Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing.

Florin BEJAN | 2019-2020

ANEXA 4.1
Zonarea teritoriului României în funcție de adâncimile maxime de îngheț (STAS 6054)

N
F. B F
EJA
A
DR

48
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

Figura A4-2 Fundație solicitată de o forță verticală

ANEXA 4.2 excentrică pe o direcție
𝐌𝐋
Determinarea presiunilor pe baza 𝐞𝐋 =
𝐍
fundațiilor de suprafață de formă
În funcție de excentricitatea forței 𝑒𝐿 se disting două cazuri
dreptunghiulară
Cazul 1. Excentricitate mică 𝐞𝐋 ≤ 𝐋/𝟔
Presiunile pe baza fundației se definesc pe baza
următoarelor ipoteze: 𝐍 𝟔 ∙ 𝐌𝐋
𝐩𝟏,𝟐 = ±
- rezistența la întindere pentru pământuri este nulă; 𝐁 ∙ 𝐋 𝐁 ∙ 𝐋𝟐
- deplasările/deformațiile sunt proporționale cu eforturile;

N
- distribuția presiunilor pe baza fundației este liniară,
conform teoriei Navier.

A. Fundație solicitată de o încărcare verticală aplicată

în centrul de greutate al bazei fundației

Se consideră că încărcarea N acționează vertical pe baza

Figura A4-3 Distribuția presiunilor pe baza fundației
fundației în centrul de greutate al acesteia. Încărcarea se

F. B F
consideră pozitivă în jos.
acționată de o forță verticală cu excentricitate mică

EJA
Cazul 2. Excentricitate mare 𝐞𝐱 > 𝐁𝐱 /𝟔
𝟒 𝐍
𝐩𝟏 = ∙
𝟑 𝐁 ∙ (𝐋 − 𝟐 ∙ 𝐞𝐋 )
A
Figura A4-4 Distribuția presiunilor pe baza fundației
acționate de o forță verticală cu excentricitate mare
DR
Figura A4-1 Fundație solicitată de o forță verticală C. Fundație solicitate de încărcare excentrică pe două
centrică direcții
În acest caz presiunea este uniform distribuită pe baza
fundației
𝐍𝐳
𝐩𝐦𝐞𝐝 =
𝐁∙𝐋
unde 𝐩𝐦𝐞𝐝 - presiunea medie pe baza fundației; 𝐍𝐳 - forța
verticală la nivelul bazei fundației; 𝐁 - latura scurtă a bazei
fundației (lățime); 𝐋 - latura lungă a bazei fundației
(lungime)

B. Fundație solicitată de o încărcare excentrică pe o

direcție

Figura A4-5 Fundație solicitată de o forță verticală

excentrică pe două direcții

Pentru cazurile în care încărcarea acționează în alt punct

decât centrul de greutate, forța poate fi transferată în
centrul de greutate și formulele următoare pot fi aplicate
fără modificări. Direcția pozitivă a momentelor
încovoietoare ML și MB sunt alese astfel încât presiunea
maximă să apară în colțul din dreapta sus a bazei fundației.
Excentricitățile determinate de aceste momente se
calculează cu relațiile

49
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

𝐌𝐋
𝐞𝐋 = 𝟏𝟐 ∙ 𝐍 𝐁 + 𝟐𝐭 𝐁
𝐍 𝐩𝟏 = ∙
𝐌𝐁 𝐁 ∙ 𝐭𝐚𝐧𝛂 𝐁𝟐 + 𝟏𝟐 ∙ 𝐭 𝟐𝐁
𝐞𝐁 =
𝐍 unde

𝐁 𝐁 𝐁 𝟐
𝐭𝐁 = (− + √( ) − 𝟏𝟐)
𝟏𝟐 𝐞𝐁 𝐞𝐁

𝟑 𝐋 + 𝟐𝐞𝐋
𝐭𝐚𝐧𝛂 = ∙
𝟐 𝐭 𝐁 − 𝐞𝐁

N
Tipul 3

Când punctul de aplicație al încărcării verticale N se

situează în regiunile notate 3 indicate în Fig. 2, apare o
excentricitate mare în care apare o zonă trapezoidală
nesolicitată. În acest caz, zona comprimată este tot de
formă trapezoidală și tensiunea maximă poate fi calculată
Figura A4-6 Regiunile corespunzătoare tipurilor de zone

F. B F comprimate cu relația:

EJA
În funcție de poziția încărcării N există 5 tipuri de zone 𝟏𝟐 ∙ 𝐍 𝐋 + 𝟐𝐭 𝐋
comprimate. Zona hașurată din figură reprezintă aria 𝐩𝟏 = ∙
𝐋 ∙ 𝐭𝐚𝐧𝛂 𝐋𝟐 + 𝟏𝟐 ∙ 𝐭 𝟐𝐋
comprimată.
unde

𝐋 𝐋 𝐋 𝟐
𝐭𝐋 = (− + √( ) − 𝟏𝟐)
A
𝟏𝟐 𝐞𝐋 𝐞𝐋

𝟑 𝐁 + 𝟐𝐞𝐁
𝐭𝐚𝐧𝛂 = ∙
𝟐 𝐭 𝐋 − 𝐞𝐋

Tipul 4

Când punctul de aplicație al încărcării verticale este în

regiunile notate cu 4 apare tot o excentricitate mare. În
DR
acest caz zona comprimată este pentagonală iar zona
netensionată este triunghiulară. În acest caz calculul exact
al presiunilor este foarte complex. Totuși, pentru cazuri
practice se poate folosi o relație aproximativă:
|𝑒𝐵 | |𝑒𝐿 |
𝜀= +
𝐵 𝐿
𝜀∙𝑁
𝑝1 = [12 − 3,9 ∙ (6𝜀 − 1)(1 − 2𝜀)(2,3 − 2𝜀)]
𝐵∙𝐿
Figura A4-7 Tipuri de zone comprimate în funcție de Tipul 5
poziția forței verticale
Regiunea ovală delimitată de linia punctată se numește
Tipul 1
„sâmbure central secundar” și conține în întregime regiunile
Când punctul de aplicație al încărcării verticale V se 1 și 4 și anumite părți din regiunile 2 și 3. Când punctul de
situează în sâmburele central (regiunea notată 1) toată aplicație al încărcării verticale N este în afara sâmburelui
baza fundației este comprimată. În acest caz, numit central secundar apare o excentricitate foarte mare. Acest
„excentricitate mică”, tensiunile în colțurile bazei fundației caz în care zona comprimată este mai mică decât zona
se calculează cu relația: netensionată nu este acceptată de reglementările tehnice.
Regiunile notate cu 5 rămân în totalitate în afara sâmburelui
𝐍 𝟔 ∙ 𝐌𝐋 𝟔 ∙ 𝐌𝐁
𝐩𝟏−𝟒 = ± ± 𝟐 central secundar.
𝐀 𝐁 ∙ 𝐋𝟐 𝐁 ∙𝐋
Tipul 2

Când punctul de aplicație al încărcării verticale N se

situează în regiunile notate 2 indicate în Fig. 2, apare o
excentricitate mare în care apare o zonă trapezoidală
nesolicitată. În acest caz, zona comprimată este tot de
formă trapezoidală și tensiunea maximă poate fi calculată
cu relația:

50
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

ANEXA 4.3
Evaluarea presiunii convenționale
(1) Presiunile convenționale, pconv , se determină luând în considerare valorile de bază p̅conv din tabelele A4-1  A4-5, care
se corectează conform prevederilor de la pct. (2).
Tabel A4-1. Valorile presiunii convenționale de bază pentru roci stâncoase și semistâncoase
Denumirea terenului de fundare ̅𝐜𝐨𝐧𝐯 [kPa]
𝐩
Roci stâncoase 1000  6 000
Marne, marne argiloase și argile marnoase compacte 350  1100
Roci semi-stâncoase

N
Șisturi argiloase, argile șistoase și nisipuri cimentate 600  850
Nota 1 - În intervalul indicat, valorile 𝑝̅𝑐𝑜𝑛𝑣 se aleg ținând seama de compactitatea și starea de degradare a rocii stâncoase sau semi-
stâncoase. Ele nu variază cu adâncimea de fundare și dimensiunile în plan ale fundațiilor.
Tabel A4-2. Valorile presiunii convenționale de bază pentru pământuri grosiere peste 2 mm
Denumirea terenului de fundare ̅𝐜𝐨𝐧𝐯 [kPa]
𝐩
Pământuri foarte Blocuri și bolovănișuri cu interspațiile umplute cu nisip și pietriș 750
grosiere Blocuri cu interspațiile umplute cu pământuri argiloase 350  6001)
Pietrișuri curate (din fragmente de roci cristaline) 600

F. B F
Pământuri grosiere
Pietrișuri cu nisip 550

EJA
Pietrișuri din fragmente de roci sedimentare 350
Pietrișuri cu nisip argilos 350  5001)
Nota 1 - În intervalul indicat, valorile se aleg ținând seama de consistența pământului argilos aflat în interspații, interpolând între valorile
minime pentru Ic = 0,5 și maxime corespunzătoare lui Ic = 1.

Tabel A4-3. Valorile presiunii convenționale de bază pentru pământuri grosiere sub 2 mm
Îndesate1) Îndesare medie1)
A
Denumirea terenului de fundare
p̅conv [kPa]
Nisip mare 700 600
Nisip mijlociu 600 500
uscat sau umed 500 350
Nisip fin
Pământuri grosiere foarte umed sau saturat 350 250
uscat 350 300
Nisip fin prăfos umed 250 200
foarte umed sau saturat 200 150
DR
Nota 1 - În cazul în care nu este posibilă prelevarea de probe netulburate, stabilirea gradului de îndesare se poate face pe baza
penetrării dinamice în foraj sau a penetrării statice.

Tabel A4-4. Valorile presiunii convenționale de bază pentru pământuri fine

Indicele porilor1) Consistenţa1,2)
Denumirea terenului de fundare e 𝐈𝐂 = 𝟎, 𝟓𝟎 𝐈𝐂 = 𝟎, 𝟕𝟓 𝐈𝐂 = 𝟏
̅𝐜𝐨𝐧𝐯 [kPa]
𝐩
Cu plasticitate redusă: (𝐼𝑃 ≤ 20%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase și prafuri, având 𝑒 < 0,7
0,5 325 350
IC ≥ 0,75
0,7 285 300
0,5 300 325
0,5 < IC < 0,75
0,7 275 285
Cu plasticitate mijlocie: (10% < 𝐼𝑃 ≤ 20%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase-argiloase, având 𝑒 < 1,0
0,5 325 350
IC ≥ 0,75 0,7 285 300
1,0 225 250
0,5 300 325
Pământuri
0,5 < IC < 0,75 0,7 275 285
fine
1,0 200 225
Cu plasticitate mare (𝐼𝑃 > 20%): argile nisipoase, argile prăfoase și argile, având 𝑒 < 1,1
0,5 600 650
0,6 485 525
IC ≥ 0,75
0,8 325 350
1,1 260 300
0,5 550 600
0,6 450 485
0,5 < IC < 0,75
0,8 300 325
1,1 225 260
Nota 1 - La pământuri coezive având valori intermediare ale indicelui porilor e și indicelui de consistență IC , se admite interpolarea
liniară a valorii presiunii convenționale de calcul după IC și e succesiv.
Nota 2 - În cazul în care nu este posibilă prelevarea de probe netulburate, aprecierea consistenței se poate face pe baza penetrării
dinamice în foraj sau a penetrării statice.

Valorile de bază din tabelele A4-1 

A4-4 corespund presiunilor convenționale pentru fundații având lățimea tălpii B = 1,0 m
și adâncimea de fundare față de nivelul terenului sistematizat D = 2,0 m.

51
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

(2) Pentru alte lățimi ale tălpii sau alte adâncimi de fundare presiunea convențională se calculează cu relația:
̅𝐜𝐨𝐧𝐯 + 𝐂𝐁 + 𝐂𝐃
𝐩𝐜𝐨𝐧𝐯 = 𝐩
unde:
̅𝐜𝐨𝐧𝐯 - valoarea de bază a presiunii convenționale pe teren, conform tabelelor 1
𝐩 4; 
𝐂𝐁 - corecția de lățime;
𝐂𝐃 - corecția de adâncime.
(2.1) Corecția de lățime
o Pentru B ≤ 5 m corecția de lățime se determină cu relația:
̅𝐜𝐨𝐧𝐯 ∙ 𝐊 𝟏 ∙ (𝐁 − 𝟏)
𝐂𝐁 = 𝐩
unde:

N
K1 = 0,10 - pentru pământuri necoezive (cu excepția nisipurilor prăfoase),
K1 = 0,05 - pentru nisipuri prăfoase și pământuri coezive,
B - lățimea fundației.
o Pentru B > 5 m corecţia de lăţime este:
̅𝐜𝐨𝐧𝐯 pentru pământuri necoezive, cu excepția nisipurilor prăfoase;
𝐂𝐁 = 𝟎, 𝟒 ∙ 𝐩
̅𝐜𝐨𝐧𝐯 pentru nisipuri prăfoase și pământuri coezive.
𝐂𝐁 = 𝟎, 𝟐 ∙ 𝐩

NOTĂ: În ceea ce privește stabilirea corecției cu lățimea fundației pentru presiunea convențională, se va porni de la o valoare B rezultată

F. B F
dintr-un calcul preliminar. Dacă în final valoarea definitivă a lui B nu diferă cu mai mult față de valoarea considerată inițial, atunci corecția și
implicit valoarea lui pconv nu se mai schimbă.

EJA
(2.2) Corecția de adâncime se determină cu relațiile:
o pentru D ≤ 2m
𝐃−𝟐
̅𝐜𝐨𝐧𝐯 ∙
𝐂𝐃 = 𝐩
𝟒
o pentru D > 2m
𝐂𝐃 = 𝛄̅ ∙ (𝐃 − 𝟐)
A
unde:
D - adâncimea de fundare;
γ̅ - greutatea volumică de calcul a straturilor situate deasupra nivelului tălpii fundației (calculată ca medie ponderată cu
grosimea straturilor).

Tabel A4-5. Valorile presiunii convenționale de bază pentru umpluturi

Pământuri nisipoase și zguri (cu Nisipuri prăfoase, pământuri
excepția nisipurilor prăfoase) coezive, cenuși etc.
Denumirea terenului de fundare 𝐒𝐫
DR
≤ 0,5 ≥ 0,8 ≤ 0,5 ≥ 0,8
𝐩̅𝐜𝐨𝐧𝐯 [kPa]
Umpluturi compactate realizate pe baza unei documentații de
250 200 180 150
execuție și controlate calitativ
Umpluturi de proveniență cunoscută, conținând materii organice
sub 6%, realizate organizat, sau având o vechime mai mare de 180 150 120 100
10-12 ani și necompactate inițial.
Notă - Pentru valori 0,5 < Sr < 0,8 valorile presiunii convenționale se determină prin interpolare liniară.

52
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

Tabel A4-7. Valorile coeficienților adimensionali ai

ANEXA 4.4 presiunii plastice
𝛟 [°] 𝐍𝟏 𝐍𝟐 𝐍𝟑
Calculul presiunii plastice 0 0,000 1,000 3,142
2 0,029 1,116 3,320
Pentru fundații de formă dreptunghiulară, presiunea
4 0,061 1,245 3,510
plastică se calculează:
6 0,098 1,390 3,714
a) pentru construcții fără subsol
8 0,138 1,553 3,933
𝐩𝐩𝐥 = 𝐦𝐥 ∙ (𝛄̅ ∙ 𝐁 ∙ 𝐍𝟏 + 𝐪 ∙ 𝐍𝟐 + 𝐜 ∙ 𝐍𝟑 )
10 0,184 1,735 4,168
b) pentru construcții cu subsol
𝟐 ∙ 𝐪𝐞 + 𝐪𝐢 12 0,235 1,940 4,421
𝐩𝐩𝐥 = 𝐦𝐥 ∙ (𝛄̅ ∙ 𝐁 ∙ 𝐍𝟏 + ∙ 𝐍𝟐 + 𝐜 ∙ 𝐍𝟑 ) 14 0,293 2,170 4,694

N
𝟑
unde 16 0,358 2,431 4,989
𝐦𝐥 – coeficient adimensional al condițiilor de lucru (Tabelul 18 0,431 2,725 5,309
A4-9); 20 0,515 3,059 5,657
𝛄̅ – media ponderată a greutăților volumice de calcul ale 22 0,610 3,439 6,036
straturilor de sub fundație cuprinse pe o adâncimea de B/4 24 0,718 3,871 6,449
măsurată de la baza fundației; 26 0,842 4,366 6,902
𝐁 – latura mică a bazei fundației;
28 0,983 4,934 7,398
𝐪 – suprasarcina de calcul la adâncimea de fundare, lateral

F. B F
față de fundație; 30 1,147 5,587 7,945

EJA
𝐜 – valoarea de calcul a coeziunii pământului de sub baza 32 1,336 6,342 8,550
fundației; 34 1,555 7,219 9,220
𝐍𝟏 , 𝐍𝟐 , 𝐍𝟑 – coeficienți adimensionali ai presiunii plastice, 36 1,810 8,240 9,965
definiți în funcție de valoarea de calcul a unghiului de 38 2,109 9,437 10,799
frecare interioară a pământului de sub baza fundației 40 2,461 10,846 11,733
(Tabelul A4-10); 42 2,878 12,514 12,787
o 𝐍𝟏 = 𝟎, 𝟐𝟓 ∙ 𝛑/(𝐜𝐨𝐭𝛟 − 𝛑/𝟐 + 𝛟)
A
44 3,375 14,502 13,982
o 𝐍𝟐 = 𝟏 + 𝛑/(𝐜𝐨𝐭𝛟 − 𝛑/𝟐 + 𝛟)
o 𝐍𝟑 = 𝛑 ∙ 𝐜𝐨𝐭𝛟/(𝐜𝐨𝐭𝛟 − 𝛑/𝟐 + 𝛟)
Nota 1 – Se admite determinarea presiunii ppl cu relațiile de mai
sus și pentru fundațiile de formă specială în plan. Pentru fundații
cu baza circulară sau poligonală, latura echivalentă B se
calculează cu relația B = √F, unde F este aria bazei fundației de
formă dată.
Nota 2 – La stabilirea suprasarcinilor de calcul (q, q e, q i ) se iau în
considerare greutatea pământului situat deasupra nivelului bazei
DR
fundației precum și alte sarcini cu caracter permanent.
NOTA 3 – Pentru stările limită de exploatare coeficienții parțiali de
rezistență pentru pământuri, γM au valoarea egală cu 1,0.

Tabel A4-6. Valorile coeficientului adimensional al

condițiilor de lucru pentru calculul presiunii plastice
Denumirea terenului de fundare 𝐦𝐥
Bolovănișuri și pietrișuri cu interspațiile umplute cu
1. nisip 2,0
Nisipuri cu excepția nisipurilor fine și prăfoase
Nisipuri fine
2. - uscate sau umede (Sr ≤ 0,8) 1,7
- foarte umede sau saturate (Sr > 0,8) 1,6
Nisipuri prăfoase
3. - uscate sau umede (Sr ≤ 0,8) 1,5
- foarte umede sau saturate (Sr > 0,8) 1,3
Pământuri coezive cu
4. - IC ≥ 0,5 1,4
- IC < 0,5 1,1
Bolovănișuri și pietrișuri cu interspațiile umplute cu
pământuri coezive cu ...
5. - IC ≥ 0,5 1,3
- IC < 0,5 1,1

53
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

ANEXA 4.5
Valorile limită orientative ale deformațiilor structurilor și ale deplasărilor fundațiilor
Tabel A4-8. Valorile limită orientative ale deformațiilor și deplasărilor fundațiilor pentru construcții fără restricții de tasări,
neadaptate în mod special la tasări diferențiale
Deformații Deplasări (tasări)
Tipul construcției Valoare limită
Tipul deformației Valoare limită [-] Tipul deplasării
[mm]
1. Construcții civile și industriale cu structura de rezistență în cadre:

N
tasare absolută
a. din beton armat fără umplutură de zidărie sau panouri tasare relativă 0,002 80
maximă, smax
tasare absolută
b. metalice fără umplutură de zidărie sau panouri tasare relativă 0,004 120
maximă, smax
tasare absolută
c. din beton armat cu umplutură de zidărie tasare relativă 0,001 80
maximă, smax
tasare absolută
d. metalice cu umplutură de zidărie sau panouri tasare relativă 0,002 120
maximă, smax

F. B F
2. Construcții în structura cărora nu apar eforturi suplimentare datorită tasărilor neuniforme

EJA
tasare absolută
tasare relativă 0,006 150
maximă, smax
3. Construcții multietajate cu ziduri portante din:
tasare medie,
a. panouri mari încovoiere relativă, f 0,0007 100
sm
tasare medie,
b. zidărie din blocuri sau cărămidă, fără armare încovoiere relativă, f 0,001 100
A
sm
tasare medie,
c. zidărie din blocuri sau cărămidă armată încovoiere relativă, f 0,0012 150
sm
înclinare transversală,
d. independent de materialul zidurilor 0,005 - -
tanθtr
4. Silozuri din beton armat:
turnul elevatoarelor și grupurile de celule sunt de înclinare longitudinală tasare medie,
a. 0,003 400
beton monolit și reazemă pe același radier continuu sau transversală tanθ sm
DR
turnul elevatoarelor și grupurile de celule sunt de înclinare longitudinală tasare medie,
b. 0,003 300
b.a.p. și reazemă pe același radier sau transversală, tanθ sm
înclinare transversală, tasare medie,
0,003 250
tanθtr sm
c. turnul elevatoarelor rezemat pe un radier independent
înclinare longitudinală, tasare medie,
0,004 250
tanθl sm
grupuri de celule de beton monolit rezemate pe un înclinare longitudinală tasare medie,
d. 0,004 400
radier independent sau transversală, tanθ sm
grupuri de celule de b.a.p. rezemate pe un radier înclinare longitudinală tasare medie,
e. 0,004 300
independent sau transversală, tanθ sm
5. Coșuri de fum cu înălțimea H [m]:
tasare medie,
a. H < 100 m înclinare, tanθ 0,005 400
sm
tasare medie,
b. 100 ≤ H ≤ 200 m înclinare, tanθ 300
sm
tasare medie,
c. 200 < H ≤ 300 m înclinare, tanθ 1/2 H 200
sm
tasare medie,
d. H > 300 m înclinare, tanθ 100
sm
6. Construcții înalte, rigide
tasare medie,
H < 100 m înclinare, tanθ 0,004 200
sm

54
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

ANEXA 4.6
unde
𝛔𝐳 – tensiunea normală verticală la adâncimea z;
𝛂𝟎 – coeficientul de distribuție al tensiunilor normale
Calculul tasării absolute prin metoda verticale, în centrul fundației, pentru presiuni uniform
distribuite, dat în tabelul A4-12, în funcție de L/B și z/B;
însumării pe straturi elementare 𝐋 – lungimea bazei fundației;
Schema de calcul și notațiile folosite sunt prezentate în Fig. 𝐁 – lățimea bazei fundației;
A4-2. 𝐳 – adâncimea planului de separație al stratului elementar
față de nivelul bazei fundației.

Tabel A4-9. Valorile coeficientului de distribuție al

tensiunilor normale verticale 𝛼0 , pentru puncte aflate sub

N
centrul fundației
Raportul laturilor L/B
z/B
1,0 1,1 1,2 1,4 1,6
0,0 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000
0,1 0,994 0,995 0,995 0,996 0,996
0,2 0,960 0,965 0,968 0,972 0,974
0,3 0,892 0,902 0,910 0,920 0,926
0,4 0,800 0,817 0,830 0,848 0,859

F. B F 0,5
0,6
0,701
0,606
0,723 0,740 0,766
0,631 0,651 0,682
0,782
0,703

EJA
0,7 0,522 0,547 0,569 0,603 0,628
0,8 0,449 0,474 0,496 0,532 0,558
0,9 0,388 0,412 0,433 0,469 0,496
1,0 0,336 0,359 0,379 0,414 0,441
1,2 0,257 0,276 0,294 0,325 0,352
1,4 0,201 0,217 0,232 0,260 0,284
1,6 0,160 0,174 0,187 0,210 0,232
A
1,8 0,131 0,142 0,153 0,173 0,192
2,0 0,108 0,118 0,127 0,145 0,161
2,5 0,072 0,078 0,085 0,097 0,109
3,0 0,051 0,056 0,060 0,070 0,078
3,5 0,038 0,041 0,045 0,052 0,059
4,0 0,029 0,032 0,035 0,040 0,046
Figura A4-2. Schema de calcul pentru calculul tasării 5,0 0,019 0,021 0,022 0,026 0,030
absolute folosind metoda însumării pe straturi elementare 6,0 0,013 0,014 0,016 0,018 0,021
7,0 0,010 0,011 0,012 0,013 0,015
Presiunea medie, pnet , la baza fundației se calculează:
(5) Zona activă în cuprinsul căreia se calculează tasarea
DR
𝐩𝐧𝐞𝐭 = 𝐩𝐞𝐟 − 𝛄 ∙ 𝐃
unde straturilor se limitează la adâncimea 𝑧0 sub talpa fundației
𝐩𝐧𝐞𝐭 – presiunea netă medie la baza fundației; la care valoarea tensiunii normale verticale 𝜎𝑧 devine mai
𝐩𝐞𝐟 – presiunea efectivă medie la baza fundației; mică sau egală cu 20% din presiunea geologică 𝜎𝑔𝑧 la
𝐩𝐞𝐟 = 𝐍𝐄𝐝 /𝐀
adâncimea respectivă:
𝐍𝐄𝐝 – încărcarea de calcul totală la baza fundației
(încărcarea de calcul transmisă de construcție, Vd , la care 𝛔𝐳 ≤ 𝟎, 𝟐 ∙ 𝛔𝐠𝐳
se adaugă greutatea fundației și a umpluturii de pământ În situația în care limita inferioară a zonei active rezultă în
care stă pe fundație);
cuprinsul unui strat având modulul de deformație liniară
𝐀 – aria bazei fundației;
𝛄 – greutatea volumică medie a pământului situat deasupra mult mai redus decât al straturilor superioare, sau având
nivelului bazei fundației; Es ≤ 5.000 kPa, adâncimea 𝑧0 se majorează prin
𝐃 – adâncimea de fundare. introducerea acestui strat, sau până la îndeplinirea
NOTĂ: În cazul gropilor de fundare cu lățimi mari (B > 10 m) condiției:
executate în terenuri coezive, când există posibilitatea ca fundul 𝛔𝐳 ≤ 𝟎, 𝟏 ∙ 𝛔𝐠𝐳
săpăturii să se umfle după excavare, efortul unitar mediu pe talpa
fundației se acceptă pnet = pef fără a condidera efectul de În cazul în care în cuprinsul zonei active stabilită apare un
descărcare al greutății pământului excavat. În acest caz, pentru strat practic incompresibil (Es > 100.000 kPa) și există
calculul tasărilor în domeniul de presiuni pef < γ ∙ D, se pot utiliza
valorile modulului de deformație liniară la descărcare. siguranța că în cuprinsul acestuia, până la limita zonei
active, nu apar orizonturi mai compresibile, adâncimea
(3) Pământul situat sub nivelul tălpii de fundare se împarte
zonei active se limitează la suprafața acestui strat.
în straturi elementare, până la adâncimea corespunzătoare
limitei inferioare a zonei active; fiecare strat elementar se Tasarea absolută posibilă a fundației se calculează:
𝐧
constituie din pământ omogen și trebuie să aibă grosimea 𝛔𝐦𝐞𝐝 ∙ 𝐡𝐢
𝐳𝐢
mai mica decât 𝟎, 𝟒 ∙ 𝐁. 𝐬 = 𝟏𝟎𝟑 ∙ 𝛃 ∙ ∑ [𝐦𝐦]
𝐄𝐬𝐢
𝟏
(4) Pe verticala centrului fundației, la limitele de separație unde
ale straturilor elementare, se calculează eforturile unitare 𝐬 – tasarea absolută probabilă a fundației;
verticale datorate presiunii nete transmise de talpa 𝛃 = 𝟎, 𝟖 – coeficient de corecție;
fundației: 𝛔𝐦𝐞𝐝
𝐳𝐢 – tensiunea normală verticală medie în stratul
elementar i;
𝐬𝐮𝐩
𝛔𝐳 = 𝛂𝟎 ∙ 𝐩𝐧𝐞𝐭 𝛔𝐳𝐢 + 𝛔𝐢𝐧𝐟
𝐳𝐢
𝛔𝐦𝐞𝐝
𝐳𝐢 = [𝐤𝐏𝐚]
𝟐

55
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020
𝐬𝐮𝐩
𝛔𝐳𝐢 , 𝛔𝐢𝐧𝐟
𝐳𝐢 – tensiunea normală verticală la limita superioară,
În lipsa încercărilor de teren, pentru calculul deformațiilor în
respectiv limita inferioară a stratului elementar i; faze preliminare de proiectare a construcțiilor speciale, CS,
𝐡𝐢 – grosimea stratului elementar i [m]; cât și pentru calculele definitive ale construcțiilor obișnuite,
𝐄𝐬𝐢 – modulul de deformație liniară al stratului elementar i, CO, se admite utilizarea modulului de deformație
kPa;
𝐧 – numărul de straturi elementare cuprinse în limita zonei edometric, Eoed .
active. Modulul de deformație liniară se calculează pe baza
Nota 1 – Pentru fundațiile de formă specială în plan, la care valorilor modulului edometric:
distribuția presiunilor pe talpă se admite să se considere uniformă,
tensiunile 𝜎𝑧 la limitele straturilor elementare se pot determina 𝐄𝐬 = 𝐄𝐨𝐞𝐝 ∙ 𝐌𝟎
folosind metoda punctelor de colț;
Nota 2 – Pentru distribuții de presiuni pe talpă diferite de cea Eoed – valoarea modulului de deformație edometric,

N
uniformă, calculul tensiunilor 𝜎𝑧 se efectuează cu metode
determinată în intervalul de eforturi cuprins între efortul
corespunzătoare.
geologic corespunzător adâncimii de recoltare a probei, σgz
Parametrii geotehnici de compresibilitate ale structurilor de
și efortul unitar vertical total la aceeași adâncime, σgz + σz ;
pământ care intervin în calculul deformațiilor posibile ale
terenului de fundare sunt: M0 – coeficient de corecție pentru trecerea de la modulul de
- Modulul de deformație liniară, Es ; deformație edometric la modului de deformație liniară;
- Coeficientul de contracție transversală valoarea coeficientului M0 se determină experimental sau

F. B F (coeficientul lui Poisson), νs . se pot adopta valorile orientative indicate în Tabelul A4-13.

EJA
Parametrii geotehnici de compresibilitate se obțin prin: Pentru pământuri prăfoase și argiloase având IC < 0,5 sau
- Încercări pe teren e > 1,10 se acceptă M0 = 1 dacă nu se dispune de date
- Încercări în laborator experimentale.
- Calcul invers
- Utilizarea unor valori orientative
Tabel A4-10. Valorile coeficientului de corecție M0 pentru trecerea de la modulul de deformație edometric la modului de
A
deformație liniară
Indicele porilor, e
Denumirea pământurilor 𝐈𝐂
0,41-0,60 0,61-0,80 0,81-1,00 1,01-1,10
Nisipuri - 1,0 1,0 - -
Nisip argilos, praf nisipos,
0,00 – 1,00 1,60 1,30 1,00 -
argilă nisipoasă
Praf, praf argilos, argilă 0,76 – 1,00 2,30 1,70 1,30 1,10
prăfoasă 0,50 – 0,75 1,90 1,50 1,20 1,00
DR
0,76 – 1,00 1,80 1,50 1,30 1,20
Argilă, argilă grasă
0,50 – 0,75 1,50 1,30 1,10 1,00

În lipsa datelor din teren și/sau de laborator, la calculul deformațiilor pentru predimensionare se admite utilizarea valorilor
orientative date în tabelul A4-14.

Tabel A4-11. Valori orientative ale modulului de deformație liniară

Caracterizarea pământurilor Indicele porilor
Compoziția 0,45 0,55 0,65 0,75 0,85 0,95 1,05
Originea IC
granulometrică Valori orientative ale modulului Es [kPa]
Nisipuri cu pietriș 50 000 40 000 30 000 - - - -
Pământuri
Nisipuri fine 48 000 38 000 28 000 18 000 - - -
necoezive
Nisipuri prăfoase 39 000 28 000 18 000 11 000 - - -
Praf nisipos 0,25 – 1,00 32 000 24 000 16 000 10 000 7 000 - -
Pământuri Aluviale, Praf, praf argilos, argilă 0,75 – 1,00 34 000 27 000 22 000 17 000 14 000 11 000 -
coezive
deluviale, prăfoasă, argilă nisipoasă 0,50 – 0,75 32 000 25 000 19 000 14 000 11 000 8 000 -
având 𝑆𝑟 ≥
lacustre 0,75 – 1,00 - 28 000 24 000 21 000 18 000 15 000 12 000
0,8 și Argilă, argilă grasă
0,50 – 0,75 - - 21 000 18 000 15 000 12 000 9 000
maximum
Praf nisipos 0,25 – 1,00 33 000 24 000 17 000 11 000 7 000 - -
5% materii Fluvio-
organice Praf, praf argilos, argilă 0,75 – 1,00 40 000 33 000 27 000 21 000 - - -
glaciare
prăfoasă, argilă nisipoasă 0,50 – 0,75 35 000 28 000 22 000 17 000 14 000 - -

În lipsa unor valori obținute experimentale, se pot adopta valorile indicate în tabelul A4-13

Tabel A4-12. Valori orientative ale coeficientului de contracție transversală (coeficientul lui Poisson)
Denumirea pământurilor 𝝂𝒔
Bolovănișuri și pietrișuri 0,27
Nisipuri (inclusiv nisipuri prăfoase și nisipuri argiloase) 0,30
Praf, praf argilos, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă 0,35
Argilă, argilă grasă 0,42

56
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

𝛟′𝐝 – valoarea de calcul a unghiului de frecare internă în

ANEXA 4.7 termini de eforturi efective;
𝐛𝛄 , 𝐛𝐪 , 𝐛𝐜 – factori adimensionali pentru înclinarea bazei
Calculul capacității portante a terenului fundației;
de fundate o bq = bγ = (1 − α ∙ tan ϕ′d )2
o bc = bq − (1 − bq )/(Nc ∙ tan ϕ′d )
a) Calculul capacității portante în condiții nedrenate
𝐬𝛄 , 𝐬𝐪 , 𝐬𝐜 – factori adimensionali pentru forma bazei
𝐑 𝐝 = 𝐀′ ∙ (𝛑 + 𝟐) ∙ 𝐜𝐮;𝐝 ∙ 𝐛𝐜 ∙ 𝐬𝐜 ∙ 𝐢𝐜 + 𝐪 fundației;
unde sq = 1 + (B ′ /L′) ∙ sinϕ′d
𝐑 𝐝 – valoarea de calcul a capacității portante; o rectangulară ቐ sγ = 1 − 0,3 ∙ (B ′ /L′)
𝐀′ – aria redusă a bazei fundației; sc = (sq ∙ Nq − 1)/(Nq − 1)

N
o A′ = L′ ∙ B′ sq = 1 + sinϕ′d
o L′ = L − 2eL − lungimea redusă a bazei fundației o pătrată sau circulară ቐ sγ = 0,7
o B ′ = B − 2eB − lățimea redusă a bazei fundației
sc = (sq ∙ Nq − 1)/(Nq − 1)
cu;d – valoarea de calcul a coeziunii nedrenate;
𝐢𝛄 , 𝐢𝐪 , 𝐢𝐜 – factor adimensionali pentru înclinarea încărcării V
𝐛𝐜 – factor adimensional pentru înclinare bazei fundației;
produsă de încărcarea orizontală H;
o bc = 1 − 2 ∙ α/(π + 2)
o iγ = [1 − H/(V + A′ ∙ cd′ ∙ cotϕ′d )]m+1
𝛂 – înclinarea bazei fundației față de orizontală; o iq = [1 − H/(V + A′ ∙ cd′ ∙ cotϕ′d )]m
𝐬𝐜 – factor adimensional pentru forma bazei fundației; o ic = iq − (1 − iq )/(Nc ∙ tanϕ′d )

F. B F
o sc = 1 + 0,2 ∙ (B ′ /L′) pentru o fundație rectangulară

EJA
unde
o sc = 1,20 pentru o fundație pătrată sau circulară
o m = mB = [2 + (B ′ /L′)]/[1 + (B ′ /
𝐢𝐜 – factor adimensional pentru înclinarea încărcării Vd L′)] când H acționează în direcția lui B’
produsă de încărcarea orizontală Hd ; o m = mL = [2 + (L′ /B′)]/[1 + (L′ /
1 B′)] când H acționează în direcția lui L’
o ic = ∙ ቈ1 + ට1 − H ∙ ൫A′ ∙ cu;d ൯቉ pentru H ≤ A′ ∙ cu;d o m = mθ = mL ∙ cos2 θ + mB ∙ sin2 θ
2

𝐪 – suprasarcina totală la nivelul bazei fundației. unde θ este unghiul dintre direcția pe care acționează H și
A
direcția lui L′ ;
𝐪′ – suprasarcina efectivă la nivelul bazei fundației;
𝛄′ – valoarea de calcul a greutății volumice efective a
pământului sub baza fundației.

Tabel A4-13. Valorile coeficienților adimensionali ai

capacității portante
𝛟 [°] 𝐍𝛄 𝐍𝐪 𝐍𝐜
0 0,000 1,000 5,142
DR
2 0,007 1,197 5,632
4 0,030 1,433 6,185
6 0,075 1,716 6,813
8 0,148 2,058 7,527
10 0,257 2,471 8,345
12 0,415 2,974 9,285
14 0,635 3,586 10,370
16 0,937 4,335 11,631
18 1,349 5,258 13,104
20 1,904 6,399 14,835
22 2,652 7,821 16,883
24 3,657 9,603 19,324
26 5,012 11,854 22,254
28 6,842 14,720 25,803
30 9,325 18,401 30,140
Figura A4-2. Schema de calcul a ariei efective
32 12,718 23,177 35,490
b) Calculul capacității portante în condiții drenate 34 17,390 29,440 42,164
36 23,883 37,752 50,585
𝐑 𝐝 = 𝐀′ ∙ 𝐩𝐮𝐥 38 33,009 48,933 61,352
𝐩𝐮𝐥 = ൫𝟎, 𝟓 ∙ 𝛄′ ∙ 𝐁′ ∙ 𝐍𝛄 ∙ 𝐛𝛄 ∙ 𝐬𝛄 ∙ 𝐢𝛄 + 𝐪′ ∙ 𝐍𝐪 ∙ 𝐛𝐪 ∙ 𝐬𝐪 ∙ 𝐢𝐪 + 𝐜𝐝′ 40 46,002 64,195 75,313
∙ 𝐍𝐜 ∙ 𝐛𝐜 ∙ 𝐬𝐜 ∙ 𝐢𝐜 ൯ 42 64,776 85,374 93,706
unde 44 92,367 115,308 118,369
𝐑 𝐝 – valoarea de calcul a capacității portante;
𝐀′ – aria redusă a bazei fundației;
o A′ = L′ ∙ B′
o L′ = L − 2eL − lungimea redusă a bazei fundației
o B ′ = B − 2eB − lățimea redusă a bazei fundației
𝐜𝐝′ – valoarea de calcul a coeziunii efective;
𝐍𝜸 , 𝐍𝐪 , 𝐍𝐜 – factori adimensionali pentru capacitate
portantă;
o Nγ = 2 ∙ ൫Nq − 1൯ ∙ tan δ , în care δ = ϕ′d /2
′
o Nq = eπ∙tanϕ ∙ tan2(45 + ϕ′ /2)
o Nc = ൫Nq − 1൯ ∙ cot ϕ′d

57
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

𝟎<𝐍 ̅ ≤ 𝟏, |𝐕̅| ≤ 𝟏
ANEXA 4.8 Pământ necoeziv. Pentru pământurile necoezive uscate
sau pentru pământurile saturate fără o acumulare de
Capacitatea portantă a fundațiilor de presiune interstițială semnificativă, capacitatea portantă
ultimă a fundației sub o sarcină verticală centrică 𝐍𝐦𝐚𝐱 este
suprafață în condiții seismice (SR EN 𝟏 𝐚𝐯
1998-5:2004) 𝐍𝐦𝐚𝐱 = ∙ 𝛒 ∙ 𝐠 ∙ (𝟏 ± ) ∙ 𝐁𝟐 ∙ 𝐍𝛄
𝟐 𝐠
(1) Stabilitatea în raport cu starea limită de pierdere a unde
𝐠 – accelerația gravitațională;
capacității portante în condiții seismice a unei fundații 𝐚𝐯 – accelerația verticală a pământului, care poate fi egală
directe pe un pământ omogen poate fi verificată cu expresia cu 𝟎, 𝟓 ∙ 𝐚𝐠 ∙ 𝐒 și
următoare, care face legătura dintre rezistența pământului, 𝐍𝛄 – coeficientul capacității portante, funcție de valoarea de

N
efectele acțiunii seismice de calcul (𝑁𝐸𝑑 , 𝑉𝐸𝑑 , 𝑀𝐸𝑑 ) la nivelul calcul a unghiului de frecare a pământului 𝛟′𝐝 (care include
fundațiilor și forțele de inerție în pământ: coeficientul parțial al materialului 𝛄𝐌 )
′
(𝟏 − 𝐞 ∙ 𝐅̅)𝐜𝐓 ∙ (𝛃 ∙ 𝐕̅)𝐜𝐓 (𝟏 − 𝐟 ∙ 𝐅̅)𝐜𝐌 (𝛄 ∙ 𝐌̅ )𝐜𝐌 Forța normală a pământului, adimensională, 𝐅̅ este:
′ + ≤𝟏
̅ ) ∙ [(𝟏 − 𝐦𝐅̅ ) − 𝐍
(𝐍 𝐚 𝐤 𝐤 ̅] 𝐛 ̅ ) [(𝟏 − 𝐦 ∙ 𝐅̅ ) ′ − 𝐍
(𝐍 𝐜 𝐤 𝐤 ̅ ]𝐝
𝐚𝐠
unde: 𝐅̅ =
𝐠 ∙ 𝐭𝐚𝐧𝛟′𝐝
𝛄𝐑𝐃 ∙ 𝐍𝐄𝐝
̅=
𝐍
𝐍𝐦𝐚𝐱 Următoarea limitare se aplică expresiei generale:

F. B F ̅
𝐕=
𝛄𝐑𝐃 ∙ 𝐕𝐄𝐝

EJA
′
𝐍𝐦𝐚𝐱 ̅ ≤ (𝟏 − 𝐦 ∙ 𝐅̅)𝐤
𝟎<𝐍
𝛄𝐑𝐃 ∙ 𝐌𝐄𝐝
̅ =
𝐌 Valorile numerice ale coeficienților din expresia generală a
𝐁 ∙ 𝐍𝐦𝐚𝐱
capacității portante, conform timpului de pământ sunt
Nmax – capacitatea portantă ultimă a fundației încărcată cu indicate în tabelul A4.7
o sarcină verticală centrică; Tabel A4-14. Parametri numerici pentru calculul
B – lățimea fundației; capacității portante a fundațiilor de suprafață în condiții
A
F – forța de inerție a terenului (pământului), adimensională; seismice
γRd – coeficient parțial al modelului (Tabelul A4-8); Pământ cu
′ Coeficient Pământ coezive
a, b, c, d, e, f, m, k, k ′ , cT , cM , cM , β, γ – parametrii numerici fricțiune
dependenți de tipul de pământ (Tabelul A4-7). a 0,70 0,92
b 1,29 1,25
Pământuri pur coezive. Pentru pământurile pur coezive c 2,14 0,92
sau cele necoezive saturate, capacitatea portantă ultimă d 1,81 1,25
sub sarcină verticală centrică 𝑁𝑚𝑎𝑥 este: e 0,21 0,41
f 0,44 0,32
𝐜̅
DR
𝐍𝐦𝐚𝐱 = (𝛑 + 𝟐) ∙ ∙𝐁 m 0,21 0,96
𝛄𝐌 k 1,22 1,00
unde k' 1,00 0,39
c̅ – rezistența forfecare nedrenată a pământului, cu , pentru cT 2,00 1,14
pământurile coezive sau este rezistența la forfecare cM 2,00 1,01
c'M 1,00 1,01
nedrenată a pământului, τcy,u pentru pământurile
β 2,57 2,90
necoezive; γ 1,85 2,80
γM – coeficientul parțial al materialului
În situațiile cele mai des întâlnite, 𝐹 poate fi egal cu 0 pentru
Forța de inerție a pământului (adimensională) 𝐹̅ este
pământurile coezive. Pentru pământurile necoezive, 𝐹 se
𝛒 ∙ 𝐚𝐠 ∙ 𝐒 ∙ 𝐁
𝐅̅ = poate neglija dacă 𝐚𝐠 𝐒 < 𝟎, 𝟏𝐠.
𝐜̅
unde Coeficientul parțial al modelului 𝛾𝑅𝑑 are valorile indicate în
ρ – densitarea pământului; tabelul A4.8
ag - valoarea de calcul a accelerației pământului din clasa A
Tabel A4-15. Valorile coeficientului parțial al modelului
(ag = γ1 ∙ agR ); 𝛄𝐑𝐝
agR – valoarea de referință de vârf a accelerației pământului
din clasa A; Nisip în stare de Nisip Nisip
Argilă Argilă
𝛄𝟏 – coeficient de importanță; îndesare medie afânat afânat
nesensitivă sensitivă
𝐒 – parametru caracteristic al clasei pământului definit în până la îndesat uscat saturat
EN 1998-1:2004. 1,00 1,15 1,50 1,00 1,15
Următoarele limitări se aplică expresiei generale a
capacității portante:

58
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

ANEXA 4.9
Recomandări privind armarea fundațiilor
1. Barele Φ3 reazemă direct pe partea superioară a fundației, fără a mai fi necesare cârlige.

2. L1 este lungimea de suprapunere a barelor Φ3 .

3. Diametrul mustăților este egal cu diametrul barelor Φ3 . L4 trebuie să fie ≥ lbd , dar lungimea lbd este definită în EC2 pentru
cazul cel mai defavorabil. În acest caz acoperirea pentru barele Φ3 este foarte mare. Vezi (12), p. 69. O valoare sigură este
2 2
l′bd = lbd . Dacă L4 < lbd , adesea o soluție mai potrivită decât creșterea grosimii fundației este să se folosească două bare
3 3

N
de ancoraj pentru fiecare bară Φ3 din stâlp. Suma ariilor secțiunilor celor două bare trebuie să nu fie mai mică de aria secțiunii
2
barelor Φ3 , dar diametrul lor trebuie să fie astfel încât lbd < L4 , unde lbd este lungimea de ancoraj. Detaliul de execuție este
3
cel de la punctul (a). Această regulă poate fi aplicată oriunde acoperirea este ≥ 10Φ dar nu sub 10cm.

4. r1 = 7,5 cm dacă betonul din fundații este turnat direct pe pământ.

5. r2 = 2,5 cm dar nu mai mic de Φ4 .

F. B F
EJA
A
DR

7. Lungimea L3 trebuie să fie suficientă pentru a lega barele de ancoraj Φ3 de etrierii Φ5 . (nu trebuie să fie mai puțin de 2s,
unde s este distanța dintre barele Φ5 )

8. Etrierii mustăților au rol doar de a menține pe poziție carcasa mustăților în timpul betonării fundației. Etrierii mustăților nu
sunt aceiași ca cei din stâlp.

59
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

9. Partea superioară a fundației este nivelată cu excepția zonei de contact cu viitorul stâlp, unde trebuie asigurată o suprafață
rugoasă.

10. În pământuri moi, ultimii 25 cm se sapă cu puțin timp înainte de turnarea betonului de egalizare pentru a se asigura că
pământul nu este înmuiat de ploaie chiar înainte de turnarea betonului.

11. Pământul trebuie compactat înainte de turnarea betonului de egalizare.

12. Betonul de egalizare de sub fundație trebuie compactat. Grosimea standard de 10 cm poate fi variată pentru a depăși
toleranțele de nivel;

13. Dacă fundația este realizată în pământuri ce reprezintă medii agresive trebuie protejată de o membrană din asfalt.

N
14. Înainte de turnarea betonului din stâlp, suprafața de contact trebuie curățată și spălată cu presiune. Betonul trebuie să nu
fie turnat înainte ca suprafața să se usuce.

F. B F
EJA
A
DR

60