VIII.

UTILIZAREA ZĂCĂMINTELOR MINERALE ŞI

CONTROLUL GEOLOGIC.

Zăcămintele minerale utile sunt clasificate in 3 grupe: combustibile,

metalifere şi nemetalifere.
Combustibilele actualmente sunt explorate şi evaluate la sudul Moldovei în
raioanele Cahul, Cantemir, Ceadîr-Lunga, Comrat, şi Vulcăneşti şi constau din
combustibile gazoase, lichide şi solide.
Combustibilul gazos din depunerile neogene ale părţii superioare ale
sarmaţianului mediu (N1s2) este reprezentat de zăcămîntul de gaz metan
„Victorovca” (rezerve evaluate la circa 4000,0 mln. m 3), care se exploatează şi se
foloseşte de către o bună parte a locuitorilor (peste 120 gospodării), şi la brutăria
din s.Baimaclia r-nul Cantemir. De asemenea au fost depistate zăcăminte de gaze
naturale lîngă satele Goteşti, Flocoasa şi altele. În anul 2008 sau extras 140000 m 3
de gaze naturale.
Combustibilul lichid din depunerile neogene ale părţii inferioare ale
sarmaţianului mediu (N1s2) este reprezentat de zăcămîntul de petrol „Văleni”,
descoperit în a doua jumătate a secolului trecut, (rezervele evaluate sunt de circa
1,7 mln. tone). Zăcămîntul este amplasat în lunca r. Prut lîngă s. Văleni, r-nul
Cahul. În anul 2008 sau extras 13464 tone de petrol.
Foto

Anterior, combustibilele au fost valorificate de către firma moldo-americană

„Redeco-LTD”, iar în prezent de S.A. „Valiexchimp”, care concomitent cu
efectuarea prospecţiunilor geologice pentru evaluarea completă a rezervelor de
gaze naturale şi petrol, efectuează reparaţia sondelor vechi.
Combustibilul solid este reprezentat de 4 zăcăminte de cărbune brun (rezerve
evaluate de circa 1.7mln. tone), straturile cărora au grosimea de la 1,0 m. pînă la
2,0 m. şi sunt situate la adâncimi între 6,0 m. şi 60,0 m. şi 400,0 – 650,0 m. în
depunerile nisipoase–argiloase, neogene (N). Cărbunele este de o calitate relativ
joasă, cu un conţinut mare de cenuşă (12– 49%) şi sulf (4 – 15%). Ţinînd cont şi de
condiţiile miniere – tehnice complicate (adîncime mare, grosime mică,
suprahidratare) extragerea cărbunelui, prin metodele contemporane, nu este
rentabilă şi nu prezintă interes industrial.
Zăcămintele de substanţe metalifere (metalice) sunt reprezentate, conform
investigaţiilor geofizice efectuate în anii postbelici, de sectoarele cu concentraţii
majorate de plumb, zinc, cupru, fier, de-a lungul cursului mediu al fl.Nistru
(sectorul dintre s.Naslavcea şi or. Rezina). Mai amplu este studiată manifestarea
minereului de fier (rezervele pronosticate sunt de circa 280,0 mln.tone), depistat
lîngă s.Vărăncău, r–nul Soroca, care este reprezentat printr–o serie de corpuri
stratigrafice compuse din piroxen–magnetit–cuarţit cu o grosime de la 1,0–2,0 m.
pînă la 20,0 – 50,0 m. (în mediu 7,0 m.), la adîncimea de 200,0– 370,0 m.
Evaluarea şi dobîndirea acestora este foarte costisitoare.
Republica Moldova dispune de o mare varietate de ape minerale şi de masă
care sunt extrase şi folosite în scopuri curative şi ca produs alimentar în interior,
precum şi pentru export. În prezent se extrag şi se îmbuteliază ape minerale şi de
masă din depunerile neogene (N şi cretacice (K) cu denumirile: „Crişcăuţi”,
„Soroca”, „Gura Căinarului”, „Şoapta-Izvorului”, „Resan”, „Cahul”, „Varniţa-
Unicum”, „Fruico-Drincs”, „Mănăstrirea Hîncu”, „Argint”, „Real”, „Victoria”,
etc. (Tabelul 1 urmează la sfîrşitul capitolului prezent).
Zăcămintele de substanţe minerale nemetalice sunt reprezentate de granit şi
gabronorit (pentru plăci de finisare şi pietriş de fracţii diferite), gresie (pentru plăci
de finisare şi blocuri), ghips (pentru industria materialelor de construcţii, medicină,
export), cretă, calcaruri (pentru tăierea blocurilor de calcar de diferite dimensiuni,
pentru fabricile de zahăr, pentru fabricile de ciment, pentru dezagregarea lui în
fracţii diferite de pietriş şi pentru producerea varului), argile (pentru producerea
cimentului, ceramicii, ţiglei, ţevilor, cheramzitei, cărămizii, teracotei, în industria
chimică şi alimentară pentru curăţirea vinurilor, sucurilor, uleiurilor – „argila
bentonitică”, etc.), nisipuri (pentru fabricarea sticlei, mortarului, şi pentru
modelare la turnătoriile metalurgice – „nisipul cleios”), nisip-prundiş (pentru
construcţii, pavarea drumurilor), tripolul (diatomita) şi marnă care sunt baza
asigurării industriei materialelor de construcţii, şi, şantierelor de construcţii cu
materie primă.
Actualmente industria materialelor de construcţii şi şantierele de construcţii
sunt asigurate şi aprovizionate în întregime cu materie primă, conform cerinţelor,
iar întreprinderile extractiv – miniere dispun de zăcăminte explorate, care deja se
exploatează, precum şi de rezerve pentru exploatarea lor ulterioară.

Granitul şi gabronoritul reprezentate printr-un fragment al fundamentului

cristalic arhaic-proterozoic (AR-PR1), iese în afloriment pe malurile şi în albia fl.
Nistru în aval de s. Cosăuţi, r–nul Soroca, şi se extrage în mod deschis.
 Foto

Foto

Gresia de vîrstă proterozoică (Pt3rt) iese în afloriment la nordul Moldovei pe

malul drept al fl. Nistru şi se exploatează între satele Cosăuţi şi Egoreni, r–nul
Soroca în mod deschis.
 Foto

Ghipsul din depunerile neogene ale etajului tortonian – N 1t (cu rezervele

explorate de circa 0,5 mlrd. tone) se exploatează în mod deschis în preajma s.
Criva, r-nul Briceni.
Foto
 Industria materialelor pentru construcţii şi a producerii cimentului se
bazează pe zăcămintele de calcar şi de luturi-argile, marnă şi tripol (diatomită) din
depunerile neogene ale etajului tortonic (N 1t) şi a etajului sarmaţian (subetajele
samaţianului inferior (mN1s1) şi mediu (mN1s2)), care sunt răspîndite în bazinul fl.
Nistru şi al afluenţilor lui, şi parţial, în bazinul r. Prut, la nordul republicii.
Foto

Foto

Zăcămintele de nisip-prundiş din aluviunile neogene ale pliocenului superior

3
(N2 ) sunt răspîndite pe terasele fl. Nistru şi r. Prut, iar pe alocuri şi pe terasele
afluenţilor lor.
Foto

Nisipur
ile pentru
construcţii din depunerile neogene ale subetajelor sarmaţianului superior (N 1s2-3)
sunt răspîndite pretutindeni pe teritoriul republicii, iar nisipul „cleios” pentru
modelare din depunerile neogene ale etajului tortonic (formaţiunea Podoliană -
N1pd), la nord lîngă or. Otaci şi s. Bîrnova (r-nul Ocniţa), iar pentru industria de
producere a sticlei, la nord (r-nul Floreşti) şi în centru (lîngă mun. Chişinău).
Argilele şi luturile neogene (N) şi cuaternare (Q) sunt răspîndite pe teritoriul
Moldovei pretutindeni. Actualmente sunt explorate şi disponibile pentru exploatare
peste 80 zăcăminte cu rezerve totale de circa 40000000 m3.

Foto

Argilele bentonitice sunt răspîndite în r-nele Floreşti, Ocniţa, Soroca,

Briceni, Edineţ, Rîşcani şi în r-nul Cantemir (lîngă s.Lărguţa). Ele pot fi utilizate
larg în diferite domenii ale economiei naţionale (industria materialelor de
construcţii, industria alimentară, medicină, etc.).
Actualmente, în afară de zăcămintele combustibile, sunt luate la evidenţă
150 - zăcăminte de substanţe minerale utile solide nemetalifere, dintre care se
exploatează: 43 – mine, din care se extrag blocuri de calcar tăiat (r-nele Ocniţa,
Soroca, Şoldăneşti, Orhei, Criuleni, şi mun.Chişinău), şi 107 – cariere, dintre care:
1 - carieră de granit şi gabronorit (r–nul Soroca), 7- cariere de gresie (r-nul
Soroca), 1 - carieră de ghips (r-nul Briceni), 27- de calcar pentru pietriş (r-nele
Briceni, Edineţ, Rîşcani, Glodeni, Floreşti, Şoldăneşti, Rezina, Teleneşti, Orhei,
Criuleni, mun. Chişinău, Anenii–Noi, Hînceşti), 34 - de nisip-prundiş (r-nele
Briceni, Edineţ, Rîşcami, Glodeni, Soroca, Criuleni, Anenii-Noi, Ştefan – Vodă),
18 - de nisip (r-nele Edineţ, Ungheni, Călăraşi, Nisporeni, Orhei, Anenii-Noi,
Căuşeni, Cimişlia, Hînceşti, Ciadîr–Lunga, Taraclia, Cantemir, Cahul), 2 - cariere
de nisip “cleios” pentru formare (r-nul Ocniţa), 2 - cariere de nisip pentru
fabricarea sticlei (r-nul Floreşti şi lîngă mun. Chişinău),
1 - carieră de argilită (r-nul Ocniţa), 2 - cariere de argilă bentonitică (r-nele Floreşti
şi Cantemir), 12 - de argilă (r-nele Rîşcani, Ungheni, Comrat, Ciadîr–Lunga,
Cahul, mun.Bălţi şi Chişinău) (Tabelul 2 urmează la sfîrşitul capitolului prezent).
Actualmente în Republica Moldova sunt la evidenţă 150 agenţi economici,
dintre care:
136 - întreprinderi miniere posedă licenţe (Tabelele 2 şi 3 urmează la
sfîrşitul capitolului prezent),
 14 - întreprinderi miniere care nu exploatează zăcămintele de substanţe
minerale utile din diferite motive.
Zăcămintele cu un volum de extragere anuală de la cîteva mii pînă la peste
100000 m3 sunt exploatate de către diferite întreprinderi miniere: concerne, firme,
societăţi pe acţiuni, întreprinderi individuale, etc., în baza legislaţiei în vigoare,
deţinând pachetul necesar de documente şi acte tehnico-juridice şi dispunînd de
utilaj de dobîndire şi specialişti în domeniul minier.
Suprafaţa totală a întreprinderilor miniere constituie 6136,88 ha, inclusiv
2307,97 ha cu exploatare în mod deschis (la zi) şi 3828,91 ha, în subterană (mine)
– (tabelul 2 urmează la sfîrşitul capitolului prezent).
În anul de raportare s-au extras 13464 tone de petrol, 140000 m 3 de gaze
naturale, precum şi 4316125 m3 de substanţe minerale utile solide (tabelul 2).
Pe parcursul anilor la întreprinderile miniere sau acumulat 4114694 m 3 de
deşeuri de producere (moluză), iar în anul 2008 - 348802 m 3. În anul 2008 s-a
intensificat utilizarea deşeurilor de producere (341187 m 3) formate la
întreprinderile miniere, care extrag calcar, cota parte ale cărora, variază de la 25
pînă la 45% din masa extrasă (tabelul 2) .
Ca şi în anii precedenţi nu se îndeplinesc planurile privind lucrările de
recultivare a terenurilor afectate prin excavaţii miniere pentru a le reîntoarce în
circuitul agricol , silvic, etc., motivîndu-se lipsa mijloacelor financiare. În anul
2008 din cele 95,09 ha planificate sau recultivat numai 64,77 ha. Actualmente sunt
depozitaţi 1831831 m3 de sol fertil (tabelul 2).
Totodată este cunoscut, că în republică se exploatează ocazional de către
locuitorii satelor 495 cariere rudimentare cu suprafaţa totală de peste 330,0 ha din
care se extrage argilă (278-cariere), nisip (159-cariere), nisip-prundiş (17-cariere)
şi calcar (41-cariere) preponderent pentru necesităţile locale, iar uneori pentru
comercializare, ceea ce contravine cerinţelor legislaţiei în vigoare (tabelul 4). De
aceea e necesar de a simplifica legiferarea carierelor de necesitate strict locală.
Foto

Foto
Foto

Extragerea neautorizată a nisipului din albia fl.Nistru.

Extragerea ilicită a nisipului-prundiş lîngă s.Grimeşti, r-nul Briceni.

 Pe parcursul anului de raportare Inspectoratul Ecologic de Stat şi
subdiviziunile lui au efectuat 342 controale ecologo-geologice în domeniul
exploatării subsolului în rezultatul cărora au fost întocmite 155 procese-verbale cu
înaintarea lor în organele judiciare, dintre care au fost examinate 123, iar 31
clasate. În rezultatul examinării proceselor - verbale au fost aplicate şi încasate
amenzi în suma de 1060,0 lei (Tabelul 5 urmează la sfîrşitul capitolului prezent).
În rezultatul raidurilor întreprinse la exploatările miniere, precum şi în
locurile de comercializare a substanţelor minerale utile pe teritoriul mun. Chişinău
şi r–nului Anenii Noi în comun cu poliţia rutieră şi economică a fost stopată
activitatea ilicită a unor persoane fizice. Aceste măsuri au diminuat exploatarea şi
comercializarea ilicită a substanţelor minerale utile, iar mulţi agenţi economici au
efectuat întocmirea documentaţiei tehnico - juridice necesară pentru legiferarea
activităţii în domeniul minier prin obţinerea licenţelor. Cu toate acestea, problema
exploatării carierilor mici rurale de însemnătate strict locală rămîne încă
nerezolvată, deoarece legislaţia de domeniu este imperfectă.
Pentru ameliorarea în continuare a situaţiei din domeniul minier sunt necesare
următoarele măsuri:
 De a obliga autorităţile publice locale (primăriile) să ţină sub un control
strict exploatarea zăcămintelor din teritoriile administrate.
 De a obliga agenţii economici, care activează în domeniul minier să
efectueze recultivarea terenurilor deteriorate prin excavaţii miniere şi
întoarcerea lor în circuitul agricol sau în cel silvic (beneficiarilor anteriori),
conform legislaţiei în vigoare.
 De a sista şi a sancţiona în continuare activitatea agenţilor economici din
domeniul minier care nu dispun de pachetul întreg de documente tehnico –
juridice necesare sau cu licenţele expirate, precum şi în cazurile încălcării
tehnologiilor de exploatare - recultivare, legislaţiei ecologice, etc.
 De a sancţiona persoanele fizice şi juridice şi cu funcţii de răspundere care
extrag şi comercializează ilicit zăcămintele de substanţe minerale utile.