Introducere

Substanțele minerale utile ale țării noastre conform clasificării constau din 3 grupuri:
combustibile, metalifere și nemetalifere. Zăcămintele de substanţe metalifere (metalice) sunt
reprezentate, de sectoarele cu concentraţii majorate de plumb, zinc, cupru, fier. Zăcămintele de
substanţe minerale nemetalice sunt reprezentate de granit şi gabronorit (pentru plăci de finisare şi
pietriş de fracţii diferite), gresie (pentru plăci de finisare şi blocuri), ghips (pentru industria
materialelor de construcţii, medicină, export), cretă, calcaruri (pentru tăierea blocurilor de calcar de
diferite dimensiuni, pentru fabricile de zahăr, pentru fabricile de ciment, pentru dezagregarea lui în
fracţii diferite de pietriş şi pentru producerea varului), argile (pentru producerea cimentului, ceramicii,
ţiglei, ţevilor, cheramzitei, cărămizii, teracotei, în industria chimică şi alimentară pentru curăţirea
vinurilor, sucurilor, uleiurilor – „argila bentonitică”, etc.), nisipuri (pentru fabricarea sticlei,
mortarului, şi pentru modelare la turnătoriile metalurgice – „nisipul cleios”), nisip-prundiş (pentru
construcţii, pavarea drumurilor), tripolul (diatomita) şi marnă care sunt baza asigurării industriei
materialelor de construcţii, şi, şantierelor de construcţii cu materie primă.
Definiția de “substanţe minerale utile” - acumulări, în subsol, de minerale naturale,
hidrocarburi şi ape subterane, ale căror compoziţie chimică şi proprietăţi fizice permit folosirea lor în
sfera producţiei materiale şi consumului imediat sau după prelucrare. La substanţe minerale utile se
referă şi rămăşiţele biologice împietrite (fosile) aflate în subsol [1].
Conform criteriilor ONU de clasificare, există mai multe categorii de rezerve de substanțe
minerale utile, în funcție de gradul de prospectare și explorare:
1. rezerve de prognoză (numite și rezerve geologice), stabilite doar aproximativ, deseori
deduse în mod indirect, care sunt destinate pentru planificarea de perspectivă a valorificirii industriale;
2. rezerve posibile economice (categoria C2), stabilite destul de vag sub raport cantitativ,
calitativ și de localizare - la momentul evaluării nu pot fi valorificate, însă poate fi planificată
valorificarea lor de perspectivă;
3. rezerve potențial exploatabile, numite și probabile (categoria C1), stabilite cu un grad
redus sub raport cantitativ, calitativ și de localizare, astfel incât la momentul evaluării nu sunt
exploatabile din punct de vedere economic;
4. rezerve exploatabile, stabilite cu certitudine, cu indicarea cantității (exprimate in t, m3),
a calității/conținutului, a localizării exacte. Acestea pot fi de două categorii:
 a) rezerve condiționat exploatabile (categoria B), care pot fi valorificate la limita
randamentului economic, fiind parțial subvenționate de stat;
b) rezerve normal exploatabile sau sigure (categoria A), care sunt exploatabile din punct
de vedere economic în condițiile actuale.

Gestionarea resurselor de nisip din Republica Moldova

Republica Moldova dispune de un potențial relativ redus de resurse minerale. Dezvoltarea
continuă a bazei de materie primă minerală, utilizarea rațională și protecția resurselor minerale utile
sânt factorii ce asigură în măsură decisivă securitatea economică a statului și dezvoltarea durabilă a
societății. Substanțele minerale utile au o importanță majoră pentru economia națională, fiind utilizate
în diverse domenii: în calitate de materiale de construcție, materie primă industrială, sursă de energie
ș.a.
Resursele minerale ale Republicii Moldova sânt reprezentate preponderent de roci
sedimentare, cum ar fi calcarul, creta, ghipsul, nisipul, gresia, bentonita, tripoli şi diatomita, care pot
fi folosite la construcţii, la producerea cimentului şi a sticlei, în industriile alimentară, chimică,
metalurgică etc. Pe teritoriul Republicii Moldova au fost identificate minerale nemetalice ca grafitele,
fosforitele, zeolitele, fluoritele, baritele, iodurile şi bromurile, precum şi unele metale industriale ca
fierul, plumbul, zincul şi cuprul. Moldova posedă şi depozite mici de lignite, petrol şi gaz natural [2].
În prezent, pe teritoriul republicii sunt înregistrate de către organele de prospectare peste 400
de zăcăminte de substanțe minerale utile (calcare, argile, nisipuri, gresie, ghips, granit, tripoli,
diatomite). Exploatate sunt aproximativ 40% din numărul total, dintre care prin exploatare la zi se
valorifică circa 120 de zăcăminte, iar circa 50 de zăcăminte sunt în exploatare subterană [2].
La balanţa de stat a rezervelor de substanţe minerale utile conform situaţiei la data de
01.01.2019, publicate pe site-ul Agenției pentru Geologie și Resurse minerale [4], sunt 19 tipuri de
zăcăminte de substanţe minerale utile, dintre care 17 tipuri de zăcăminte de substanţe minerale utile
nemetalifere şi 2 zăcăminte de petrol (Văleni) şi gaz combustibil (Victorovca). În total la balanţa de
stat se află 427 zăcăminte de substanţe minerale utile nemetalifere, care conform gradului de
valorificare industrială sunt distribuite în felul următor:
1. exploatate - 154
2. pregătite pentru valorificare - 29
3. explorate de rezervă - 224
4. nu se prevăd pentru valorificare - 20
 Volumul total de substanţe minerale utile nemetalifere extrase în anul 2018 a constituit
1502.84 mii tone şi 4902.089 mii m3. Datele generale privind numărul zăcămintelor de substanţe
minerale utile şi volumul rezervelor de substanţe minerale utile pe diferite tipuri, volumul extras în
anul 2018 este prezentat în Figura 1.

Figura 1. Volumul de substanțe minerale utile extras în anul 2018

 Conform anuarului [2], există 59 întreprinderi miniere pe teritoriul Republicii Moldova, din
care dintre care 39 sunt cariere pentru extragerea nisipului, 20 cariere pentru extragerea rocilor de
nisip-prundiș și doar din 1 se extrage nisip de cuarț. În zona municipiului Chișinău se extrage doar
calcar, piatră de construcții, materie primă pentru cărămidă și țiglă, materie primă de cheramzit.
În anul 2019, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, a elaborat o hartă interactivă, care
conține informații despre toate carierele din țara noastră. Harta interactivă include nu doar date despre
carierele are funcționează în conformitate cu cadrul legislativ, dar și extragerile frauduloase de
substanțe minerale utile, care au loc pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, conform datelor preluate
de pe site, în Republica Moldova există 122 de cariere de nisip, unde este practicată exploatarea
neautorizată, acest număr fiind de 4 ori mai mare decât numărul de întreprinderi miniere înregistrate
existente [5].

Figura 2. Extragerile neautorizate de nisip conform [5]

 Extragerile ilicite de substanțe minerale utile aduc un prejudiciu enorm statului, având în
vedere că legislația prevede plăți pentru utilizarea subsolului (Cap. 8, Codul Subsolului). Plata la
folosirea subsolului se efectuează în formă de: plăţi regulate pentru folosirea subsolului și compensare
a cheltuielilor pentru lucrările de explorări geologice efectuate din contul mijloacelor bugetului de
stat.
Cotele taxelor pentru extragerea mineralelor utile sunt stabilite conform Figurii 3, în Codul nr.
1163 din 24.04.1997 - Codul fiscal al Republicii Moldova [6], Anexa 2 la Titlul 8 “Taxele pentru
resursele naturale”.

Figura 3. Cotele taxelor pentru extragerea mineralelor utile [6]

Relațiile privind managementul resurselor minerale sunt reglementate prin Legislaţia cu

privire la subsol care se bazează pe Constituția Republicii Moldova şi cuprinde Codul subsolului, nr.
3 din 02.02.2009, alte legi şi acte normative, adoptate în conformitate cu acesta. Legislația subsolului
se bazează pe principiul asigurării folosirii raționale, complexe și inofensive a subsolului. Politica
statului în domeniul folosirii și protecției subsolului se elaborează și se promovează de Ministerul
Mediului, iar modul de gestionare a fondului de stat a subsolului ca obiect al proprietății de stat se
stabilește de Guvern.
Bogăţiile de orice natură ale subsolului Republicii Moldova, inclusiv substanţele minerale utile
pe care le conţine, precum şi spaţiile subterane ale acestuia fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice
a statului, sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Toate resursele subsolului pe întreg
teritoriul republicii sunt luate sub protecție. Sectoarele de subsol nu pot fi înstrăinate, ele pot fi date
numai în folosinţă. Materia primă minerală extrasă aparţine beneficiarului subsolului cu drept de
proprietate în cazul în care contractul nu prevede altfel.
Activităţile de extragere a substanţelor minerale utile sau apelor minerale naturale şi potabile
sunt supuse licenţierii în conformitate cu Legea nr. 451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea
prin licenţiere a activităţii de întreprinzător şi pot fi desfăşurate de către beneficiarul subsolului, care
întruneşte şi respectă cerinţele Codului subsolului şi ale legislaţiei ecologice. Astfel, activitățile de
extragere a substanțelor minerale utile pot fi inițiate în baza licenței eliberate de Camera de licențiere
[8].
În vederea realizării politici economice a Guvernului în domeniul cercetării, exploatării,
valorificării și protecției resurselor minerale cercetării, exploatării, valorificării și protecției resurselor
minerale și a controlului modului cum se desfășoară aceste activități, a fost înființată Agenția
Națională pentru Resurse Minerale, ca organ central de specialitate cu personalitate juridică.
Pentru a primi în folosință un sector de subsol pentru extragerea de substanțe minerale utile,
agentul economic trebuie să se supune prevederilor legislative enunțate în art. 24 al Codului
Subsolului. Conform Hotărârii Guvernului nr. 485 din 12.08.2009 cu privire la aprobarea
Regulamentului Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale [7], Agenția pentru Geologie și
Resurse Minerale este instituția responsabilă pentru atribuirea perimetrelor miniere pentru extragerea
substanțelor minerale utile, construirea şi exploatarea construcțiilor subterane nelegate de extragerea
substanțelor minerale utile, precum şi anularea actelor perimetrelor miniere în cazul nerespectării
prevederilor legale. Atribuirea perimetrului minier se efectuează prin Actul de confirmare a
perimetrului minier în baza proiectului elaborat de către organizaţii licenţiate în domeniu, precum şi
prin efectuarea unei inscripţii pe planul topografic în partea dreaptă de sus. Actul privind perimetrul
minier se întocmeşte în trei exemplare, se semnează de către directorul al Agenţiei şi se ştampilează.
Primul exemplar al actului este transmis beneficiarului subsolului, exemplarul doi – Ministerului
Mediului, iar exemplarul trei se păstrează la Agenţie.
Acte necesare pentru prestarea serviciului [4]:
1. Cerere prin intermediul căreia se solicită atribuirea perimetrului minier şi a Actului de
confirmare a perimetrului minier, în care va indica denumirea, tipul de proprietate, forma juridică de
organizare şi elementele de identificare – act elaborat/eliberat de către Beneficiarul serviciului
2. Copia contractului de atribuire în folosinţă a sectorului de subsol sau a Actului de
transmitere a zăcămîntului în valorificare industrială – act elaborat/eliberat de către Beneficiarul
serviciului
3. Proiectul perimetrului minier în 2 exemplare - act eliberat de către Organizaţii
licenţiate în domeniul proiectării întreprinderilor de extragere minieră
4. Copia avizului expertizei de stat a rezervelor de substanţe minerale utile – act eliberat
de către Comisia de stat pentru rezervele de substanţe minerale utile
 Utilizarea resurselor de nisip
Nisipul este utilizat ca materie primă în industria materialelor de construcţie, la amenajarea
căilor de transport, în sectorul de construcții, în gospodăria casnică etc. Industria materialelor de
construcție este reprezentată de peste 40 de întreprinderi mari şi câteva zeci de întreprinderi mici.
Întreprinderile mai importante din ramură sunt: Fabrica de ciment din Rezina, Combinatul de ciment
şi ardezie din Râbniţa, 4 fabrici de sticlă din Chişinău, Tiraspol şi Floreşti, Combinatul de materiale
de construcţie din Bălţi, fabricile de cărămidă din Chişinău, Tiraspol ş.a.
Nisipul cuarțos se utilizează în industria materialelor de construcții, pentru filtrarea apei,
pardoseli industriale, foraje si puțuri de apa, sablare sau terenuri de sport cu iarba artificiala. Oferta
nisip cuarțos.

Protecția resurselor de nisip din Republica Moldova

Folosirea raţională a subsolului reprezintă o valorificare eficientă, din punct de vedere
economic şi social, a tuturor tipurilor de resurse ale subsolului în baza folosirii tehnologiilor avansate
şi respectării standardelor, limitelor, normelor şi regulilor de folosire a subsolului. Folosirea
sectoarelor de subsol poate fi realizată numai în limitele perimetrelor lor, în decursul termenului
stabilit şi exclusiv în scopurile pentru care au fost atribuite în folosinţă. Folosirea neautorizată a
subsolului, folosirea subsolului în afara limitelor sectorului de subsol atribuit în folosinţă, precum şi
efectuarea lucrărilor legate de folosirea subsolului fără documentaţia tehnică (tehnologică), aprobată
în modul stabilit, se interzic [8].
Numeroase încălcări se admit în exploatarea substanţelor minerale utile, printre care: lipsa
evidenţei stricte a volumului extras al zăcămintelor; extragerea neautorizată; neefectuarea cultivării
terenurilor exploatate şi lipsa specialiştilor în domeniul recultivării; lipsa controlului şi abuzurile
masive, inclusiv din partea autorităţilor locale, la exploatările miniere; dispersarea responsabilităţilor
şi conflictul de interese între diverse structuri abilitate cu funcţii de supraveghere a procesului de
exploatare a resurselor minerale; apariţia unor instalaţii haotice pentru extragerea ilicită a materialelor
de construcţie în scopuri comerciale; comercializarea neautorizată şi frauduloasă a materialelor de
construcţie, fără achitarea impozitelor, la preţuri exagerate, în lipsa documentelor de provenienţă şi a
oricăror garanţii de calitate a materialelor, cu facturi falsificate [9].
Persoanele fizice şi juridice răspund civil, contravenţional sau penal, în conformitate cu
legislaţia, pentru:
1. folosirea neautorizată a subsolului;
 2. încălcarea prevederilor actelor normative în domeniul efectuării în condiţii de
securitate a lucrărilor legate de folosirea subsolului, protecţiei subsolului şi mediului înconjurător,
inclusiv standardele, regulamentele tehnice şi regulile aprobate în modul stabilit;
3. încălcarea modului de atribuire în folosinţă a subsolului;
4. construirea neautorizată pe suprafeţele cu zăcăminte de substanţe minerale utile;
5. încălcările ce conduc la poluarea subsolului şi aduc zăcămintele de substanţe minerale
utile într-o stare în care acestea nu mai pot fi exploatate;
6. încălcarea normelor, regulilor şi cerinţelor faţă de efectuarea lucrărilor de cercetări
geologice ale subsolului;
7. încălcarea cerinţelor proiectelor tehnice aprobate, schemelor tehnologice şi planurilor
de dezvoltare a lucrărilor miniere la exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile, construirea
şi exploatarea construcţiilor subterane nelegate de extragerea substanţelor minerale utile;
8. încălcarea dreptului de proprietate asupra informaţiei geologice şi asupra altei
informaţii privind subsolul;
9. distrugerea sau deteriorarea sondelor de observaţie în regim pentru apele subterane,
precum şi a semnelor geodezice şi de topografie minieră;
10. distrugerea sau pierderea documentaţiei geologice şi de topografie minieră, a
duplicatelor probelor, necesare pentru cercetarea în continuare a subsolului şi extragerea substanţelor
minerale utile;
11. exploatarea iraţională şi selectivă (în afara proiectului) a sectoarelor bogate în
zăcăminte de substanţe minerale utile, ce condiţionează pierderi neîntemeiate ale rezervelor de balanţă
de substanţe minerale utile;
12. pierderile supranormative de substanţe minerale utile la extragerea acestora;
13. neîndeplinirea cerinţelor privind aducerea excavaţiilor miniere şi sondelor de foraj
lichidate sau conservate într-o stare care ar asigura securitatea populaţiei, precum şi a cerinţelor
referitor la recultivarea terenurilor degradate de lucrările miniere;
14. încălcarea modului de achitare a plăţilor la folosirea subsolului;
15. prezentarea unor rapoarte conținând date neveridice privind volumele extrase şi
rezervele pierdute de substanţe minerale utile;
16. extragerea substanţelor minerale utile, apelor minerale naturale şi potabile în lipsa
licenţei respective [8].
 Tragerea persoanei vinovate de încălcarea legislaţiei cu privire la subsol la răspundere
contravenţională sau penală nu o eliberează de obligaţia de a înlătura încălcările comise de ea şi de a
compensa prejudiciul cauzat.
Protecția corespunzătoare a resurselor naturale poate avea loc atunci este realizată prin
intermediul cadrului legislativ în acest sens. Vorbind despre protecția subsolului, ne referim la [2]
Cod Nr. 3 din 02-02-2009 - Codul Subsolului. Astfel, capitolul 9 al prezentului Cod este destinat în
exclusivitate măsurilor de folosire rațională și protecție a subsolului, iar articolul 72 cuprinde Cerinţele
de bază la folosirea raţională şi protecţia subsolului:
(1) Folosirea raţională a subsolului reprezintă o valorificare eficientă, din punct de vedere
economic şi social, a tuturor tipurilor de resurse ale subsolului în baza folosirii tehnologiilor avansate
şi respectării standardelor, limitelor normelor şi regulilor de folosire a subsolului.
(2) Folosirea sectoarelor de subsol poate fi realizată numai în limitele perimetrelor lor, în
decursul termenului stabilit şi exclusiv în scopurile pentru care au fost atribuite în folosinţă.
(3) Folosirea neautorizată a subsolului, folosirea subsolului în afara limitelor sectorului de
subsol atribuit în folosinţă, precum şi efectuarea lucrărilor legate de folosirea subsolului fără
documentaţia tehnică (tehnologică), aprobată în modul stabilit, se interzic.
(4) Cerinţele de bază la folosirea raţională şi protecţia subsolului sînt:
a) respectarea documentaţiei tehnice (tehnologice) de proiect, aprobată în modul stabilit;
b) asigurarea cercetării complete şi complexe a subsolului;
c) înregistrarea şi evidenţa lucrărilor legate de folosirea subsolului;
d) extragerea cît mai completă din subsol şi folosirea raţională a rezervelor de substanţe
minerale utile şi componentelor utile conţinute în acestea;
e) evidenţa veridică a stării şi mişcării rezervelor, pierderilor şi diluării substanţelor minerale
utile de bază şi celor însoţitoare la exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile;
f) ţinerea documentaţiei geologice, de topografie minieră şi de altă natură şi asigurarea
integrităţii acesteia;
g) protecţia zăcămintelor de substanţe minerale utile de inundaţii, subinundaţii, incendii şi de
alţi factori, ce reduc calitatea substanţelor minerale utile şi valoarea industrială a zăcămintelor sau
complică exploatarea lor;
h) prevenirea poluării subsolului în procesul efectuării lucrărilor legate de folosirea subsolului,
inclusiv la înhumarea (depozitarea) substanţelor nocive şi deşeurilor de producţie;
 i) prevenirea impactului dăunător al extragerii substanţelor minerale utile, construirii şi
exploatării construcţiilor subterane nelegate de extragerea substanţelor minerale utile asupra
obiectelor industriale şi construcţiilor civile;
j) prevenirea construirii neautorizate pe suprafeţele cu zăcăminte de substanţe minerale utile
şi respectarea modului stabilit de folosire a acestor suprafeţe pentru alte necesităţi;
k) prevenirea stocării deşeurilor industriale, menajere şi de altă natură în zonele de protecţie
sanitară a prizelor de apă, folosite pentru alimentarea cu apă potabilă, menajeră şi industrială;
l) aducerea sectoarelor de subsol folosite la starea care asigură securitatea vieţii şi sănătăţii
populaţiei, protecţia mediului înconjurător , clădirilor şi construcţiilor, precum şi posibilitatea folosirii
sectorului de subsol exploatat în scopurile prevăzute de proiect;
m) respectarea altor cerinţe prevăzute de legislaţia cu privire la folosirea subsolului [9].

Concluzii
O dezvoltare social-economică durabilă a Republicii Moldova poate avea loc numai prin
valorificarea eficientă a resurselor naturale, în primul rând a celor agroclimatice (de rând cu cele
umane), care presupune gestionarea acestora la nivelul cerinţelor dezvoltării durabile, creându-se
condiţii de regenerare/reproducere şi menţinere a lor în permanenţă într-o stare normală de utilizare.
Vorbind despre situația resurselor de substanțe minerale utile, putem concluziona că motivul
unei exploatări incorecte este cadrul legislativ imperfect, lipsa unor proceduri specifice la atribuirea
perimetrelor geologice și miniere și lipsa acțiunilor instituțiilor responsabile, în vederea redresării
situației. Procesul de atribuire a perimetrelor geologice se desfășoară neregulamentar și necesită
îmbunătățire, la fel și procesul privind certificarea perimetrelor miniere.
Pentru a spori conștientizarea problemei resurselor naturale, proiectul inițiat de Centrul
Analitic Independent „Expert-Grup”, a elaborat o harta interactivă, care ne arată cât de multe încălcări
și probleme nesoluționate sunt la capitolul gestionarea resurselor minerale utile în țata noastră. Prin
intermediul presiunilor publice, se așteaptă că autoritățile vor implementa o serie de mecanisme și
măsuri de evidență veridică și transparentă a extragerii substanțelor minerale utile larg răspândite, care
vor avea un impact considerabil asupra gestionării resurselor naturale din Republica Moldova.

Bibliografie:
1. Cod Nr. 3 din 02-02-2009 - Codul Subsolului.
2. Anuarul IPM – 2018 „Protecția mediului în Republica Moldova”, Chișinău, Pontos, 2019.
3. https://moldova.md/ro/content/geografie
4. http://agrm.gov.md/
5. https://www.resurseminerale.site/ro
6. Codul nr. 1163 din 24.04.1997 - Codul fiscal al Republicii Moldova.
7. Hotărârii Guvernului nr. 485 din 12.08.2009 cu privire la aprobarea Regulamentului
Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale.
8. Ghid Asigurarea protecției mediului și managementul resurselor naturale în activitatea
autorităților publice locale – Centrul Național de Mediu, Chișinău, 2015
9. Ursu A. Pământul – principala bogăţie naturală a Moldovei. - Chişinău, 1999.