Referat la CHIMIE

elev: Cimpei Alexandru

Clasa a IX-a D
Colegiul Mihai Eminescu

DEFINIIE
Pilele electrochimice (sau pilele galvanice) sunt sisteme in care energia
chimica este transformata in energie electrica.
PRI COMPONENTE:
2 electrozi (doua semicelule);
punte de sare;
voltmetru;
conductor metalic exterior;

Electrodul: la nivelul lui are loc oxidarea (in cazul anodului) sau reducerea (in cazul
catodului).
Combinarile dintre metalele care sunt folosite drept electrozi sunt date de seria de
reactivitate.
Anodul - electrodul de Zn

masa electrodului de Zn scade;

concentratia ionilor Zn2+ in solutie creste;
ionii Cl- (din puntea de sare) se orienteaza spre aceasta semicelula spre a
compensa nivelul ridicat al sarcinilor pozitive;

Catodul - electrodul de Cu
masa placutei de Cu creste;
2 concentratia ionilor sulfat (SO4) din solutie creste;
+
ionii K din puntea de sare se orienteaza spre aceasta semicelula spre a
compensa nivelul ridicat al sarcinilor negative;
Reactia globala generatoare de curent

Puntea de sare are rolul de a asigura neutralitatea solutiilor sarurilor celor doua
metale care joaca rol de electrozi.
Voltmetrul demonstreaza diferenta de potential dintre cele doua semicelule.
Conductorul metalic exterior asigura transportul electronilor intre cele doua
semicelule.
ISTORIC:
Galvani a observat (in 1789) ca un picior de broasca jupuit (in scopul unor
experiente fiziologice) si atarnat de un nerv, prin intermediul unui carlig de arama,
de un grilaj de fier, sufera o contractie a muschilor cand vine in contact cu fierul.
Volta a aratat, mai tarziu, ca excitatia nervoasa, care comanda contractia
musculara, este declansata de un curent electric ce ia nastere intre cele doua
metale in contact cu un electrolit, in acest caz lichidul din muschiul broastei.
Prima pila electrica, al carei autor este chiar Volta, se compunea dintr-o vergea
de cupru si una de zinc, scufundate in acid sulfuric diluat.
Mai tarziu s-a dat pilelor electrice forma unui teanc (in limba franceza "une pile") de
discuri de cupru si zinc, separate prin cartoane imbibate cu acid sulfuric. Aceste pile
se
polarizau
repede,
incetand
sa
mai
produca
curent
electric.
Existenta unei relatii intre energia reactiei chimice din pila si energia electrica
produsa de aceasta a fost recunoscuta de lordul Kelvin in 1851. Relatia
termodinamica dintre aceste doua forme de energie a fost stabilita de Helmholtz
(1882) si de Nernst (1889).
CLASIFICARE:
Pile primare
Pila Daniell
Pila Leclanche
Pile alcaline
Pila Wenston
Bateria cu mercur

Pile secundare, acumulatori

Pile de combustie

STRUCTURA GENERALA A UNUI ELEMENT GALVANIC

Valorile seriei de activitate electrica ne sunt date de experimente numite elemente
galvanice. n cadrul elementului galvanic un metal este pus ntr-o solutie de sare iar
alt metal este pus n alta solutie de sare. Cele doua metale sunt conectate printr-un
fir. Amndoua metalele din solutiile de sare sunt n pahare diferite asa ca trebuie
conectate De exemplu putem folosi un fir. Acest ansamblu formeaza un circuit
electric nchis. Fiecare dintre paharele cu metal si solutie de sare sunt numite
"jumatati de celula". Aceasta este structura generala a unui element galvanic.
3

Pila Daniell
Diferenta e ca acest element foloseste
un singur pahar cu un perete despartitor.
Acest perete poate fi trecut doar de ionii
solutiei de sare. Solutiile nu pot fi
combinate, dar ionii se pot misca. Pentru
a face un element Daniell este important
sa folosim substantele potrivite. Folosim
Cuprul, pe care trebuie sa-l bagam ntr-o
solutie de sulfat de cupru, si Zincul, pe
care trebuie sa-l bagam ntr-o solutie de
sulfat de zinc. Cele doua metale trebuie
conectate printr-un fir.
Funcionare:
La electrodul de zinc sunt mai multi electroni, pentru ca zincul e mai putin nobil
dect cuprul. Zincul e polul negativ, pe cnd Cuprul e polul pozitiv. Electronii de pe
electrodul de zinc, care sunt cedati prin procesul de oxidare sunt transferati prin fir
pe electrodul de cupru, care este supus procesului de reducere.
La electrodul de zinc se formeaza cationi care trec n solutie. La polul pozitiv
cationii de cupru devin atomi de cupru, care se aseaza pe suprafata electrodului de
cupru. Anionii de sulfat, din solutia de sulfat de cupru, nu gasesc destui cationi de
cupru, deoarece acestia au devenit atomi. Astfel ei trec prin peretele despartitor si
n cealalta parte gasesc cationi de zinc. Electrodul de cupru se mareste iar
electrodul de zinc se micsoreaza. Cantitatea de solutie de cupru scade iar
cantitatea de solutie de zinc creste.
Observam ca exista un voltmetru n circuitul electric pentru a masura intensitatea
curentului dintre cupru si zinc, intensitate care este de 1.1 volti. Bateriile si
acumulatorii nu sunt nimic altceva dect elemente galvanice. Acest experiment
poate fi facut cu multe substante diferite. Cnd diferenta de potential este mai mare
si intensitatea este mai mare.
Pila Lenclanche
Cea mai comuna forma de pila galvanica este pila
Leclanche, inventata de chimistul francez Georges
Leclanch n 1860.
In limbaj popular este numita pila uscata sau baterie
proiectoare.
Funcionare:
Pila Leclanche utilizata n zilele noastre este foarte
similara inventiei originale. Electrolitul consta dintr-un
amestec de clorura de amoniu si clorura de zinc facuta
pasta. Electrodul negativ este facut din zinc ca si
carcasa externa a pilei, iar electrodul pozitiv, o tija de
carbune nconjurata de un amestec de carbon si dioxid de mangan.
Pila Leclanche produce circa 1,5V.
4

Utilizare:
La alimentarea aparatelor de radio cu tranzistori, a lanternelor de buzunar, la
instalatii de semnalizare, n bateriile de acumulatoare.
Pile alcaline
Pilele alcaline sunt de dimensiuni foarte mici. Sunt
utilizate la ceasuri, aparate auditive, camere video,
minicalculatoare.
Pila voltaica (Wentston)
Pila voltaica standard, numita pila Wentston, a folosit la definirea voltului ca unitate
de masura. Aceasta are poli din amalgam de cadmiu si sulfat de mercur si ca
electrolit sulfat de cadmiu.
Bateria cu mercur
O alta pila galvanica folosita pe scara larga este bateria cu mercur. Poate lua
forma unui disc mic si plat si este folosita n aceasta forma n aparate pentru auz,
celule fotoelectrice si ceasuri de mana electrice. Electrodul negativ este din zinc,
cel pozitiv din oxid de mercur, iar electrolitul este o solutie de hidroxid de potasiu.
Bateria de mercur produce circa 1.34V.
Acumulatori
Acumulatorii sunt echipamente ce transforma energia chimica n electricitate.
Acumulatorii sunt un mod eficient de a face electricitatea portabil. In plus,
acumulatorii furnizeaz energie n scopul de a nlocui energia electric furnizat de
reteaua electric.
Acumulatorul cu plumb este o pila cu electrolit lichid realizat pentru prima oara, in
anul 1859, de inginerul francez Gaston Plant.

Electrodul negativ este format dintr-un gratar de plumb cu ochiurile umplute cu

plumb spongios, iar electrodul pozitiv este construit tot dintr-un gratar de plumb cu
ochiurile umplute cu dioxid de plumb. Electrolitul este acid sulfuric de concentratie
38% (p = 1,29 g/cm 3 ) pentru acumulatorul incarcat.
Se poate constata daca un acumulator este incarcat sau nu prin masurarea
concentratiei acidului sulfuric, mai precis prin determinarea densitatii solutiei.
Acumulatorul poate fi reincarcat prin conectarea acestuia la o sursa de curent
continuu astfel, inct curentul debitat de sursa sa aib sens opus celui debitat de
acumulator; la electrozi se produc astfel reactiile inverse celor indicate.
Bateria de acid de plumb
Acumulatorul care poate fi rencarcat prin
inversarea reactiei chimice, a fost inventat in
1859 de fizicianul francez Gaston Plante.
Bateria lui Plante era una din acid de plumb,
un tip larg folosit astazi.
Bateria de acid de plumb, care consta din
trei sau sase baterii conectate n serie, este
folosita la automobile, camioane si alte
vehicule, marele ei avantaj este ca poate
transmite un curent puternic de electricitate
pentru a porni un motor, insa se descarca
repede. Electrolitul este o solutie diluata de
acid sulfuric, electrodul negativ este din
plumb si cel pozitiv din dioxid de plumb.
Bateria de acid de plumb are o functionare buna timp de aproape 4 ani si produce
2V pe celula.
Bateria Edison
Un alt acumulator mult folosit este bateria alcalina sau bateria nichel - fier,
dezvoltata de inventatorul american Thomas Edison n 1900.
Electrodul negativ din fier, cel pozitiv din oxid de nichel si electrolitul este o solutie
de hidroxid de potasiu.
Are dezavantajul de a emana hidrogen in timpul ncarcarii.
Aceasta baterie este folosita n principal in aplicatii n industria grea. Bateria Edison
functioneaza bine timp de 10 ani si produce circa 1.15V.
O baterie alcalina similara bateriei Edison este celula nichel-cadmiu sau bateria de
cadmiu, n care electrodul de fier este nlocuit cu unul din cadmiu. Functioneaza
timp de 25 de ani si produce circa 1.15 V.
Un numar de noi tipuri de baterii a fost creat pentru utilizarea n vehiculele electrice.
Versiuni imbunatatite ale bateriilor de stocare conventionale au fost dezvoltate
6

pentru masini electrice, dar au dezavantajele de a avea fie o raza scurta sau cost
ridicat, fie greutate mare sau probleme legate de mediu. Baterii avansate care par
promitatoare pentru utilizatea n vehicule electrice sunt cele litiu - sulfat de fier,
zinc - clor, natriu - sulf, nichel-hidrura de metal.

APLICAII: