Documentul D3.

2
Data: Iunie 2013
Autori: D. van Beek & M.S. Godschalk (IF Technology)
Traducere in limba romana: Doina Cucueteanu (SRG)

Manualul Bazei de Date

(MBD)

Singura responsabilitate pentru conținutul acestei publicații aparține

autorilor. Acesta nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene. Nici
EACI, nici Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru orice
utilizare care ar putea fi data informațiilor conținute de acest document
1 MANUALUL BAZEI DE DATE - MBD
1.1 Remarci preliminare
Lista principalelor abrevieri si acronime utilizate in proiect1
Tehnice:
Acronim Provenienta din limba engleza Traducere in limba romana
ATES Aquifer Thermal Energy Storage Stocare a energiei termice in acvifer
BHE Borehole Heat Exchangers Schimbator de caldura cu pamantul
BTES Borehole Thermal Energy Storage Stocare a energiei termice in forajul din sol
COP Coefficient of Performance Coeficient de performanta
GIS Geographical Information System Sistem pentru informatia geografica
GSHP Ground Source Heat Pump Pompa de caldura cu sursa pamantul
GW Groundwater Apa freatica, acvifer
H&C Heating and Cooling Incalzire & Racire
HP Heat pump Pompa de caldura
HVAC Heating, Ventilating, and Air Conditioning Incalzire, ventilare si aer conditionat
RES Renewable Energy Sources Surse regenerabile de energie
SGE Shallow Geothermal Energy Energie geotermala de suprafata (de joasa
entalpie)
SPF Seasonal Performance Factor Factor de performanta sezonier
TRT Thermal Response Test Test de raspuns termic
UTES Underground Thermal Energy Storage Stocarea energiei termice in sol
Administrative (generale sau la nivel european):
Acronim Provenienta din limba engleza Traducere in limba romana
BD Baza de date
EED Energy Efficiency Directive Directiva pentru eficienta energetica
EPBD European Performance of Building Directiva europeana pentru performanta
Directive cladirilor
LCC Life Cycle Cost Costul pe ciclul de viata
NREAPs National Renewable Energy Action Plans Planul national de actiune pentru energii
regenerabile - PNAER

1
In text s-au pastrat abrevierele si acronimele din limba engleza deoarece acestea sunt prezente ca atare in toata literatura de
specialitate. Pentru acelasi motiv, in acest tabel s-a pastrat si forma extinsa in limba engleza in afara celei in limba romana.

1
 PCM Project Cycle Management Managementul pe durata proiectului
RES Renewable Energy Sources Directive on Directiva pentru promovarea utilizarii
Directive the promotion of the use of energy from surselor regenerabile de energie
renewable sources
SEAPs Sustainable Energy Action Plans (for Planuri de actiune pentru energie durabila
cities) – PAED (pentru orase)
WFD Water Framework Directive Directiva cadru pentru utilizarea apei

Nota: Termenul general pentru toate tehnologiile referite in proiect este “energie
geotermala de suprafata”. Energia geotermala este definita in articolul 2 (c) al
Directivei 2009/28/EC, iar locutiunea “de suprafata” se refera in mod normal la o
adancime mai mica de 400 m (in majoritatea cazurilor in jur de 100-200 m sau
mai putin). Tehnologiile incluse generic in aceasta denumire sunt cele cu pompe
de caldura geotermale, cu sursa pamantul (GSHP) cu bucla deschisa sau inchisa si
sistemele de stocare in sol - Underground Thermal Energy Storage (UTES). In cazul
aplicatiilor de mare anvergura, intre aceste tehnologii nu exista o delimitare
foarte clara (IEA ECES Anexa 8a incercat sa stabileasca o demarcatie in 1998).
UTES poate fi in continuare impartita in ATES (stocare in acvifer), BTES (stocare in
foraje pentru sisteme vertical inchise), si alte variante posibile. Pentru GSHP, sunt
posibile cateva surse de caldura / frig. In acest proiect tehnologia generala avuta
in vedere este cea geotermala de suprafata si GSHP sau UTES cand sunt luate in
considerare variante tehnologice distincte.

2 INTRODUCERE
Aceasta BD a fost creata pentru a furniza o metoda comuna de caracterizare si identificare, la
nivel European, pentru instalatiile cu energie geotermala de suprafata (SGE). In prima
instanta, acest instrument metodologic / BD ar trebui sa fie adoptat de orasele care sustin
proiectul REGEOCITIES. Ulterior, prin eforturile Conventiei Primarilor (Covenant of Mayors -
CoM), alte orase ar putea sa adere la initiativa.

2.1 Scopul bazei de date

Care este scopul acestei baze de date?
Prin implementarea acestei BD, autoritatile locale sau regionale vor dispune de un
instrument de inregistrare a tuturor sistemelor si pentru obtinerea urmatoarelor informatii:
 Numarul total de sisteme in functiune si capacitatea totala instalata a acestora;
 Amplasarea si dimensiunile fiecarui sistem;

2
 Detaliile tehnice ale fiecarui sistem.
Informatia referitoare la amplasarea si dimensiunile sistemelor poate fi utilizata in evaluarea
interactiunilor intre sisteme invecinate si mediu. Aceasta informatie poate fi utilizata de
municipalitati in planificarea urbana pentru prevenirea unor influente negative.
Informatia referitoare la aspectele tehnice ale sistemelor, caracteristicile pompelor de
caldura, capacitatea instalata, necesarul de caldura / frig al cladirilor poate fi folosita in
calculele referitoare la economia potentiala de energie si reducerea emisiilor de CO2 obtinute
prin utilizarea acestor sisteme.
Cine va utiliza informatia din baza de date?
Informatia din BD va fi utilizata in principal de autoritatle locale / regionale responsabile cu
monitorizarea mediului inconjurator, planificarea urbana si elaborarea politicilor energetice
in vederea intelegerii principalelor elemente de impact rezultate din instalarea sistemelor
SGE.
Autoritatile au obligatia sa integreze informatia referitoare la sistemele implementate in aria
lor de jurisdictie pentru a putea cuantifica datele despre capacitatea instalata in regiune,
pentru a fundamenta deciziile de planificare urbana pe baza prezentei infrastructurii din sol
si pentru a realiza obiectivele de eficienta energetica si economie de energie stabilite de
programul Horizon 2020.
In conformitate cu reglementarile nationale, autoritatile locale / regionale trebuie sa
furnizeze informatii catre autoritatile nationale responsabile de raportarea economiilor de
energie la nivel national. Aceasta informatie integrata la nivel national serveste raportarilor si
comparatiilor la nivel european, ca parte integranta a unui sistem statistic european privitor
la capacitatea instalata si performanta sistemelor SGE.
Cine va incarca / actualiza baza de date?
Datele vor fi incarcate de proprietarul sistemului SGE in cadrul procedurii de obtinere a
aprobarii / autorizatiei / permisului / certificatului / licentei (in functie de reglementarile
locale aplicabile). Completarea formularelor poate necesita folosirea datelor de la un
consultant in instalatii / foraje. Cu toate acestea, proprietarul instalatiilor are
responsabilitatea datelor incluse in BDE.

2.2 Cum functioneaza baza de date?

BD a fost dezvoltata ca o fila de fisier Excel cu optiuni presetate de meniu. Aceasta structura
a fost aleasa pentru simplificarea utilizarii sistemelor de management GIS sau spatiale care
sunt deja implementate in marea majoritate a administratiilor la nivel local / regional. Figura
1 ilustreaza fila formular a bazei de date pe un display.

3
 Figura 1: Structura BD
BD are 8 sectiuni diferite (A la H). Fiecare sectiune contine intrebari / campuri care acopera
un subiect omogen.
Fiecarei intrebari ii corespunde un camp de raspuns. Capurile sunt de tipul ‘deschis’ sau cu
‘optiuni multiple’. In campurile ‘deschise’ se inscrie propriul raspuns. Un exemplu de camp
'deschis' este cel marcat cu (A) in figura 1.
Campurile cu ‘optiuni multiple’ impun alegerea unui anumit raspuns dintre mai multe
variante intre care se poate opta. In cazul pointarii unui astfel de camp, sistemul afiseaza un
meniu asa cum este reprezentat in campul marcat cu (B) din figura 1. Din meniu, utilizatorul
alege optiunea corespunzatoare aplicatiei.
Campurile marcate cu un asterisc (*) sunt obligatoriu de completat fiind considerate
informatie de baza in atingerea obiectivelor BD:
1. simplificarea calcularii economiilor de energie obtinute in instalatiile SGE;
2. utilizarea informatiei specifice in planificarea urbana si spatiala;
3. mai buna intelegere a impactului acestor sisteme asupra mediului si prevenirea
influentelor negative.
Campurile optionale furnizeaza informatia necesara pentru comunicarea cu proprietarul
sistemului si cateva informatii despre situatia sistemelor la nivel local / regional.
NB. Autoritatile locale /regionale au posibilitatea sa adauge la BD informatii si
campuri suplimentare daca situatia sau politicile locale o cer (de exemplu procedurile
si politicile specifice pentru obtinerea aprobarii / autorizatiei / permisului /
certificatului / licentei).

2.3 Intrebari / Ghiseu de asistenta

Autoritatile locale / regionale, printr-un serviciu de asistenta specializat, trebuie sa asigure
asistenta si ajutor la completarea BD.

4
3 EXPLICAREA CAMPURILOR
Acest capitol descrie informatia care trebuie completata in cazul campurilor BD.

3.1 Sectiunea A: Date despre Proprietar / Solicitant

Aceasta sectiune include datele de contact ale proprietarului sistemului. Autoritatea locala /
regionala utilizeaza aceste date pentru contactarea acestuia, daca este necesar.
A1. Numele proprietarului
A2. Adresa (strada / numar / cod postal)
A3. Localitate / Judet
A4. Telefon
A5. E-mail
Toate campurile sunt optionale.

3.2 Sectiunea B: Amplasarea sistemului

Aceasta sectiune identifica amplasarea sistemului. Informatia este utilizata pentru
planificarea urbana si spatiala subterana.
B1. Adresa (strada / numar / cod postal)
B2. Localitate / Judet
Aceste campuri sunt optionale si adaptabile specificului national de indexare a proprietatilor
/ adreselor.
B3. Sector / unitate municipala
B4. Regiune / Provincie / Judet
Aceste campuri sunt optionale si se completeaza doar daca sunt relevante.
B5. Coordonate (x,y, sau unitati in sistemul national al retelei de referinta)
Acestea sunt coordonatele care definesc amplasarea sistemului2. In cazul sistemelor cu foraje
multiple, se vor inscrie coordonatele punctului central al forajelor. Sistemul de coordonate
folosit va fi cel utilizat la nivel local / national. Acest camp este obligatoriu.
B6. Codul / numarul cadastral
Pe langa adresa si coordonate, codul cadastral al amplasamentului sistemului poate fi inclus
in BD, in functie de specificul national. Autoritatile locale / regionale decid adaptarea in
aceasta situatie. Acest camp este optional.

2
In acest manual, termenul ‘sistem’ se refera la partea subterana a unui sistem SGE, adica la puturile /
forajele prin care se colecteaza energia din sol. Diferitele tipuri de sisteme SGE sunt detaliate in sectiunea D.

5
 B7. Harta amplasamentului sistemului
Harta arata amplasarea sistemului. Ea poate ilustra fie amplasarea fiecarui foraj / put, fie
punctul central in cazul forajelor / puturilor (vezi si B5). Fiecare amplasament marcat pe
harta trebuie sa fie definit prin coordonate. Pe harta este necesar sa se inscrie scara la care
se face reprezentarea.
Harta poate fi incarcata pe durata procedurii de aprobare / autorizare / emitere a permisului
/ certificare / licentiere si poate avea diferite formate: .doc, .pdf, .tiff, .jpg, etc. Prezenta hartii
este obligatorie inaintea emiterii aprobarii / autorizatiei / permisului / certificatului / licentei.

3.3 Sectiunea C: Informatii despre cladire

Aceasta sectiune contine informatie referitoare la cladirea care va fi incalzita si / sau racita de
instalatia SGE. Ea include si informatii despre cantitatea de caldura / frig necesare. Toate
campurile sunt obligatorii.
C1. Tipul cladirii si anul constructiei
Acest camp descrie tipul cladirii care este incalzita si / sau racita cu sistemul SGE. Se poate
opta intre urmatoarele variante:
 rezidential: cladire rezidentiala;
 comercial: orice tip de cladire comerciala, magazin, mall etc.;
 public: orice tip de cladire apartinand statului, guvernului, autoritatilor locale sau care
are functie publica cum ar fi statii de cale ferata, biblioteca publica, spital, policlinica,
scoala, universitate, unitate militara etc.;
 birouri: cladire de birouri in care lucreaza persoane;
 industrial: cladiri in care se desfasoara activitate industriala, se produc bunuri, fabrici,
ateliere de productie, hale etc.
C2. Suprafata cladirii [m2]
Aceasta este suprafata totala a cladirii. Daca este vorba de o cladire cu mai multe niveluri, se
inscrie suprafata insumata a nivelurilor.
C3. Necesarul anual de caldura [kWh] si [% SGE]
C4. Necesarul anual de frig [kWh] si [% SGE]
C5. Necesarul anual de ACC - apa calda de consum [litri] si [% SGE]
Aceste campuri cuantifica necesarul / cantitatile de caldura / frig / apa calda de consum -
ACC pe care SGE le furnizeaza cladirii in fiecare an. In prima caseta se inscrie necesarul in
valoare absoluta (in kWh sau litri), iar in a doua se inscrie procentul in care necesarul
respectiv se asigura de catre sistemul SGE. Daca sistemul SGE nu ese folosit pentru una (sau
doua) din aceste functii, in caseta (casetele) corespunzatoare se va inscrie ‘0’.

6
3.4 Sectiunea D: Informatii despre sistemul SGE
Aceasta sectiune identifica caracteristicile generale ale sistemului. Toate campurile sunt
obligatorii.
D1. Data de incepere a operarii
Acest camp prezinta data la care sistemul a inceput sa functioneze, adica aceea la care a fost
efectiv pus in functiune. Aceasta data poate fi diferita (ulterioara) instalarii sau aprobarii
sistemului.
D2. Tipul sistemului
In acest camp se opteaza pentru una din alternativele care descriu tipul sistemului:
 deschis: un sistem (cu bucla) deschis(a) sau un sistem ATES utilizeaza energia stocata
intr-un acvifer amplasat la o adancime cuprinsa intre 20 si 250 m adancime. In perioada rece,
apa este extrasa din acvifer printr-un put, caldura este extrasa din apa si apoi, apa relativ mai
rece este reinjectata printr-un alt put, in acelasi acvifer. In perioada calda, apa este extrasa
din sol printr-un put, caldura extrasa din casa se transfera apei si apoi, apa relativ mai calda
se reinjecteaza in sol printr-un alt put, in acelasi acvifer. Figura 2 ilustreaza principiul
sistemelor deschise.
 inchis: un sistem (cu bucla) inchis(a) sau un sistem BTES utilizeaza un circuit inchis de
tevi ingropate in sol la adancimi cuprinse intre 50 si 200 m. Tevile sunt umplute cu un fluid
care schimba caldura cu solul in care sunt ingropate tevile. Acesta este un sistem care
schimba caldura cu solul in scopul incalzirii sau racirii cladirii. Figura 3 ilustraza principiul
sistemelor inchise.

Figura 2: Sistem deschis / ATES Figura 3: Sistem inchis / BTES

D3. Schema sistemului
Acest camp descrie orientarea forajelor / buclelor inchise ale sistemului SGE. Optiunile sunt:
- Verticala (Figura 2 si 3)
- Orizontala (Figura 4)
- Inclinata (Figura 5)
- Alta, de exemplu cea pentru sistem inchis spiralat sau elicoidal (Figura 6).

7
Figura 4: Orizontal Figura 5: Inclinat Figura 6: Altul, elicoidal

3.5 Sectiunea E: Sistemul cu bucla inchisa

Aceasta sectiune descrie caracteristicile buclei inchise si se completeaza doar la instalarea
unui sistem cu bucla inchisa.
E1. Tipul buclei
Acest camp descrie tipul buclei utilizate de sistem. Este un camp obligatoriu. Optiunile sunt
(Figura 7, 8, 9):
 Bucla simpla in forma de U: aceasta bucla este simpla, in forma de U;
 Bucla in U dubla: aceasta bucla este o combinatie de doua tevi simple in forma de U;
 Bucla concentrica sau coaxiala: in acest tip de bucla, fluidul coboara pe tubul central si
urca pe cel exterior;
 Alta bucla: alt tip de tubulatura, de exemplu cea elicoidala (Figura 6)

Figura 7: Tipuri de bucle

8
Figura 8: Racordul tevii in forma de U Figura 9: Simplu U (stanga), Dublu U (dreapta)

E2. Capacitatea instalata a sistemului cu bucla inchisa [kW]

Capacitatea instalata este cantitatea de energie (puterea) pe care sistemul o genereaza pe
ora. In BD, se inscrie capacitatea instalata maxima teoretica. Aceasta nu este in mod necesar
egala cu capacitatea reala la un moment dat. Campul este obligatoriu.
E3. Numar de foraje
Reprezinta numarul de foraje in care s-a instalat bucla. Campul este obligatoriu.
E4. Lungimea totala a buclei [m]
Acest camp este lungimea totala a tubulaturii instalate in forajele unui sistem. Lungimea unei
bucle duble in forma de U (figura 9 - dreapta) se aduna o singura data la lungimea
schimbatorului de caldura. Campul este obligatoriu.
E5. Adancimea maxima a forajelor [m]
Aceasta este adancimea maxima forata in care s-au instalat buclele. Este un camp obligatoriu.
E6. Distanta medie intre foraje [m]
Aceasta este distanta intre 2 foraje consecutive. Daca aceasta distanta variaza in cadrul
aceluias sistem, se poate utiliza o valoare medie. Figura 10 ilustreaza un camp de foraje.
Completarea acestui camp in BD e optionala.

9
Figura 10: Camp de foraje cu distanta medie de 7,5 intre foraje
E7. Fluid termic - Tip Antigel - Concentratie [g/m3]
Prima caseta identifica tipul de lichid / antigel utilizat in buclele inchise. Optiunile sunt:
 Apa: In cazul in care se foloseste apa fara adaosuri;
 Apa + Antigel: In cazul in care la apa se adauga un antigel, dar nu se cunoaste tipul
acestuia;
 Apa + Alcool: In cazul in care la apa se adauga alcool;
 Apa + Glicol: In cazul in care la apa se adauga glicol.
In a doua caseta se inscrie concentratia de lichid cu rol de antigel. In cazul in care se utilizeaza
apa fara adaosuri, in aceasta caseta se scrie ‘0’.
Aceste campuri sunt optionale deoarece adesea aceasta informatie nu este cunoscuta.
E8. Valorile TRT (conductivitate termica (λ) si rezistenta termica a forajului (R))
Testul de Raspuns Termic (TRT) se utilizeaza pentru determinarea proprietatilor termice
efective, reale ale solului. Rezultatele se includ in casete.
Informatia din aceste campuri permite o mai buna intelegere a proprietatilor solului.
Conductivitatea termica ( λ) se masoara in [W/m/K], iar rezistenta termica (R) in [(m2K)/W].
Acest camp este optional.

3.6 Sectiunea F: Sisteme cu bucla deschisa

Aceasta sectiune descrie caracteristicile unui sistem deschis.
F1. Numarul puturilor
Descrie numarul de puturi executate pentru alimentare si reinjectare. Este un camp
obligatoriu.

10
 F2. Adancimea maxima a puturilor [m]
Descrie adancimea maxima a puturilor sistemului. Este un camp obligatoriu.
F3. Debitul [m3/h]
Descrie debitul puturilor la instalarea sistemului, respectiv canitatea totala de apa pompata
intr-o ora. In baza de date se ia in considerare debitul instalat maxim teoretic. Aceasta
valoare nu este neaparat egala cu debitul real la un moment dat. Acesta este un camp
obligatoriu.
F4. Distanta de impact termic [m]
Defineste zona de influenta termica in jurul unui put. Este un camp optional.
Efectul termic poate fi calculat cu un model termic (Figura 11).

(Ecuatia 1)

Alta posibilitate consta in folosirea unei formule de calcul pentru raza de influenta termica
(Figura 12) in functie de:
rth raza de influenta termica a caldurii / frigului stocate [m]
Q cantitatea de apa pompata pe sezon de la un put la altul [m3]
H lungimea filtrului din put [m]
Cw capacitatea termica volumetrica a apei [MJ/(m3K)] = 4.19
Ca capacitatea termica volumetrica a acviferului [MJ/(m3K)] in functie de
(Ecuatia 1a)
n porozitatea solului in care este amplasat acviferul [-]
Cw capacitatea termica volumetrica a apei [MJ/(m3K)] = 4.19
Cs capacitatea termica volumetrica a solului [MJ/(m3K)] in functie de tipul acestuia:
Tipul solului* Cs Tipul solului* Cs
Calcare 2.2 - 2.7 Gresii 1.6 - 2.8
Var 2.1 - 2.4 Nisip 2.2 - 2.9
Argila 1.6 - 3.4
* Valorile pentru mai multe tipuri de soluri se gasesc in standardul VDI 4640 Blatt 1
(Berichtigung).

11
Figura 11: Efect termic calculat cu model Figura 12: Raza termica calculata cu ecuatie
F5. Apa extrasa va fi:
Acest camp explica ce se intampla cu apa extrasa. Optiunile sunt:
 Reinjectata: aceasta se intampla in sistemele de stocare ATES;
 Evacuata in sistemul de canalizare;
 Evacuata intr-o apa de suprafata.
Acest camp este obligatoriu.

3.7 Sectiunea G: Pompe de caldura

Aceasta sectiune include informatie tehnica referitoare la pompele de caldura.
G1. Numarul de pompe de caldura
Campul identifica numarul de pompe de caldura instalate in sistem. Acest camp este
optional.
G2. Capacitatea instalata (incalzire & racire)

12
Reprezinta cantitatea maxima de energie (putere) la incalzire / racire pe care pompa o poate
produce (kW). In cazul in care in sistem functioneaza mai multe pompe, in acest camp se vor
completa puterile insumate ale acestora. Acest camp este obligatoriu.
G3. COP / SCOP / SPFH2
In acest camp se includ Coeficientul de Performanta pentru incalzire - Coefficient Of
Performance for heating (COP), Coeficientul Sezonier de Performanta la incalzire si racire -
Seasonal Coefficient Of Performance for heating and cooling (SCOP) si Coeficientul Mediu de
Performanta - Average Seasonal Performance Factor (SPF).
COP-ul unei pompe de caldura este raportul dintre caldura sau frigul produse de aceasta si
energia electrica consumata. COP-ul masoara performant pompelor de caldura analog cu
randamentul termic al ciclurilor de putere.
In baza de date se poate opta intre urmatoarele variante de exprimare a performantei
sistemului:
1. COP Declararea coeficientului de performanta conform EN 14511.
2. SCOPnet Declararea coeficientului de performanta sezonier calculat conform EN
14825:2012
3. SPFH2 Calcularea SPFH2 pe baza datelor masurate pe teren, pe baza formulelor de
calcul (SPFH2 necesita date de functionare masurate pe durata unui an, ceea
ce inseamna ca nu se poate completa in fazele initiale de proiectare).
1. COP

si (Ecuatia 2)
Se stabileste in functie de:
Qheating cantitatea de caldura produsa de HP (in kWh)
Qcooling cantitatea de frig produs de HP (in kWh)
W cantitatea de energie electrica consumata de HP (in kWh)
In folosirea standard, pompele de caldura au un anumit COP, conform EN14511. Aceasta este
deci valoarea COP numai pentru incalzire in conditii specificate. De exemplu, valoarea COP
pentru un sistem de temperatura joasa de 0/35 reprezinta COP-ul atunci cand temperatura
sursei este de 0 °C iar cea a agentului termic la iesirea din pompa de caldura este de 35 °C.
2. SCOPnet
SCOPnet este coeficientul de performanta sezoniera in functionare (in modul activ). Valoarea
se calculeaza conform standardului EN 14825:2012 si este aplicabila pentru incalzire fara sa
ia in calcul un incalzitor de rezerva. Apa calda de consum nu este inclusa.
In SCOPnet , COP-urile pentru diferite conditii de operare sunt ponderate pentru a reprezenta
performanța sezonieră în timpul unui an. Se considera situatia in care pompa de caldura
asigura necesarul de caldura al spatiului. Sunt luate in considerare valori diferite ale
temperaturii ambientale si ale duratelor acestora de-a lungul unui an. Valoarea SCOPnet
provine din studiul de implementare a sistemului si se bazeaza pe ipotezele de proiectare ale
instalatorului.

13
3. SPFH2
La stabilirea valorii SPFH2 se urmaresc limitele sistemului din figura 13 care este in acord cu
Decizia Comisiei Europene din 1 Martie 2013(2013/114/EU - Fig 1).
In aceste conditii SPFH2 se calculeaza cu o formula in functie de:

(Ecuatia 3)
QH_hp cantitatea de caldura furnizata de HP in regim de incalzire [kWh]
QW_hp cantitatea de caldura furnizata de HP in regim de producere ACC [kWh]
ES_fan/pump energia electrica utilizata de sursa HP - pentru ventilator si pompa de
circulatie - in regim de incalzire si ACC [kWh]
EHW_hp energia electrica utilizata de HP - compresor -in regim de incalzire si
producere ACC [kWh]
Acesta este un camp obligatoriu.

Figura 13: Limitele sistemului la masurarea SPF si Qusable. din Decizia Comiusiei Europene din 1
Martie 2013 (2013/114/EU), care furnizeaza statelor membre un ghid de calcul al energiei
din sursa regenerabila cu diferite tehnologii / pompe de caldura urmare articolului 5 al
Directivei 2009/28/EC a Parlamentului European si a Consiliului
G4. Temperatura de proiectare pentru incalzire [°C]
Aceasta este temperatura teoretica pe care HP o produce in regim de incalzire. Este stabilita
anterior implementarii sistemului si nu este una masurata in functionare. Temperatura
efectiva poate fi mai mare sau mai mica in functie de influenta climei. Este un camp optional.
G5. Temperatura de proiectare pentru racire [°C]
Aceasta este temperatura teoretica pe care HP o produce in regim de racire. Este stabilita
anterior implementarii sistemului si nu este una masurata in functionare. Temperatura
efectiva poate fi mai mare sau mai mica in functie de influenta climei. Este un camp optional.

14
3.8 Sectiunea H: Aprobarile necesare
Aceasta sectiune acopera toate potentialele aprobari sau declaratii si nivelurile
administrative implicate in instalarea unui sistem SGE. Se vor introduce urmatoarele date
despre fiecare aprobare / declaratie:
- Tipul aprobarii / permisului relevant
- Nivelul aprobarii pentru care optiunile sunt:
 national
 provincial
 regional
 municipal
- Numarul / data emiterii aprobarii
Aceasta sectiune a bazei de date se adapteaza specificului legislativ al fiecarei tari. Din
experienta unor tari europene, se prezinta in continuare cateva tipuri de aprobari potentiale.
- Aprobare de instalare: permis solicitat la instalarea unui sistem SGE.
- Aprobare de producere: permis solicitat la punerea in functiune a sistemului la sfarsitul
perioadei de instalare. Se emite dupa aprobarea de instalare.
- Aprobare de exceptare: se refera la instalatiile care se excepteaza din procedura de
aprobare.
- Aprobare restransa: tip alternativ de permis care poate inlocui aprobarea de exceptare
sau aprobarea de instalare intr-o etapa preliminara, in functie de prevederile reglementarilor
din fiecare tara.
- Aprobare privind folosirea apei: permis in sistemele deschise si ATES.
- Aprobare de evacuare in sistemul de canalizare: permis ce poate fi necesar in sisteme
deschise / ATES.
- Aprobare de mediu: permis necesar la instalare sau / si operare in cazul sistemelor mari
/ foarte mari sau a sistemelor amplasate in zone vulnerabile / protejate din punctul de
vedere al mediului.

NOTA: continutul alternativelor in cazul campurilor cu optiuni prestabilite poate

diferi de la o tara la alta in functie de situatia locala.

15