Marmura

Cuprins:

1. Piata mondiala a acestor materiale

2.Producatorii mari
3.Resurse
4.Mod de obtinere
5.Domenii de utilizare
6.Perspective
7.Prognoze
8.Legaturi cu tehnologiile studiate
9.Comentarii legate de subiectul ales
 1. Piata mondiala a marmurei

Brazilia este o tara cu cea mai mare geo-diversitate din

lume, ce dispune de o mare cantitate de resurse naturale.
Printre cele mai importante resurse naturale sunt:
- rocile ornamentale, in particular marmura si granitul, care
pot fi intalnite in mai multe regiuni ale Braziliei.

Brazilia este al 4-lea cel mai mare exportator de marmura din lume, fiind deja
vazuta ca unul dintre cei mai mari jucatori din lume in sectorul extragerii rocilor
ornamentale si al finisarii lor, dupa China, India si Statele Unite ale Americii.
In anul 2014, potrivit Asociatiei Industriale din Brazilia pentru Roci
Ornamentale, exportul de roca ornamentala a reprezentat aproape : -2,55 milioane
de tone de marmura si granit extrase din carierele din Brazilia.
 Tipuri de marmura

A) Marmura Giano-Siena: C) Marmura Verde-India: B) Marmura Ruschita roz intens:

D) Marmura Onyx-Tiger:
 PIATA MONDIALA A MARMUREI

Exportul total de marmura a crescut cu o rata anuala de 22%, ajungand de la 22.000

tone, la 48.000 tone in 2004, destinatii principale fiind Italia (peste 56% din total), Franta,
Belgia (in ultimele doua tari se exporta in special marmura prelucrata).
Importul de marmura in 2004 a fost de 87.000 tone, mentinandu-se constant de la an la
an. De remarcat este faptul ca in ultimii ani importul de marmura finisata a scazut cu circa
10% anual, ceea ce indica o crestere a industriei prelucratoare din Tunisia.
 2.PRODUCATORII MARI

Marmura este extras de peste tot din

Irlanda i Spania, pn n China i Australia. Una
dintre cele mai fine varieti de marmur ale
lumii vine din Italia, oraul Roma fiind considerat
cel mai mare productor de marmura. Unele
dintre cele mai dezvoltate cariere de marmura
sunt n Grecia, Turcia i Spania.

Cei mai mari producatori/companii de marmura:

1)Titan Mar: (este infiintata in 1994).

-din anul 1997 TITAN MARa devenit si propietarul Marmosim SA din SIMERIA (cel mai
mare producator de piatra naturala din Romania).
-este una din cele mai mari companii in domeniu, oferind servicii complete pentru piatra
naturala: import, proiectare, prelucrare, comercializare, montaj si intretinere cu tot
ceea ce presupun adiacent aceste activitati.
2)Marmur Art: (este infiintata in 1994).
-cu o experien de peste 15 ani n domeniul
pietrei naturale , una din cele mai mari firme din
ar ofer o gam variat de produse din
marmur, travertin, granit, piatr natural i
stocuri reale de peste 30 000 metri
ptrai aducnd frumosul n orice spaiu la
preuri fr concuren i calitate superioar.

3)Soare Stone co, LTD: (este infiintata in 1996).

-Afacerea a acoperit aproape 300 tipuri diferite
piatra material granit, marmura, gresie, bazalt,
ardezie, calcar etc
Principalele noastre produse sunt dup cum
urmeaz:
1) granit, marmura, ardezie, gresie, cuarit,
porphyre, calcar.
2) interior: tigle, blaturi, blaturi vanitatea, cada
nconjoar, usi, scari, semineu nconjoar, mozaic.
 3.Resurse

Marmura :este o roc metamorfic, compus n cea mai mare parte din calcit (forma
cristalin a carbonatului de calciu, CaCO3) i obinut prin metamorfoza calcarului.
Culorile diverse ale marmurei se datoreaz impuritilor coninute:
rou de la srurile de fier
maro de la cele de mangan
cenuiu de la grafit

Materialele pentru fabricarea marmurei sunt:

I)-rasina,agregate( agregate deoarece studiile efectuate au demonstrat ca praful de
marmura poate fi inlocuit cu nisip cuartos innobilat sau granit, partial sau
total),intaritor;
II) Var (CaO) : 28-32%
Cuart (SiO2) : 30 - 30%
Peridotit (MgO) : 20 - 25%
Bauxita (FeO si Fe2O3) : 1-3%
Pierdere la calcinare:20-45%
Dintre impuritatile minerale depistate in marmura amintim tremolitul, actinolitul, flintul,
granatul, biotitul, talcul, fosterite.
 4.MOD DE OBTINERE A MARMUREI COMPOZITE(I)

Materia prima este cantarita si introdusa in cuva de amestecare unde are loc
omogenizarea mecanizata.
-se produc primele reactii chimice necesare intaririi masei intre rasina si
agregate(deoarece studiile efectuate au demonstrat ca praful de marmura poate fi
inlocuit cu nisip cuartos innobilat sau granit, produsul obtinut pastrandu-si carac-
teristicile de baza, dar evidentiindu-se modificari benefice in ceea ce priveste :
-duritatea, rezistenta la compresiune, la uzura si la agenti chimici.
Utilizarea nisipului cuartos limiteaza insa paleta coloristica, aspect foarte
important, datorita rolului decorativ al produsului finit.
Masa de amestec este omogenizata cu intaritorul, in aceasta faza se produce etapa a
doua de reactii de intarire. Imediat dupa aceasta omogenizare, amestecul se toarna
in matrite unde reactiile de intarire se definitiveaza.
Dupa 24 de ore de la turnarea in matrite, produsele se decofreaza, se
verifica si, daca este necesar, se aplica gelul pentru luciu, prin pulverizare.
 Produsele se depoziteaza pentru polimerizarea completa intr-un spatiu adecvat,
in conditii de temperatura si umiditate specificate de detinatorul licentei, timp de 7 zile,
inainte de livrare.
Pe tot parcursul procesului tehnologic, este necesar ca temperatura mediului ambiant sa
fie cuprinsa intre 15 0C si 25 0C.
Dupa incheierea procesului de polimerizare, depozitarea si transportul impun
doar cateva conditii, determinate de necesitatea protejarii suprafetei. Astfel, se
recomanda acoperirea suprafetei produselor cu o folie de protectie, care sa fie eliminata
doar dupa montaj.
Depozitarea se face in pozitie orizontala, pe partea inferioara de montaj, care
este rugoasa, a produsului, dupa ce inainte a fost verificata zona de depozitare pentru
eliminarea eventualelor cuie, pietre sau a altor obiecte dure si ascutite. Placile se
ambaleaza in pachete, protejate cu carton si alte materiale de protectie similare.
Obiectele cu forme dificil de impachetat se ambaleaza individual, in cutii sau lazi.
Transportul se realizeaza dupa ce au fost luate masurile necesare de protectie si
de ancorare a pachetelor.
 5.DOMENII DE UTILIZARE A MARMUREI COMPOZITE

Produsele din marmura compozita se utilizeaza:

la interior sau la exterior
la cladiri de locuinte
administrative
social-culturale
comerciale
industriale

Produsele noi sau existente se utilizeaza pentru :

realizarea pardoselilor
placarea peretilor
a treptelor/ contratreptelor
glafuri, toate pe suport de beton, precum si ca blaturi si obiecte sanitare.
Pardoseala din Placarea
marmura peretilor din
marmura
Trepte din Glafuri din
marmura marmura
 MARMURA DIN ROMANIA

Marmura de Ruchia se extrage din zcmntul de marmur de la Ruchia, o localitate

din judeul Cara-Severin, la circa 10 km nord-vest de comuna Rusca Montan. Aceast
marmur are diferite nuane, de la alb la gri, roz, roz-glbui i roiatic.
n prezent, marmura se exploateaz n Cariera Veche-Gropan i Cariera Nou, ambele situate
n munii Poiana Rusc, la o altitudine de 800 de metri. Acestea cuprind cea mai mare rezerv
de piatr natural aflat n exploatare din Romnia. n zonele de dezvoltare a marmurelor,
relieful este accidentat cu perei abrupi i cu vi adnci. Locul din care se exploateaz marmura
este strbtut n partea sa central de Prul cu Raci, iar n partea de vest de Prul Padeului,
care unindu-se formeaz Rul Ruchia.
Varieti de marmur
n aceast zon calcarele cristaline marmoreene au o dezvoltare maxim i apar n form
masiv n culori albe, cenuii i roz:
Marmura cenuie este bine dezvoltat n partea superioar a carierei i conine multe
impuriti: cuar, grafit, pirit, magnetit.
Marmura alb este prezent n partea central a carierei. Pe msura dezvoltrii n grosime,
marmura devine mai omogen din punct de vedere coloristic, predominnd culoarea alb-
lptoas.
Marmura roz se situeaz la sud de marmura alb, aprnd sub forma unor fii i a unor pulberi
fine.
 Utilizare
Din aceast marmur s-au realizat multe construcii n Imperiul Austro-Ungar, ntre care i Palatul
Bncilor din Viena. Marmura de Ruchia a fost folosit i pentru a resatura Domul din Milano.
Tot cu marmur de Ruchia au fost realizate edificii publice, ca Parlamentul din Budapesta,
sediul BBC din Mannheim, Palatul Parlamentului din Bucureti, Aripa Nou a Aeroportului Otopeni,
Biblioteca Judeean Constana, Liga Profesionist de Fotbal, Muzeul de Art Contemporan, Palatul
Telefoanelor, dar i lucrri particulare, precum Casa Capa, Casino Hotel Marriott, vila sultanului din Brunei,
sau vila din Monte Carlo a pilotului de Formula Michael Schumacher.
Vulturul din Biroul Oval de la Casa Alb, unul dintre simbolurile americanilor, a fost sculptat i el tot n
marmur alb extras de la Ruchia.
Situaia actual
n anul 1994, Adriean Videanu a nfiinat n Bucureti firma Titan Mar, de prelucrare a marmurei de Ruchia.
Neavnd fondurile necesare, firma s-a mprumutat la diverse bnci pentru a achiziion din Italia a mainile
de tiere. Materia prim era furnizat de firma de stat Marmosim SA. n 1997, n urma unei licitaii
internaionale la care au participat firme din Anglia, Turcia, Grecia i Romnia, Titan Mar a cumprat 98%
din aciunile Marmosim SA.
n anul 2010, s-a estimat o producie medie de 189.660 tone de marmur pe an i o producie total de peste
3,2 milioane de tone.
Efectele exploatrii marmurei
n perimetrul exploatrii de marmur de la Ruchia, peisajul natural a fost puternic degradat, lucru care s-a
rsfrnt i n deteriorarea ecosistemelor limitrofe.
 Marmura-Romania
Muntii Poiana Ruscai, judetul Caras-Severin
 PROGNOZE

Agregatele se utilizeaz la construcia de locuine, cldiri comerciale, ansambluri

industriale i ntro larg varietate de proiecte publice de infrastructur.
La nivel local, problemele sunt legate de impactul de mediu, reciclarea limitat,
nevoia de consultare i de competen a celor interesai de agre gate, lipsa
licenei sociale de operare.
Pentru a face fa provocrilor existente, proiectul denumit Sustainable
Aggregates Resource Management (SEE/A/151/2.4/X SARMa) a fost aprobat de
Comisia UE i cofinanat din fonduri ERDF n 2009.
Cele dou obiective principale ale proiectului sunt:
S dezvolte o viziune comun asupra managementului durabil al resurselor de
agregate (SARM) n SEE, adic s promoveze o exploatare eficient i cu impact
social i de mediu sczut, implicnd i managementul deeurilor, i
S asigure o politic a aprovizionrii durabile din surse mixte (SSM) n SEE, in
cluznd deeuri reciclabile i produse industriale secundare (zguri), care mpre
un mresc beneficiile nete ale valorificrii agregatelor dea lungul generaiilor.
 Poluarea aerului

In cele mai multe cariere, poluarea aerului poate fi cauzat att de emisii de pulberi (praf) ct i de
gaze.
Bunele practici ar trebui s includ msuri pentru ambele grupuri de poluani, ex. sisteme de
desprfuire pentru colectarea deeurilor fine, sisteme de evacuare a prafului.

Zgomotul

De obicei, zgomotul din cariere provine din dou surse: instalaii (staionare, ex: concasoare, sau n
micare, ex: camioane).Zgomotul este, n general, una dintre principalele ngrijorri notificate n
documentele de planificare a unei cariere noi sau n extindere. Operatorii vor trebui s furnizeze
informaii asupra nivelului de zgomot ambiental existent, predicionat pentru diferite stadii de lucru a
carierei, i detalii privind msurile de atenuare a acestuia. Trebuie monitorizarea regulat a
zgomotului i comparaia cu limitele impuse de legislaie sau condiiile de mediu locale, instalarea de
sisteme atenuatoare de zgomot.
 Apa

Apa este o prezen major n toate operaiunile

miniere de suprafa, fie ca ap de suprafa (iroire), ca
parte a corpurilor de ap din vecintate, sau chiar
prezent n cursul operaiei. Mai mult, n zonele unde apa
este rar, utilizarea sa, sau impactul carierei asupra
disponibilitii sale, sunt discutabile.
Calitatea apei poate fi deteriorat datorit deversrilor
(legate de operaii) i scurgerilor progresive (ex: produse
petroliere). Recomandat este de a evita contaminarea
apei i de a controla calitatea att a apei de suprafa,
ct i a apei subterane, aflate n raport cu cariera.

Transportul

Transportul rutier este o practic obinuit asociat exploatrii n carier (Fig. 19). Cnd
carierele opereaz n sau lng zone naturale protejate, sau lng zone reziden iale, transportul
poate afecta natura slbatic i comunitile, datorit generrii de praf i zgomot.
Unele intervenii i msuri ar trebui luate pentru :
a) scderea impactului asupra vieii slbatice i
b) scderea impactului asupra zonelor rezideniale.
 Probleme ale exploatrilor ilegale n carier

Operatorii ilegali nu in seama de normele de sntate i de siguran n

activitatea de extracie exploatrilor ilegale n carier .
Activitile exploatrilor ilegale n carier au efecte economice negative la nivel local,
regional i naional, deoarece operatorii ilegali nu pltesc impozite sau alte taxe /
redevene, ca n cazul carierelor care activeaz legal.
Lipsa unor studii pe termen mediu i lung privind nevoile pieei la nivel local, n
combinaie cu procesele de autorizare complicate i consumatoare de timp, pot
ncuraja apariia exploatrilor ilegale n cariere.
n cele din urm, un factor important care "permite" desfurarea de activiti
ilegale n carier este lipsa potenial a proceselor i instrumentelor de
monitorizare eficient i consecvent, utilizabile de ctre autoritile competente.
 Bibliografie
http://www.titanmar.ro/despre-noi

http://adevarul.ro/economie/afaceri/marmur-art-15-ani-domeniu-ofera-marmura-travertin-granit-
preturi-producator-1_57b14da25ab6550cb8c56364/index.html
http://ro.china-sun-granite.com/about-us
http://www.portaldecomert.ro/Analize-Sectoriale-Materiale-constructii-obiecte-sanitare-17.html
http://www.masinisiutilaje.ro/masini-si-utilaje/numarul119/in-brazilia-luciul-rocilor-ornamentale-este-
asigurat-si-de-volvo-ce.html

https://www.youtube.com/watch?v=Ngf8d2fQsRI

http://www.marmurasaugranit.ro/despre_produse/despre_marmura_granit_travertin_calcar_dimeniuni_
caracteristici.html

http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2008/03/29/marmura-compozita/#.WOekbE1JnDc

http://www.sarmaproject.eu/uploads/media/SARMa_Manual_Resource_Efficiency_RO.pdf
VA MULTUMIM PENTRU ATENTIA
ACORDATA!