Resursele minerale utile de pe

teritoriul
Republicii Moldova

MUNTEAN ALEXANDR
RESURSE METALIFERE ŞI ALTE SUBSTANŢE MINERALE

Au fost descoperite roci magmatice şi metamorfice cu un anumit

conţinut de metale: fier, cobalt, nichel, metale rare ş.a.
Un zăcământ de minereu de fier a fost explorat lângă satul
Vărăncău (r-1 Soroca), pe malul fluviului Nistru. Cu o grosime de la
1-2 până la 15-20 m, cu o medie de 7 m, la adâncimea de 200-370 m.
Conţinutul mediu de magnetit în minereu este de 25-35%, acesta fiind
concentrat sub formă de lentile, granule etc.
Rezervele prognozate de minereu de fier sunt de cca 280 mii tone.
Zăcământul nu este valorificat din cauza condiţiilor de exploatare
dificile şi a rezervelor mici.
 Rezervele totale ale acestor 4 zăcăminte atribuite categoriei
C1+C2 sunt estimate la circa 39 mii tone. Exploatarea la scară
industrială a cărbunilor este nerentabilă, întrucât calitatea
combustibilului este redusă, grosimea stratelor - foarte mică,
adâncimea - relativ mare, condiţiile hidrogeologice - nefavorabile.
Deocamdată nici un zăcământ nu este valorificat.
Au fost stabilite şi manifestări de alte substanţe minerale utile:
grafit, fluorină, baritină, fosforite ş.a., având rezerve foarte mici şi
o calitate inferioară, de aceea nu se valorifică.
Mineralizări de fluorină se află în zăcămintele de la
Slobozia-Vărăncău (r-1 Soroca) şi de lângă oraşul Soroca.
Fluorină are culoare verde şi violet-închis, iar concentraţia în
aceste roci este de cca 2%. Adâncimea la care au fost stabilite
mineralizările de fluorină este de 60-180 m, iar rezervele nu au
fost estimate. Fluorină poate fi folosită ca fondant în metalurgie, în
producerea acidului fluorhidric, în tehnica fotografică, pentru
emailuri şi glazuri în ceramică ş.a.
Baritina - mineral utilizat la prepararea noroiului de foraj, necesar în
forarea sondelor, de asemenea, la fabricarea hârtiei ş.a. Mineralizări
de baritină au fost descoperite în gresiile proterozoice, la adâncimea
de 104-126 m, pe malul Nistrului, în nord-estul republicii.
Conţinutul de baritină variază de la 3 la 19%, aceasta fiind în formă
de granule în liantul şi porii gresiei.
Grafitul a fost stabilit în gnaisele arhaice de lângă satul Holoşniţa
(r-1 Soroca) în anul 1966, la adâncimea de 140-150 m. Grosimea
stratului util este de 3-4 m, iar conţinutul de grafit - de cca 18-35%.
Gnaisul ce conţine grafit are o culoare cenuşiu-închis, aproape
neagră. Rezervele acestor gnaise sunt estimate la aproximativ 2 mii
tone, zăcământul nefiind valorificat. Grafitul se foloseşte în
metalurgie, la centralele atomoelectrice, în industria electrotehnică,
la fabricarea creioanelor etc.
 Republica Moldova dispune de un potenţial relativ redus
de resurse minerale, cu toate acestea, ele au o importanţă
foarte mare pentru economia naţională, fiind utilizate în
diverse domenii: în calitate de materie primă industrială, ca
surse de energie, ca materiale de construcţie ş.a.
 Resursele minerale ale Republicii Moldova sînt
reprezentate preponderent de roci sedimentare, cum ar fi
calcarul, creta, ghipsul, nisipul, gresia, bentonita, tripoli şi
diatomita, care pot fi folosite la construcţii, la producerea
cimentului şi a sticlei, în industriile alimentară, chimică,
metalurgică etc.
 La începutul anului 2005 erau explorate şi înregistrate de
către organele de prospectare 448 de zăcăminte de
substanţe minerale utile (C. Mihailescu ş.a., 2006.
 Depozitele din aceste zăcăminte se dispun aproape de
suprafaţa terestră, ceea ce înlesneşte exploatarea lor.
 In exploatările de tip cariere erau valorificate cca 230 de
zăcăminte, iar în regim subteran (în mine) - doar 35 de
zăcăminte.
 Suprafaţa totală a carierelor ţinută în evidenţă la începutul
anului 2005 însuma 2 039 ha de terenuri de atribuire minieră.
 La ora actuală sunt cunoscute 377 zăcăminte de substanţe
minerale utile nemetalifere, care pot fi folosite în industria de
construcţie, producere a cimentului, sticlei, prepararea
cheramzitului, blocurilor de construcţie etc.
 Se exploatează 121 de zăcăminte, 96 sunt pregătite pentru
valorificare şi 160 se află în rezervă.
 90% din zăcăminte se exploatează in cariere, iar 9% în regim
subteran (mine).
 Volumul anual de extragere constituie în mediu 1,6 mln. tone
sau 3,5 m3 pe an. Lucrările le efectuiază diferite întreprinderi de
stat, mixte şi particulare.
 Multe cariere abandonate, chiar şi monumente geologice de rang
european (Cariera Colcotova Balca), rămân neprotejate, fiind
folosite ca gunoişti
RESURSELE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE

 Resursele industriei materialelor de construcţie sunt reprezentate

de calcare, argile, nisipuri, prundiş, cretă, diatomit, tripoli, ghips,
gresie şi de roci cristaline. Aceste resurse sunt exploatate de cca 20
de întreprinderi mari din industria extractiv-minieră.
 Industria materialelor de construcţie este reprezentată de peste 40
de întreprinderi mari şi câteva zeci de întreprinderi mici, dintre
cele mai importante putem enumera: Fabrica de ciment din Rezina,
Combinatul de ciment şi ardezie din Râbniţa, 4 fabrici de sticlă din
Chişinău, Tiraspol şi Floreşti, Combinatul de materiale de
construcţie din Bălţi, fabricile de cărămidă din Chişinău si
Tiraspol.
Resursele de calcare
 Se întâlnesc în partea nordică şi centrală a republicii.
 Se utilizeaza ca piatră de construcţie sau ca material de faţadă, au
culoare albă sau cenuşiu-deschis.
 Au fost explorate peste 50 de zăcăminte, cu rezerve de cca 400
mii. m3, dintre care în prezent se valorifică 38.
 Exploatările se fac în galerii subterane (mine).
 Principalele zăcăminte se află în valea Nistrului (Naslavcea, r-1
Ocniţa; Ghidirim, r-l Râbniţa; Saharna, r-1 Rezina; Grigoriopol,
Tiraspol ş.a.); în cursurile inferioare ale râurilor Răut (Brăneşti şi
Morovaia, r-1 Orhei; Maşcăuţi, r-1 Criuleni); cursul raului Ichel
(Cricova, Goian, Făureşti - mun. Chişinău); cursul raului Ciorna
(Lipceni, r-1 Rezina), Racovăţ (Gordineşti, r-1 Edineţ), Mileştii
Mici (raionu1 Ialoveni), de asemenea la Chişinău (sectorul
Râşcani) ş.a.
 O poziţie economico-geografică mai favorabilă o au cele din
sectorul Râşcani al Chişinăului (Chişinău I şi Chişinău II).
Zăcămintele au fost explorate în anul 1967, acestea se află la
adâncimea de 100-160 m şi au o grosime ce variază de la 5 până la
19 m. Rezervele sunt estimate la 58,5 mii. m3. Exploatarea se face
în galerii subterane de către SA „Mina din Chişinău”.
Zăcăminte intens valorificate se află în preajma oraşului
Cricova, situate în valea râului Ichel. Calcarele utile au o grosime
de 10-60 m şi rezervele sunt estimate la 20 mii m3. Exploatarea
industrială a acestui zăcământ are loc din anul 1948 şi se realizează
în galerii subterane.
 Piatra bruta, piatra sparta şi varul, cele mai potrivite sunt
calcarele recifale badeniene şi sarmaţiene, precum şi calcarele de
vârstă mai veche, puternic cristalizate. In total sunt explorate 87 de
zăcăminte de acest tip, dintre care se valorifică peste 20. Rezervele
sunt estimate la cca 477 mii m3, iar anual se extrag în medie 600 mii
m3. Extracţia este realizată, în cea mai mare parte, prin metoda
exploziilor.
Piatra brută este folosită ca material de construcţie pentru
fundamentul şi pereţii clădirilor, iar piatra spartă - în acoperirea
drumurilor, în fabricarea articolelor de beton armat ş.a. Zăcămintele
de calcare de acest tip sunt concentrate în partea centrală şi cea
nordică a republicii: Beleavinţi, Caracuşenii Vechi (r-1 Briceni),
Brânzeni, Feteşti (r-1 Edineţ), Duruitoarea, Şaptebani (r-1 Râşcani).
 Materia primă pentru fabricarea cimentului este reprezentată de
calcare şi argile speciale, iar ca adaos servesc diatomitul, tripoli,
ghipsul ş.a. Sunt explorate următoarele zăcăminte: de calcare şi
argile - la Rezina, de calcare - la Hârjău (r-1 Râbniţa), Verejeni şi
Codreni (r-1 Ocniţa), Gura Bacului (r-1 Anenii Noi), Camenca.
Calitatea rocilor calcaroase este înaltă, conţinutul de CaO fiind în
medie de 48-54%, pe când cea a rocilor argiloase este mai
scăzută. Rezervele industriale de calcar de acest tip sunt estimate
la 220 mii tone, iar cele de argile - la 58 mii tone.
Resursele de argile
Reprezentate de argile, argile nisipoase, şisturi argiloase
(argilit). Rocile argiloase au calităţi variate şi utilizări diverse:
pentru fabricarea cărămizii, ţiglei, ceramicii, cheramzitului, ca
materie primă în fabricarea cimentului, ca material liant, ca
substanţe adsorbante etc.
 Argilele pentru producerea cărămizii şi a ţiglei au o
distribuţie largă. Sunt explorate 108 zăcăminte de acest tip, cu
rezerve totale de 181,2 mii. m3. Depozitele zac aproape de
suprafaţă şi sunt exploatate în cariere.
Cele mai importante zăcăminte sunt la Bubuieci (mun.
Chişinău), Mălăieşti (r-1 Grigoriopol), Drochia, Ceadâr-Lunga,
Comrat, Vulcăneşti.
Materia primă este folosită la fabricile de cărămidă şi de
ţiglă, dintre care cele mai importante sunt cele din Chişinău şi
Tiraspol.
 Pentru producerea cheramzitului se utilizează argilele cu
o plasticitate înaltă şi argilitul - rocă detritică din particule fine,
compactă, deseori cu stratificaţie şi tendinţa de a se desface în
plăci. Au fost explorate 15 zăcăminte de argile de acest tip şi
un zăcământ de argilit. Cele mai importante se află la Bubuieci
(mun. Chişinău) şi Chişinău, Roşu (r-1 Cahul), Ungheni,
Comrat - de argile, Naslavcea (r-1 Ocniţa) - de argilit.
In prezent, se exploatează pe larg zăcământul de argile de
la Bubuieci, situat pe versantul stâng al râului Bâc, la periferia
estică a Chişinăului. Argilele utile pentru fabricarea
cheramzitului au o plasticitate înaltă, fracţiunea granulometrică
dominantă fiind de până la 0,005 mm, iar grosimea stratului
este în medie de 32 m.
 Argilele bentonice(bentonitul) se sedimentează pe fundul
unor bazine acvatice, prin alterarea unor produse vulcanice, sunt
de obicei stratificate şi au culoare deschisă (cenuşie-verzuie,
galbenă). Se caracterizează printr-o mare capacitate de absorbţie a
apei şi pot fi utilizate ca decolorant, pentru curăţarea produselor
petroliere sau a uleiurilor vegetale, ca absorbanţi în industria
alimentară, la prepararea noroiului de foraj, de asemenea la
fabricarea ceramicii fine ş.a. Au fost semnalate câteva zeci de
manifestări de bentonit în depozite miocene şi pliocene. Sunt
explorate 3 zăcăminte: Prodăneşti (r-1 Floreşti), la Lărguţa şi
Cociulia (r-1 Cantemir).
 Argilele refractare au temperatura de topire foarte înaltă şi
sunt utilizate la producerea cărămizii refractare şi a altor
materiale rezistente la temperaturi înalte, folosite la căptuşirea
cuptoarelor industriale, ca material de turnare a laminatelor în
metalurgie, la fabricarea keramitului.
In republică este explorat un zăcământ de acest tip, la Iarova
(r-1 Soroca). Depozitele utile, zac la o adâncime de cca 100 m şi
pot fi exploatate doar în regim subteran. Argilele au o plasticitate
înaltă şi o temperatură de topire de 1360-1380°C. Stratele au o
grosime de 0,3- 0,7 m, iar rezervele sunt de aproximativ 800 de
mii m3 (categoria C3).
 Zacamintele de nisipuri si prundis sunt reprezentate de
depozite aluviale din vaile raului Nistru si Prutului, si in unele
cazuri, ale altor rauri.
Nisipurile se utilizeaza in constructii, pentru fabricarea sticlei,
a betonului, a caramizii, a articolelor silicioase, ca material de
turnare a fontei si otelului, pentru acoperirea drumurilor, etc., iar
prundisul in producerea betonului, in constructia drumurilor, etc
Nisipurile pentru fabricarea sticlei sunt localizate in nordul
republicii, in zacamintele de la Floresti, Gvozdova(r-l Floresti),
Otaci si Codreni(r-l Ocnita). Rezervele totale de nisipuri de acest
tip se estimeaza la 17,7 mln tone.
 Nisipurile pentru construcţii şi prundişul sunt utilizate la
producerea betonului, la amenajarea drumurilor acoperite etc.
Se întâlnesc frecvent, fiind explorate 108 zăcăminte, în
depunerile aluviale din văile Nistrului, Prutului şi ale
afluenţilor acestora. Rezervele sunt estimate la 344,8 mii m3.
Straturile au o grosime de la 1-2 până la 8-10 m.
Principalele zăcăminte exploatate în perioada actuală sunt:
de nisipuri - la Cobusca şi Chirca (r-1 Anenii Noi), Cahul;
de nisipuri şi prundiş - la Şerpeni, Varniţa (r-1 Anenii Noi),
Grigoriopol, Speia (r-1 Grigoriopol), Balatina (r-1 Glodeni),
Ustia (r-1 Dubăsari), Slobozia- Cremene, Vasilcău (r-1 Soroca)
ş.a.
 Nisipurile pentru fabricarea produselor silicioase sunt
explorate în sudul republicii. Aceste nisipuri sunt fine, au un
conţinut ridicat de argilă şi pot fi utilizate în producerea
cărămizii silicioase, a blocurilor de beton, a plăcilor
termoizolante ş.a.
Rezervele totale sunt estimate la 52,2 mii m3, cele mai
importante zăcăminte fiind la Cahul, Comrat şi Ceadâr-Lunga.
Resursele de ghips şi de roci silicioase
Depozite de ghips sunt explorate în extremitatea de nord-
vest a republicii, în zăcămintele de la Criva şi Drepcăuţi (r-1
Briceni). Stratul de ghips are o grosime medie de 20 m.
Rezervele totale exploatabile sunt estimate la 42,6 mii tone.
Ghipsul se foloseşte la fabricarea ipsosului, ca adaos la
fabricarea cimentului, în industria chimică pentru obţinerea
acidului sulfuric şi a altor compuşi, pentru administrarea în sol în
scopul reducerii acidităţii, în medicină etc.
In prezent se exploatează doar zăcământul de la Criva.
 Un dezavantaj al explorării este prezenţa stratelor acvifere
aproape de suprafaţă, aceasta necesită lucrări suplimentare de
înlăturare a apei.
Zăcământul este valorificat în carieră din anul 1958, iar în
prezent lucrările sunt efectuate de SA CMC „Criva-Knauf” cu
capital german.
Valorificarea acestui zăcământ creează şi anumite probleme:
secarea fântânilor din satul Criva, ca urmare a coborârii nivelului
apelor freatice şi agravarea stării peşterii carstice „Emil
Racoviţă”, care are statut de arie naturală protejată de stat.
Rocile silicioase reprezentate de tripoli si diatomit.
Se utilizeaza in producerea sticlei solubile, a cleiului de
cancelarie, a sticlei decorative, caramizii usoare, termoizolante ca
adaos in fabricarea cimentului, s.a.
Straturile de roca afloreaza la nord-estul republicii, in valea
Nistrului, de la Naslavcea pana la Rabnita. Grosimea variaza intre 3
si 12 metri.
Diatomita este o roca silicioasa formata din resturi de alge
diatomee. Roca este usoara, poroasa, de culoare alba si alba-galbuie.
Tripoli este o roca moale, poroasa, de culoare deschisa, formata din
silice, carbonate, minerale argiloase si altele.
Actualmente sunt exploatate 5 zacaminte de Tripoli, localizate
la Cerlina(r-l Soroca), Sanatauca(r-l Floresti) si Camnca si doua
zacaminte complexe, care au si depozite de diatomit - la Ghidirim
(r-l Rabnita). Rezervele totale se estimeaza la 10mln m3.
Resursele de gresie si de roci cristaline

 Sunt reprezentate de roci magmatice, in deosebi de cele

metamorfice: gnaise, sisturi cristaline .
 Zăcăminte de gnaise, şisturi cristaline şi gresie sunt localizate
pe malul drept al Nistrului, la Cosăuţi (r-1 Soroca) şi la Vălcineţ
(r-1 Ocniţa), iar zăcăminte de gresie - la Egoreni (r-1 Soroca).
 La adâncimi de la 20-50 m până la 110-225 m, exploatarea se
realizează în cariere.
 Rocile cristaline şi gresia sunt utilizate ca piatră brută, piatră
spartă, ca materiale de faţadă şi ornamentaţii ale clădirilor,
pentru construirea monumentelor, fabricarea plăcilor de piatră,
a pietrelor pentru pavaj şi bordură, ca pietriş pentru drumuri ş.a.
 Depozitele de gresie sunt formate în Proterozoicul superior
(Vendian). Acestea sunt acoperite de argilit, nisipuri, prundiş,
calcare. Grosimea stratului variază de la 2-3 m până la 15 m, iar
culoarea gresiei este cenuşie, verzuie-cenuşie. Rezervele de
gresie în cadrul zăcămintelor Cosăuţi I şi Cosăuţi II sunt
estimate la 1 666 de mii m3 (categoria A), 1 473 de mii m3
(categoria B) şi 3 476 de mii m3 (categoria C).
Depozitele de roci cristaline reprezentate de gnaise, şisturi
cristaline ş.a. au o grosime medie de 50 m, fiind cantonate sub
forma unei cupole. Rezervele de roci cristaline sunt estimate la
4 184 de mii m3 (categoria A), 5 149 de mii m3 (categoria B) şi
14 579 de mii m3 (categoria C).
RESURSELE DE CĂRBUNI, PETROL ŞI GAZE NATURALE

Rezerve foarte mici de combustibili minerali: cărbune brun,

petrol şi gaze naturale.
Cărbunele brun este cantonat în extremitatea sudică, fiind
explorate zăcămintele de la Cahul, Vulcăneşti (U.T.A. Găgăuză),
Etulia-Vlădiceni (U.T.A. Găgăuză) şi Reni (ultimele două fiind
situate parţial şi pe teritoriul Ucrainei).
Depozitele cu prezenţa cărbunilor se desfăşoară pe o lungime de
1,5-3 km, la adâncimea de la câteva zeci de metri până la 400-650
m. Cărbunii sunt de calitate joasă, insuficient „maturizaţi”, având o
putere calorică de 2-6 mii kcal/kg, un conţinut ridicat de cenuşă (13-
49%), apă şi sulf.
 PROTECTIA RESURSELOR DE SUBSTANTE MINERALE
UTILE

• Utilizarea raţională şi protecţia resurselor de substanţe minerale.

Ca rezultat al exploatărilor neraţionale, se distrug solurile, se poluează
apele de suprafaţă şi cele subterane, se provoacă alunecări de teren, se
afectează vegetaţia şi lumea animală etc.
Una dintre măsurile importante privind protecţia mediului afectat
de activităţile miniere este recultivarea terenurilor deja exploatate.
 Perfectarea cadrului legislativ în domeniul exploatării şi al
protecţiei resurselor naturale, inclusiv Legea cu privire la
resursele naturale, Codul subsolului, Codul funciar ş.a.;
 Implicarea autorităţilor publice locale în monitorizarea şi
valorificarea adecvată a resurselor de substanţe minerale
utile;
 Interzicerea localizării exploatărilor miniere în ariile
naturale protejate de stat, în luncile râurilor, în raza de
protecţie a bazinelor acvatice, precum şi în alte teritorii
unde pot afecta echilibrul naturii;
 Sancţionarea drastică a agenţilor economici şi a persoanelor care
valorifică substanţele minerale utile fără a respecta legislaţia în
vigoare, inclusiv cea ecologică;
 Obligarea agenţilor economici care activează în domeniul minier
să efectueze recultivarea terenurilor deteriorate prin excavaţii
miniere, conform legislaţiei în vigoare;
 Realizarea unor activităţi educaţionale ale populaţiei în vederea
utilizării raţionale şi a protecţiei resurselor de substanţe minerale
utile.