cele mai înspamântatoare si distrugatoare fenomene ale naturii de pe Terra. Potentialul enorm de distrugere se datoreaza energiei cutremurului, care la un seism deosebit de puternic este de zece- douazeci de mii de ori mai mare decât energia primei bombe atomice aruncate peste Hiroshima. • Distributia geografica neuniforma a seismelor pe suprafata Terrei îsi gaseste explicatia în teoria placilor tectonice. Conform acesteia, învelisul extern rigid al Pamântului este format din cincisprezece placi tectonice mobile, de 60-100 km grosime, pe unele dintre care se afla si continentele. • Aceste placi litosferice "plutesc" pe astenosfera, stratul de suprafata semitopit al mantalei Pamântului, si sub actiunea curentilor de convectie din manta se deplaseaza extrem de lent, cu o viteza de pâna la 12 cm pe an. Unele placi se împing reciproc, iar în anumite locuri o placa aluneca si coboara sub o alta placa, penetrând la adâncimi cu temperaturi si presiuni înalte unde se topeste consumându-se. Altele se îndeparteaza una de alta, spatiul dintre ele fiind completat cu magma solidificata, care ulterior formeaza crusta noua. UNDE SEISMICE • La marginile dintre placi miscarea este frânata de forta de frecare dintre ele, astfel ca în aceste locuri se acumuleaza tensiuni enorme. Atunci când rocile care întra în contact se rup sau aluneca brusc, se produce o degajare sub forma de unde seismice a energiei acumulate, adica se produce cutremurul propriu-zis. • Undele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului, iar undele superficiale se deplaseaza la suprafata acestuia. Undele superficiale - uneori denumite unde lungi sau mai simplu, unde L - sunt responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor, deoarece cauzeaza cele mai intense vibratii. Undele superficiale se propaga din undele interioare care ajung la suprafata. • 1. Unde primare (longitudinale), denumite si unde P sau unde de comprimare, se propaga cu o viteza de aproximativ 1 pana la 5 mile pe secunda (1.6 pana la 8 kilometri/secunda), depinzand de materialul prin care se deplaseaza. Aceasta viteza este mai mare decat cea a altor unde, astfel incat undele P ajung inaintea celorlalte la o anumita suprafata. Ele se pot deplasa prin substante solide, lichide si gazoase, si astfel vor patrunde prin scoarta pamantului. Atunci cand se deplaseaza prin roca, undele pun in miscare particule minuscule de roca, inainte si inapoi, indepartandu-le si apropiindu-le, pe directia pe care circula unda. Aceste unde ajung de obicei la suprafata sub forma unei bufnituri bruste. • 2. Unde secundare (transversale), denumite si unde S sau unde de taiere, ajung la suprafata putin in urma undelor P. In timp ce aceste unde sunt in miscare, ele deplaseaza in afara particule de roca, impingandu-le perpendicular cu calea undelor. Astfel rezulta prima perioada de ondulare asociata cutremurelor. Spre deosebire de undele P, undele S nu se deplaseaza direct prin pamant. Ele circula doar prin materiale solide, astfel incat sunt oprite de stratul lichid din interiorul pamantului.