Unde seismice

Prof
Andronic
Dana
Din cand in cand, scoarta terestra se pune brusc in miscare si isi modifica
suprafata; acest fenomen este cutremurul, unul dintre cele mai
inspaimantatoare fenomene naturale. Seismele sau cutremurele de pamant
sunt cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe pamant. Pot provoca
distrugeri de zeci de mii de ori mai mari decat bomba atomica aruncata in
1945 peste Hiroshima. Multe cutremure produc o miscare a solului
asemanatoare cu leganatul unui vapor. In functie de intensitatea
cutremurului, solul este miscat in valuri fine sau este smucit cu putere.
Uneori, unduirile solului sunt vizibile si la suprafata: martori oculari sustin
ca in timpul cutremurului din San Francisco, din 1906, solul facea valuri
inalte de un metru. Pana la oprirea cutremurului, locul de declansare a
acestuia - linia de refractie Sf. Andrei – s-a deplasat cu 6 metri. Majoritatea
cutremurelor dureaza doar cateva secunde, dar sunt unele care tin pana la
un minut sau mai mult. Cutremurul din San Francisco, din 1906, de
exemplu, a durat doar 40 de secunde, iar cel din Alaska, din 24 ianuarie
1964, a durat peste 7 minute.
Cand are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta pamantului,
energia radiaza in exterior sub forma unor unde seismice, la fel
cum energia formata prin miscarea unei suprafete de apa radiaza
sub forma unui val. Un cutremur este format dintr-o varietate
de unde seismice care nu se pot distinge si sursa energiei
seismice este imprastiata pe o suprafata mare. In fiecare cutremur,
exista mai multe tipuri de unde seismice.
Trei tipuri de baza ale undelor elastice produc cutremurele
distrugatoare. Acestea sunt unde similare cu cele din apa sau din
aer. Din cele trei, doar doua propaga odata cu ele si corpuri solide
de roca.
Cea mai rapida dintre aceste unde este numita unda primara (longitudinala,
provoaca vuietul surd al seismelor) sau pur si simplu unda P. Mai este numita unda
de comprimare. Miscarea ei este aceeasi cu unda sunetului; in timp ce se imprastie,
dilata si comprima simultan roca. Aceste unde P, la fel ca undele sunetului sunt
capabile sa treaca atat prin roci solide, cum ar fi muntii de granit, cat si prin
material lichid, cum ar fi magma vulcanica sau apa oceanelor. Deplasarea acestei
unde este asemanatoare cu cea a unei 'rame' ( contractie - extensie ). Determina
miscarea particulelor solului paralel cu directia de propagare. Are o viteza medie de
propagare de 7.8 Km/s ( pentru structura geologica Vrancea la o adancime
intermediara ). Amplitudinea acestei unde este direct proportionala cu
magnitudinea ( energia cutremurului ).
Este perceputa la suprafata de catre oameni ca pe o 'saltare', un mic soc in plan
vertical.
Nu este periculoasa pentru structuri (cladiri) deoarece contine (transporta)
aproximativ 20% din energia totala a cutremurului de pamant.