COROZIUNEA

CUPRINS
• Ce este coroziunea?
• Procesul de coroziune
• Tipurile de coroziune
• Care este acidul coroziv produs de corpul nostru?
• Protectia importiva coroziunii
 CE ESTE COROZIUNEA?
• Prin coroziune se înţeleg procesele de degradare şi deteriorare a metalelor, sau obiectelor
metalice, sub acţiunea agenţilor chimici din mediu.Cauza acestor modoficări nedorite ale
metalelor sunt reacţii chimice şi în special electrochimice, care pornesc de la suprafaţa
metalului respectiv.
• Faptul că multe metale reacţionează cu vecinătatea lor este cunoscut de multă vreme. Astfel,
fierul rugineşte, argintul işi pierde luciul, cuprul capătă o patină, aluminiul se oxidează
(formând un strat foarte subţire de oxid, care împiedică reacţia mai departe), zincul şi
plumbul îşi pierd treptat luciul metalic.
• Cu excepţia metalelor aşa zise nobile, toate celelalte metale sunt nestabile în contact cu aerul
atmosferic. Modul în care se manifestă această nestabilitate, ca şi gradul în care ea apare,
depinde de atât de natura metalului, cât şi a vecinătăţii lui.
 PROCESUL DE COROZIUNE
• Procesele de coroziune sunt strâns legate de procese electrochimice. Acest lucru explică faptul, că procesul de coroziune
decurge în mod accelerat la apariția bateriilor locale. Sub baterie locală înțelegem scurt circuitul dintre soluțiile metalelor de
încărcare diferită de electroni și a anumitor ioni sub prezența apei. Aceste metale pot fi de exempu fierul și cuprul. La punctele
de contact fierul corodează deosebit de repede. Pe parcursul reacției de cementare cunoscute cuprul se depune pe fier,
componând astfel o baterie locală Cu2+ + Fe ———> Cu + Fe2+.
• Pe suprafața bogată în electroni a cuprului se descarcă ioni de hidrogen alcătuind astfel hidrogen 2 H+ + 2 e- ———> H2.
Supraîncărcarea pozitivă astfel compusă pe fier este predată cu ceea mai mare ușurință ca și ion Fe2+ ; deci are loc o coroziune
fără deranjament a fierului. Dat fiind faptul că apa din împrejur este parțial nelegat prezentă, ea conține și ioni de hidrogen liber
H2O >><< H+ + OH-. Ionii de hidrogen reacționează precum descris mai sus cu suprafața metalului. Cuprul funcționează și în
acest caz ca și catalizator. Ionii OH- proveniți din apa nelegată, compunând fier(II)hidroxid contribuie puternic la
descompunerea fierului Fe2+ + 2 OH- ———> Fe(OH)2.
• Scurt sumar: dacă apa nu este chimic tratată, componentele de cupru a unui sistem acvifer accelerează coroziunea
componentelor de fier si atunci fierul este toxic.
 TIPURI DE COROZIUNE
După aspectul distrugerii, coroziunea poate fi clasificată în :
1. Coroziune continuă (când întreaga suprafaţă metalică a fost cuprinsă de acţiunea mediului agresiv) ;
2. Coroziunea locală (când distrugerea se produce numai pe anumite porţiuni ale suprafeţei metalului sau
aliajului).
După mecanismul de desfăşurare se pot distinge două tipuri de coroziune :
3. Coroziunea chimică care se referă la procesele de distrugere a metalelor şi aliajelor care se produc în gaze
uscate, precum şi în lichide fară conductibilitate electrică şi în majoritatea substanţelor organice ;
4. Coroziunea electrochimică se referă la procesele de degradare a metalelor şialiajelor în soluţii de electroliţi, în
prezenţa umidităţii, fiind însoţite de trecerea curentului electric prin metal.
 CARE ESTE ACIDUL COROZIV
PRODUS DE CORPUL UMAN?
Stomacul tau produce un acid coroziv periculos
Exista un lichid periculos in corpul nostru, pe care il secreta chiar stomacul. Celule din stomac
produc acid hidroclorhidric, un component coroziv care este folosit pentru tratarea metalelor in
industrie. Poate sa dizolve fierul, dar mucoasa care se afla pe peretii stomacului fac ca
substanta sa nu fie periculoasa pentru organism, singura sa functie fiind aceea de a ‘’topi’’
gustarile.
 PROTECTIA IMPORTIVA
COROZIUNII
• Metodele de protecţie împotriva coroziunii sunt variate:
– condiţionarea mediului coroziv – constă în îndepărtarea substanţelor corozive din mediul în care se găseşte metalul.
– aplicarea unor straturi protectoare – metalice (zincare, cositorire, cromare, nichelare, aurire), anorganice (oxidare, fosfatare, emailare),
organice (lacuri, vopsele, mase plastice, vaselină).
– adăugarea de inhibitori în mediul coroziv – inhibitorii sunt substanţe care micşorează viteza de coroziune sau chiar anulează procesul
respectiv.
– protecţia catodică – acest mijloc se aplică la protejarea pieselor de oţel (vapoare) şi constă în ataşarea, din loc în loc, a unor plăci din zinc;
aceasta se corodează înaintea fierului, protejându-l.
Sfârșit
Efectuat: Eni Victoria
Profesor: Gandrabur Aliona