilor insotita de febra, anemie, pierdere in greutate,

marirea ganglionilor limfatici, ficatului si splinei (Coccidioidesimmitis, Histoplasmacapsulatum)

-Criptococcoza: Infectie fungica sistemica a plamanilor sau meningelui (Cryptococcus

noeformans)

b)Bolile cauzate de fungi sunt denumite micoze. Acestea sunt impartite in patru categorii
generale pe baza tesutului primar afectat de patogen:

1.Micozele superficial sunt infectii orientate catre par si straturile moarte ale pielii.

2.Micozele cutanate (pecingine) afecteaza doar pielea, parul si unghiile.

3.Micozele subcutanate afecteaza tesuturile subcutanate de sub piele si ocazional oasele.

4.Micozele sistemice (de adancime) infecteaza organele interne si se pot raspandii de-a lungul
gazdei.

c)Acesti fungi ceinfecteazastraturile de exterior ale pieliisuntrareori severe

sideobiceisunttransmiseprincontactul cu animalesauoameniinfectati.
Agentiimicozeisubcutanatesisistemice, oarecum, sunt in mod normal fungi saprofiticice se
dezvolta in sol. Oameniicontactaaceastamicoza, in general,
candsporiiacestororganismesuntinhalatisauintrodusi in corpprintr-o rana a pielii.

d)Anumiti fungi incapabilisacauzeze o boalainfectioasa, producsubstantetoxice,

intoxicandpersoanace le ingera.
Acestesubstantesuntnumitemicotoxine.Ceamaicunoscutaintoxicaremicotoxinicaeste in
urmaconsumarii de ciuperci; chiarsiasa, micotoxinele pot fi produse de catre fungi
cecrescpecereale, nucisialteproduseagricole.

Fungi importanti din punct de vedere medical

O schema sistematicaprecisa a majoritatiipatogenilorfungicisi ale contaminantilorregasiti in

medicina nu suntprezentatiaici; asadar, o organizaremaisimpla, darprobabilmultmaiutilava fi
aplicata. Morfologiaeste partial ajutatoare in determinareaspeciilorfungicefilamentoasesi ale
Pneumocistiteicarinii, insaisi are rolul in identificareaanumitordrojdii.

Zigomicetele

Zigomicetelesunt o clasa de fungi care au o caracteristicavasta, deobiceihifeleaseptate;

zigomicozelesuntdeobiceicaracterizate de oportunism, invazivitatesiimplicare in cavitateanazala,
sinusurileparanazalsiorbitele, invadandcreierul (asanumitelemucormicozerhinoorbitocerebrale),
invadareaplamanilor, a tractului gastrointestinal sau a pielii (in special infectandpacientii cu
arsuri) siocazionaldiseminare. Hifele sale sunt in general maivastedecat ale hialohiphomicelorsi
le lipsestepigmentulregasit in fungiidematiaceous.
Aspectullorgretosestecaracterizatprincresterearapidasiocupareaspatiului din mediul de cultura.
Hialohyphomicele

Hialohyphomicelesuntgrupurinumeroase, heterogene de fungi caracterizatiprinhifeinguste cu

septum cesuntincolore la examinareamicroscopica. Acestaeste un grupmorfologic divers.

Fungiidematiaceous

Fungiidematiaceoussuntgrupurinumeroase, heterogene de fungi

caracterizatiprincoloniiordinareintunecate, inchise la culoaresielementefungicepigmentatece se
pot observa la examinareamicroscopica a materialuluiprocurat in urmabiopsiei.

Dermatofitele

Infectiefungica a stratuluicorneic, a paruluisiaunghiilor. Coloniile se aseaza fie intr-o texturafina,

fie pufossisuntcoloratepalidsau alb.Pot crestemoderat-rapid spreincetsi au hifeleinguste, cu
septum.

Fungiidimorfi

Fungi cecresccaracteristicprecummucegaiul in anumiteconditii de mediu (in general 25-30 de

grade Celsius) siprecumdrojdiile in alteconditii( in general intre 35 si 37 de grade Celsius).
Importantamedicala a fungilordimorfipoate fi deosebit de patogenica:
precautiispecialetrebuieluate in considerareatungicandculturilefungicesuntmanevrate,
deoareceacestea se pot cultiva cu usurinta.

Drojdiile

Drojdiilesunt fungi unicelularireprodusiprininmugurire (cu rare exceptii).Spredeosebire de multi

alti fungi prezentati, testelebiochimicesicarbohidratiisauasimilareanitratilorsunt disproportional
importantepentruidentificare.

Realizat de: Savastru Maria

1.2.1 Alge filamentoase

Algele filamentoase se refera la "balti" sau "iaz de muschi" si formeaza covoare verzui
deasupra suprafetei apei.Aceste alge cu o crestere rapida pot acoperi un iaz cu smocuri,palcuri
verde lamai sau covoare intr-o perioada foarte scurta de timp,de obicei incepe cresterea de-a
lungul marginilor sau fundul iazului si " ciuperci" la suprafata. Filamentele individuale sunt o
serie de celule imbinate cap la cap care dau aspect de fire.Ele formeaza de asemenea cresteri sub
forma de blana ,sub busteni, pe pietre si chiar pe animale. Unele fore de alge filamentoase sunt
denumite "matasea broatei" sau "reteaua apei".
 SPIRULINA care este un gen al cyanobacteria care este considerata a fii o alga albastra-
verde filamentoasa, este cultivata in toata lumea si folosita de oameni ca supliment alimentar,
precum si ca un aliment zilnic.Este folosita de asemenea ca mancare suplimentara in
acvacultura,acvarii si industria cu pasari de curte.

SPIROGYRA este cea mai comuna alga filamentoasa verde, este denumita datorita
formei cloroplastei de elicoid sau spirale. Exista peste 400 de specii de Spirogyra in lume. Acest
tip face fotosinteza cu o iarba verde luminoasa care are cloroplastele in forma de spirala.Este
verde luminoasa cand rasare, este foarte abundenta, dar se decoloreaza la galben. In natura,
Spirogyra creste in fluxul rece de apa dulce si secreta un strat de mucoasa care o face sa fie
alunecoasa. Aceasta alga de apa dulce se gaseste in iazuri de mica adancime, santuri si in
vegetatia de pe marginile lacurilor mari. In conditii favorabile, Spirogyra formeaza rogojini
dense care plutesc pe apa sau sub sprafata apei.Florile au un miros puternic si impiedica poluarea
apei,in special la apele cu facilitati de vindecare sau tratament.

CLADOPHORA este o alga verge filamentoasa si este membru al Ulvophyceae si este

cunoscuta ca laptuca de mare ( Ulva spp.). Cladophora este o alga foarte raspandita in
microbiologia algelor verzi si este printre cele mai greu de clasificat taxonomic. Acest lucru se
datoreaza marii variatii care in aparenta sunt afectate semnificativ de habitat, varsta si starea de
mediu. Aceste alge , spre deosebire de Spirogyra , nu se conjuga(nu formeaza punti intre celule)
pur si simplu se ramifica.

O alta alga filamentoasa, Hydrodictyon, cunoscut comun ca "Reteaua de apa" , provenita

din familia Hyrodictyaceae si care prefera curatenia, apele eutrofe. Numele se refera la forma ,
care arata ca un ansamblu de retele de internet si pot creste pana la cativa decimetri cubi.

1.2.2 Vegetatia marii

ULVA sunt alge verzi subtiri si plate care cresc de la un discoid destul de repede in
inaltime pana la 18 cm sau mai mult, desi in general putine trec peste 30 cm. Laptuca de apa
(Ulva lactuca) este verde pana la verde inchis la culoare. Sunt si alte specii de Ulva care usnt
asemanatoare si dificil de diferentiat.
 Este important sa recunoastem cagenurile Eucheuma si Kappaphycus in mod normal
grupate impreuna;clasificarea lor taxonomica este discutabila. Acestea sunt buruieni rosii de
mare si cresc rapid foarte mari. Sistematizarea si taxonomia Kappaphycus si Eucheuma este
confundabila si dificil din cauza plasticitatii morfologice , lipsei de caracteristici de identificare a
speciei si folosesc nume comerciale de convenienta. Aceasta taxonomie din punct de vedere
georgrafic atata ca sunt dispersate pe o scara larga pentru cultivare(Zuccarello et al.,2006).
Aceste buruieni rosii sunt cultivate pe scara larga, cu un rol deosebit in asigurarea sursei de
caragen, care este folosit pentru fabricarea produselor alimentare, atat pentru oameni cat si
pentru animale.

GRACILARIA este un alt tip de alga rosie, mult mai muconscuta pentru importanta sa
enonomica fiind os ursa de agar,precum si pentru utilizarea sa in alimentele foosite in hranirea
oamenilor.

Alga rosie Porphyra este cunoscuta dupa diferite nume locale, cum ar fi nori, si este vorba
despre 100 specii. Acest tip este cultivat excesiv in multe comunitati din Asia si este folosita
pentru infasurarea orezului si pestelui care compun alimnetul japonez numit sushi si mancarea
coreana gimbap. Este utilizata la realizarea delicacatetii welsh , painea parghie.

Realizat de: Timofte Radu-Vasile

1.4 compozitia chimica:

Un rezumat al compoziției chimice a diferitelor alge filamentoase și alge marine este

prezentată în Tabelul 1.1. Algele primesc o atenție tot mai mare ca posibile surse alternative de
proteine pentru pești de crescătorie, în special în țările în curs de dezvoltare tropicale, din cauza
conținutului lor ridicat de proteine (mai ales filamentos algele albastre-verzi). Baza de substanță
uscată (DM) analize revizuit în tabelul 1.1 arată că nivelurile de proteine de filamentos albastru
alge verzi variat 60-74 la sută. Cei de alge verzi filamentoase au fost mult mai mici (16-32 la
sută). Conținutul de proteine din alge marine verzi și roșii au fost destul de variabile, variind de
6-26 la sută și 3-29 la sută, respectiv. Nivelurile raportate pentru Eucheuma / Kappaphycus au
fost foarte mici, variind perioada 3-10 procente, dar rezultatele pentru Gracilaria, cu o singură
excepție, au fost mult mai mare (16-20 la sută). Analiza unul pentru Porphyra a indicat că a avut
un nivel de proteine (29 la suta) comparabile cu alge verzi filamentoase. Unele informații cu
privire la conținutul de aminoacizi a diferitelor macrofite acvatice este inclus în anexa 1.
Nivelurile de lipide raportate pentru Spirulina (tabelul 1.1), cu o singură excepție (OlveraNovoa
și colab., (1998), au fost între și 4 și 7 la suta. Cei de alge verzi filamentoase variat mai mult (2-7
la sută). Conținutul de lipide atât verde (0.3-3.2 la suta) si alge roșii (0.1-1.8 la suta) au fost în
general mult mai mici decât cele ale algelor filamentoase. Conținutul de cenușă de albastru
filamentos alge -Verde variat 3-11 la sută, dar cele de alge verzi filamentoase au fost, în general,
mult mai mare, variind de la mai puțin de 12 la sută la un eșantion de Cladophora care a avut mai
mult de 44 la suta. Conținutul de cenușă de alge verzi variat 12-31 la sută. alge roșii au avut o
gamă extrem de largă de conținut de cenușă (4 la aproape 47 la sută) și au avut, în general, un
nivel mai mare decât celălalt algele prezentate în Tabelul 1.1.

1,5 Utilizare ca AquAFEEd studii, câteva alimentare au fost efectuate pentru a evalua
alge ca hrana pentru pești. Algele au fost folosite în stare proaspătă ca o dieta întreg și masă de
alge uscate a fost folosit ca o înlocuire parțială sau totală a proteinei făină de pește în dietele
granulat.

1.5.1 Alge ca ingrediente alimentare majore Un rezumat al rezultatelor studiilor de

creștere selectate cu privire la utilizarea de alge proaspete sau uscate mese de alge ca ingrediente
alimentare majore pentru diferite specii de pești și un crevete marin este prezentată în tabelul 1.2.
Nivelurile de includere dietetice în aceste studii a variat la 5 la 100 de procente. Pelete uscate pe
bază de făină de pește sau diete umede au fost utilizate ca diete de control. Rezultatele studiilor
de creștere anterioare au arătat că performanțele de diete de pește hrănit cu conținut de 10-20 la
sută alge sau alge marine masă au fost similare cu cele hrănite de făină de pește pe bază de dietă
standard de control. Răspunsurile au fost aparent similare pentru majoritatea speciilor de pești
testate. Aceste niveluri de includere furnizate efectiv doar circa 3-5 la sută proteină din dieta de
control. În cele mai multe cazuri, aceste diete de control conține circa 26-47 la sută proteină
brută. Acest lucru arată că doar aproximativ 10-15 la sută din necesități dietetice proteine pot fi
îndeplinite de către alge, fără a compromite creșterea economică și utilizarea produselor
alimentare. Nu a fost o scădere progresivă a performanței pește, atunci când încorporare
alimentar de făină de alge a crescut de peste 15-20 la sută. Cu toate acestea, deși răspunsurile de
creștere reduse au fost înregistrate cu creșterea incluziunii de alge în dietă, rezultatele studiilor de
alimentare cu alge verzi filamentoase pentru O. niloticus și T. zillii indicat că SGR de 60-80 la
sută din dieta de control ar putea fi realizată cu niveluri de alimentare de incluziune fel de mare
ca 50-70 la sută. Lucrarile recente de Kalla et al. (2008) pare să indice că adăugarea de
sferoplaste Porphyra la o dietă roșu semi-purificat plătică îmbunătățit SGR. In plus, Valente și
colab. (2006) a participat la îmbunătățirea SGR când s-a uscat Gracilaria busra-pastonis
înlocuiește 5 sau 10 la suta din o dieta proteine de pește hidrolizat de biban european.Cu toate
acestea, concluziile din urmă autorilor sunt confuzi de faptul că dietele de testare nu au fost izo
azot cu dieta de control; în fapt, diete de testare a avut un nivel mai scăzut de proteine. Înlocuirea
totală de făină de pește de făină de alge au aratat raspunsuri foarte slabe de creștere pentru O.
niloticus (Appler și Jauncey, 1983; Appler, 1985) și T. zillii (Appler, 1985). Appler și Jauncey
(1983) a înregistrat o SGR de 58 la sută din dieta de control în cazul în care alga verde
filamentos (glomerata Cladophora) masa a fost utilizat ca singura sursa de proteine pentru Nile
tilapia. În mod similar, Appler (1985) a participat la SGRs de 44 la suta si 56 la suta din diete de
control în cazul în care masa alga verde filamentos (Hydrodictyon reticulatum) a fost utilizat ca
unică sursă de proteine pentru O. niloticus și T. zillii. Tacon și colab. (1990) utilizează alge
marine vii proaspete (lichenoides Gracilaria și Eucheuma cottonii) ca dieta totale pentru
rabbitfish în cuști net. În ambele cazuri, o creștere negativă a fost afișat, deși aportul de
alimentare de zi cu zi a fost mai mult decât dieta de control. Pe o bază de substanță uscată,
aportul de alimentare de zi cu zi a fost 1,99 și 1,98 g / pește / zi, respectiv, pentru E. cottonii și
lichenoides G., în timp ce aportul de alimentare de pelete de crap (dieta de control) a fost de 1,80
g / pește / zi. Aparent, a fost observată o reacție alimentare bun pentru ambele algele marine, dar
eficiența hranei foarte slab a fost afișat. În afară de frecvent observate tulburari de crestere,
utilizarea alge ca singura sursă de proteine în hrana pentru pești poate duce, de asemenea, la
malformație (Meske și Pfeffer, 1978). Performanța aparent slabă de pește diete alimentat conțin
niveluri mai ridicate de incluziune alge pot fi atribuite mai multor factori. Appler (1985) a
observat că majoritatea plantelor acvatice, inclusiv alge conțin 40 procente sau mai mult din
carbohidrati, dintre care doar o mică fracțiune constă din mono- și di-zaharide. Digestibilitate
scăzut de materii vegetale a fost atribuită o preponderență de glucide complexe și structurale.
Slaba Digestibilitatea și nivelurile ulterioare sărace de utilizare a obținut pentru ambele specii de
tilapia cu niveluri crescute de alge alimentare pot fi astfel atribuite în parte la prezența
materialelor de alge nedigerabile. Pantastico, Baldia și Reyes (1985) a raportat că recent eclozat
prăji tilapia Nilului (greutatea medie 0,7 mg) nu a supraviețui deloc când culturile unialgal de
Euglena elongata și Chlorella ellipsoidea au fost hrăniți cu ei. Acești autori a concluzionat că
mortalitatea a prăji tilapia ar putea fi din cauza unor factori cum ar fi compoziția toxicitate și
peretelui celular al algelor hrănite. Acest fenomen ar putea fi, de asemenea, atribuită digestie
buna de a materialului vegetal de sistemul digestiv mai puțin dezvoltată de larvă nou eclozat. În
contrast, Chow și Woo (1990) a înregistrat activitate semnificativ mai mare celulaza intestinului
la O. mossambicus hrăniți Spirulina, indicând capacitatea acestei specii de tilapia a digera
celuloza, principalul constituent al pereților celulelor plantelor. Ayyappan și colab. (1991) a
realizat un experiment alimentare Spirulina cu specii de crap. Etapa prăji de catla (Catla catla),
Rohu (Labeo rohita), mrigal (Cirrhinus mrigala), crap argintiu (Hypophthalmicthys molitrix),
iarba crap (Ctenopharyngodon idella) și crap (Cyprinus carpio) au fost hrăniți cu o dietă
experimentală în care 10 la suta uscate pulbere Spirulina a fost adăugat la un amestec 45:45 de
tărâțe de orez și ulei de arahide tort. A fost utilizat un 50:50 Bran-arahide dieta de control tort
ulei. Ratele medii specifice de creștere de pește hrănit pe cele două diete au fost: catla 0,17, 0,27;
Rohu 0,19, 0,63; mrigal 0,54, 0,73; cosaș 0,02, 0,40; și crap 0,15, 0,20; cu diferențe
semnificative între tratamente (F1,4 = 8,88; p <0,05) și specii de pești (F4,4 = 5,03; p <0,10).
Rohu și mrigal aratat in mod semnificativ SGRs (P <0,05) mai mari decât catla și crapul comun.
Aceste rezultate au demonstrat clar efectul benefic al dietei Spirulina asupra randamentului și
calității prăji crap. Suplimentarea dietei de praf Chlorella ellipsoidea la 2 la sută pe o bază
dryweight arătat creștere în greutate mai mare de eficiență și de hrană pentru animale și de
eficiență proteină raporturi îmbunătățite în naufragiază minori japoneze (Paralichthys
olivaceus);adăugarea de Chlorella avut efecte pozitive, deoarece a redus semnificativ colesterolul
seric și corporale niveluri de grăsime și, de asemenea, a condus la îmbunătățirea metabolismului
lipidic (Kim et al., 2002).

Alge 15
 În mod evident, nu concluzii definitive pot fi ajuns la acest stadiu cu privire la valoarea
de utilizare a macroalgelor ca ingrediente alimentare majore sau surse de proteine în aquafeeds.
Răspunsuri moderate de creștere și utilizarea mâncare bună (FCR 1,5-2,0) au fost, în general,
înregistrate în momentul în masă de alge uscate au fost folosite ca o înlocuire parțială a proteinei
făină de pește. Cu toate acestea, colectarea, uscarea și granulare de alge necesită timp și efort
considerabil. Mai mult decât atât, costurile de cultivare ar trebui să fie luate în considerare. Prin
urmare, în plus cost-beneficiu la fermă sunt necesare studii care să ia în considerare aceste
costuri înainte orice concluzii definitive cu privire la aplicarea viitoare a algelor ca hrană pentru
pești pot fi trase.