Notiuni generale despre resursele naturale

Resursele minerale ale Republicii Moldova snt reprezentate preponderent de roci sedimentare, cum ar fi calcarul, creta, ghipsul, nisipul, gresia, bentonita, tripoli i diatomita, care pot fi folosite la construcii, la producerea cimentului i a sticlei, n industriile alimentar, chimic, metalurgic etc. Pe teritoriul Republicii cuprul.

Moldova au fost identificate minerale nemetalice ca grafitele, fosforitele, zeolitele,

fluoritele, baritele, iodurile i bromurile, precum i unele metale industriale ca fierul, plumbul, zincul i

Moldova posed i depozite mici de lignite, petrol i gaz natural.

Resursele minerale prezint o parte component important a resurselor naturale, baza material a dezvoltrii oricrei ri. Dezvoltarea continu a bazei de materie prim mineral, utilizarea raional i protecia resurselor minerale utile sunt factori, ce asigur n masur decesiv securitatea economic a statului, dezvoltarea durabil a societii. Conform estimrilor specialitilor geologi ai Institutului de Geologie i Seismologie AM, n prezent exist posibiliti reale de sporire a utilizrii resurselor munerale autohtone n economia Republicii Moldova. n acest context, cele mai perspective zcminte minerale utile sunt: a. Zcmntul de nisip Codreni. Rezervele stabilite sunt de 8332m3. Zcmintul este amplasat n raionul Dondueni, la 2 km de la staia de cale ferat Vlcine. Grosimea pachetului de nisipuri este de 10 18 m. Co-raportul dintre grosimea nisipurilor i rocilor acoperitoare este de 1:1,5.Coninutul de SiO2 n nisipul brut este de 94,6%; iar a celui prelucrtat 98,8%. Nisipurile sunt potrivite pentru producerea sticlei albe, a veselei chimice precum i a recipienilor albi. Zcmntul de cremene Sntuca 4. Este amplasat pe versantul stng al r. Sntuca (afluent al r. Nistru), la 21 km de staia de cale ferat Coblnea. Zcmntul este complex, de la suprafa spre adncime este reprezentat prin: 1. Amestec de nisip i prundi. Grosimea constituie 6 15,5 m. Rezervele pe categorii sunt: rezerve categoria B 312 mii m3 (rezervele estimate n conturul zcmintului); rezerve categoria C1 1080,3 mii m3 (rezervele de perspectiv); 2. . Tripol. Coninutul mediu de SiO2 este 84,48%. Rezervele pe categorii sunt: rezerve categoria B 44 mii m3; categoria C1 395,5 mii m3 ; 3. Calcare cremnoase. Dup coninutul de SiO2/CaCO3 corespunde volostanitului. Grosimea pachetului constituie 26 33 m.; 4. Concreiuni de cremene (rezultate din tripol i calcarele cremnoase). Pachetele 1 i 4 pot fi utilizte la construcia drumurilor i producerea betonului; pachetele 2 i 3 -- la producerea sticlei lichide, a mortarului uor, filtrelor, etc. Ape subterane cu rodon. Resursele hidrominerale subterane, n special apele subterane cu rodon, sunt slab valorificate n Republica Moldova. Cele mai perspective sectoare cu ape de rodon au fost depistate n raionul Soroca. n preajma localitaii Slobozia-Vrncu coninutul de rodon n apele subterane este de 10-15 em/l., iar n sonda 15 coninutul de rodon este de cca 600 816 em/l. Apele subterane cu rodon pot fi utilizate n tratamentul curativ sanatorial. La moment, doar sanatoriul Bucuria din or. Camenca utilizeaz aceste ape. Considerm oportun exinderea utilizrii apelor minerale cu rodon n scopuri curative. Valorificarea zcmintelor minerele menionate ar spori asigurarea economiei naionale cu materie prim autohton, stimula fluxul de investiii i crea noi locuri de munc n Republica Moldova.

b.

c.

Continuitatea vietii pe Pamant din cele mai vechi timpuri si pana in prezent este conditionata de existenta si rezervele de resurse naturale care stau la baza dezvoltarii social-economice a oricarui stat. Bunastarea si prosperarea unei natiuni este in stransa legatura cu resursele naturale de care dispune sau, mai bine zis, pe care le poate consuma. Pana la sfarsitul primei jumatati a secolului trecut aproape ca nu existau temeri in privinta rezervelor de resurse naturale necesare pentru asigurarea unui nivel de viata decent pentru toata populatia de pe glob. Cresterea demografica vertiginoasa din a doua jumatate a secolului XX, cand numai in 50 de ani populatia globului practic s-a dublat, a schimbat atitudinea fata de resursele naturale. Drept rezultat, inca in anii 70 a aparut teoria dezvoltarii durabile. Principiul dezvoltarii durabile impune

un stil de gestiune si gospodarire a resurselor naturale care trebuie sa satisfaca necesitatile vitale de moment ale societatii si sa creeze conditiile de existenta pentru generatiile viitoare. In acest sens activitatile sunt desfasurate pe doua directii principale: a) utilizarea rationala a resurselor naturale prin implementarea de tehnologii de prelucrare a lor care genereaza mai putine deseuri b) inlocuirea unor resurse naturale traditionale cu resurse naturale netraditionale (cum ar fi energia vantului, energia solara etc.)234m0-sdfsdn334 La moment insa, dezvoltarea directiei a doua in majoritatea statelor lumii este aproape la nivel embrionar, de aceea astazi accentul se pune astazi pe utilizarea rationala a resurselor naturale. In conditiile tarii noastre, care dispune de o gama foarte saraca de rezerve de resurse naturale, utilizarea rationala a acestora devine un imperativ al timpului. Principalele resurse naturale ale Republicii Moldova conform clasificarii date in Legea cu privire la resursele naturale sunt: - resursele naturale renovabile: pamantul; padurile; apele de suprafata si subterane; apele raurilor, lacurilor, acumularilor, canalelor; flora si fauna. - resursele naturale nerenovabile: petrolul, gazele naturale, substantele minerale utile solide. La modul general acestea se reduc la patru componente de baza: pamantul, apa, padurile si zacamintele de substante minerale utile. In legatura cu reforma ramurilor economiei nationale, necesitatea schimbarii atitudinii fata de utilizarea resurselor naturale si promovarea unei politici de dezvoltare social-economica compatibile cu mediul inconjurator s-a pus problema elaborarii Strategiei nationale si Planului de actiune in domeniul conservarii si utilizarii rationale a resurselor naturale ale Republicii Moldova prezentata spre examinare Guvernului Republicii Moldova, septembrie 2002.

Resursele funciare si de sol234m0-sdfsdn334 Fondul funciar al Republicii Moldova constituie 3384,3 mii ha. Suprafata terenurilor cu destinatie agricola constituie 2543,6 mii ha (75,2%), inclusiv: terenuri arabile 1820,7 mii ha, plantatii pomi-viticole 334,9 mii ha, fanete si pasuni 381,6 mii ha, parloage 6,4 mii ha. Padurile, crangurile si tufarisurile ocupa 422,9 mii ha (12,5 %). Astfel, suprafetele supuse lucrarilor intensive ocupa aproape 66 % din suprafata tarii si circa 85 % din suprafata terenurilor agricole. Solurile principale sunt cernoziomurile, care ocupa o suprafata de 2363,2 mii ha sau 75% din suprafata fondului funciar. Criza economica si reforma funciara au condus la intensificarea procesului de degradare a solurilor. Degradarea solurilor se exprima prin deteriorarea lor fizica, chimica si biologica. Fondul funciar privatizat a Repartizarea cotelor fara o organizare antierozionala a terenurilor, amplasarea lor de-a lungul pantelor, gospodarirea pe terenuri agricole mici si altele n-au permis

detinatorilor de terenuri sa efectueze masurile de protectie, ameliorare si utilizare durabila a solurilor. Recuperarea potentialului regenerativ al solurilor, dupa cum arata experienta unor tari avansate, este posibila. O noua abordare a agriculturii, focalizata pe dezvoltarea tehnologiilor adecvate mediului natural, poate asigura un randament durabil si chiar micsora costurile de productie. Pana la efectuarea reformei funciare invelisul de sol a fost studiat in diferite scopuri. In prezent rezultatele acestor studii nu permit gestionarea corecta si utilizarea rationala a fondului funciar. Sunt necesare studii pedologice si agrochimice dupa o metoda speciala pentru crearea sistemului informational computerizat al starii calitatii solurilor si efectuarea lucrarilor de evaluare, vanzare-cumparare, punere in gaj, consolidare si utilizare durabila a terenurilor. Peste 750 mii ha (30,5%) sunt terenuri erodate, iar alte peste 100 mii ha - puternic erodate. Din cauza eroziunii anual se pierd 26 mln. tone de sol fertil si 600 mii tone de humus. Restabilirea acestor pierderi din sol poate fi obtinuta prin incorporarea ingrasamintelor chimice minerale si organice. Daca in anii 1990-1991 se incorporau cate 180-190 mii tone de ingrasaminte minerale, in prezent ele se utilizeaza in volum nu mai mare de 8-9 mii tone, iar cele organice mai mult se arunca pe malurile raurilor si rapelor, in fasii forestiere si pe marginea drumurilor. Situatia se agraveaza din cauza ca in procesul de privatizare cotele de teren au fost repartizate si de-a lungul pantelor, plus la aceasta nu intotdeauna sunt respectate tehnologiile de prelucrare a solurilor. Peste 50 mii ha sunt supuse proceselor de ravenizare. Alunecarile de teren au loc mai frecvent pe pantele despadurite. In ultimii ani procesele de alunecari active a terenurilor au fost semnalate pe o suprafata de circa 7 mii ha. Cele mai mari suprafete de terenuri cu alunecari active sunt in sectoarele Hancesti (2314 ha), Calarasi (2018 ha), Ungheni (1554 ha), Telenesti (1071 ha), Soroca (766 ha), Glodeni (471 ha), Rascani (345 ha). Obiectivele de baza in acest domeniu sunt: Conservarea si restabilirea solurilor, prevenirea si stoparea proceselor de degradare a lor. Mentinerea si majorarea fertilitatii solurilor. Actiuni de ameliorare a situatiei: Efectuarea lucrarilor agricole cu impact redus asupra mediului. Stimularea restabilirii fasiilor forestiere de protectie si aplicarea masurilor antierozionale, definirea clara a responsabilitatilor agentilor economici pentru restabilirea fertilitatii. Reglementarea pasunatului. Pentru stoparea si diminuarea proceselor de degradare a solurilor au fost elaborate si aprobate:

- Programul national de actiuni pentru combaterea desertificarii. - Programul national de valorificare a deseurilor de productie si menajere. Se afla in stadiu de definitivare: 1. Programul complex de valorificare a terenurilor noi si de sporire a fertilitatii solului; 2. Legea privind protectia solurilor. Fiind constienti de faptul ca nu putem modifica relieful nostru capricios, invelisul de sol variat, plaiul nostru in genere, nu ne ramane decat sa intreprindem actiuni concrete pentru a preveni procesele dezastruoase, inclusiv eroziunea, desertificarea, alunecarile de teren etc.

Resursele acvatice Republica Moldova dispune de o retea hidrografica cu o lungime sumara a raurilor de peste 16 000 km. Cele mai mari cursuri de apa sunt fluviul Nistru (cu o lungime de 1352 km si suprafata bazinului hidrografic - 72100 kmp) si raul Prut (cu o lungime de 967 km si suprafata bazinului hidrografic - 27,5 kmp), care sunt rauri transfrontiere. Republica dispune de circa 900 m de teritoriu pe malul stang al fluviului Dunarea in aval de confluenta acestuia cu r. Prut. Teritoriul republicii este strabatut de circa 3260 de rauri, raulete si paraie permanente si intermitente, dintre care 90% au o lungime mai mica de 10 km si numai 10% au o lungime de peste 100 km. Majoritatea raurilor mici in timpul verii seaca. Pe teritoriul tarii exista peste 3400 de lacuri si bazine de acumulare de apa, inclusiv 90 - cu un volum de peste 1 mln. mc fiecare. Aceste bazine acvatice detin o suprafata totala de peste 330 kmp si un volum de apa de circa 2 kmc. Ele au fost construite, in majoritatea cazurilor, pe raurile mici pentru acumularea apei de scurgere din teritoriu si folosirea ei pentru diverse necesitati, in primul rand, pentru irigarea terenurilor agricole. Lacurile de acumulare servesc, de asemenea, ca unitati de prevenire si combatere a revarsarilor si inundatiilor in timpul viiturilor de primavara si vara, sunt folosite pentru agrement, in piscicultura si alte scopuri. O importanta deosebita pentru republica o au apele subterane din straturile acvifere freatice si de adancime. Spre deosebire de apele subterane adanci, apele freatice sunt supuse unei poluari antropogene intense. Din cantitatea totala de ape subterane de adancime extrase sau cercetate pe teritoriul republicii circa 50% nu pot fi recomandate in scopuri potabile fara o tratare preliminara. Aceste ape se caracterizeaza prin continut ridicat de mineralizare, fluor, hidrogen sulfurat, fier, sodiu, amoniac si alte elemente. In prezent se exploateaza peste 4000 de sonde arteziene si circa 150 000 de fantani si izvoare din stratul acvifer freatic. Repartizarea resurselor de apa subterana pe teritoriul republicii este neuniforma, cea mai mare parte a lor fiind concentrata in luncile fluviului Nistru si raului Prut. Pe masura indepartarii de aceste rauri, alimentarea cu apa a orizonturilor acvifere subterane scade. Gradul de regenerare a resurselor acvatice este de 11% anual, ceea ce este insuficient pentru a mentine ciclul acestor resurse la un nivel stabil. Tinand cont de faptul ca Republica Moldova

foarte frecvent sunt secete, debitul resurselor acvatice se reduce substantial, ceea ce se rasfrange negativ asupra necesitatilor consumului de apa in ansamblu. Gradul de asigurare cu apa potabila este neuniform dupa teritoriu: valoarea medie a debitului descreste semnificativ de la nord spre sud. Consumul mediu zilnic individual de apa potabila pe republica este de 163 litri, ceea ce este mai putin ca in majoritatea statelor din Europa Centrala si de Sud (255 litri/persoana) si cu mult in urma statelor occidentale (300 litri/persoana). De remarcat faptul ca in multe localitati din sudul Moldovei acest indicator nu depaseste 20 litri/persoana. Este de mentionat faptul ca apa raurilor mari se apreciaza ca putin sau moderat poluata (clasele II-III), iar in cele mici continua sa ramana degradata si poluata (clasele IV-V). In baza datelor din ultimii 10 ani se observa o mentinere a nivelului de poluare sub limita admisa de norma pentru fluviul Nistru, iar pentru raul Prut - o apropiere esentiala de norma. In raurile interne nivelul de poluare se mentine in continuare majorat. Principalele surse de poluare sunt determinate de sectorul comunal prin statiile de epurare care evacueaza ape uzate epurate insuficient epurate. In anul 2002 s-a observat o continua reducere a evacuarilor depoluanti in apele de suprafata, insa nivelul acestor poluanti se mai mentine inca peste limita admisa de autorizatiile de gospodarire a apelor. Volumul evacuarilor apelor uzate s-a redus de 3,5 ori fata de 1990. Pentru epurarea apelor uzate au fost construite 580 de statii de epurare biologica (SEB), din care au mai ramas in functiune doar 330, iar in anul 2002 au functionat permanent doar 110. Eficienta functionarii statiilor SEB nu in toate cazurile a fost sub supravegherea organelor de mediu, cauza fiind potentialul redus al laboratoarelor de analiza hidro-chimica.

Solul
nveliul de sol al Moldovei este mnos i variat, fiind constituit din peste 745 de varieti de soluri. Cernoziomurile alctuiesc circa 75% din suprafaa teritoriului rii. Solurile brune i cenuii de pdure ocup 11%, iar cele aluviale, adeseori salinizate i nmltinite 12%
POLUAREA SOLULUI
In scopul restabilirii si sporirii productivitatii, in sol se introduc ingrasaminte minerale si organice, diferite substante numite fertilizanti. Insa ingrasamintele minerale, de rind cu elemntele nutritive, mai contin si alte elemente si substrate ( asa-numitul balast ), iar gunoiul de grajd contine tot mai multe componente neorganice. Poluarea solului cu materiale dure are loc datorita difuzarii, raspindirii diferitelor substante toxice, deseuri, care se deosebesc de componenta chimica a solului. S-a majorat cu mult volumul de deseuri de diferita natura, care nimerescin solurile prelucrate. Folosirea nechibzuita a ingrasamintelor minerale, precum si a pesticidelor, a pelor de scurgere, conduce la poluarea chimica a solurilor, la acumularea in sol a substantelor toxice si modificarea componentei chimice initiale a solurilor.

In anii '70-90 in Moldova au fost folosite intens, deseori in mod nechibzuit, pesticidele si ingrasamintele minerale, ceea ce a conditionat poluarea solurilor cu diferite substante toxice, cu reziduri ale pesticidelor. Pe suprafete mari s-a produs poluarea solurilor cu nitranti. In solurile ocupate cu vii se acumuleaza cuprumetal greu toxic. De-a lungul soselelor se acumuleaza un alt metal greu toxic plumbul. In imprejurimile oraselor si satelor se acumuleaza mari cantitati de diferite deseuri.
Cu toate ca in ultimii ani folosirea pesticidelor si fertilizantilor s-a redus, poluarea solurilor continua.

CE PUTEM FACE NOI

PENTRU A PUTEA TRAI INTR-UN MEDIU AMBIANT CURAT SI NEPOLUAT, TREBUIE SA RESPECTAM NISTE REGURI EXTREM DE IMPORTANTE:

SADIREA A CITOR MAI MULTI POMI SI ARBUSTI PASTRAREA CURATENIEI NU NUMAI IN APROPIEREA LOCUINTEI NOASTRE, DAR SI IN IMPREJURIMILE LOCALITATII IN CARE TRAIM RESPECTAREA CANTITATILOR DE INGRASAMINTE MINERALE SAU NATURALE, ETC