MODEL DE PREZENTARE A TEXTULUI DE BAZĂ

1. IMPORTANŢA DEZVOLTĂRII CAPACITĂŢILOR DE PRODUCERE

A ENERGIEI REGENERABILE ŞI ÎMBUNĂTĂŢIRII CADRULUI METODOLOGIC
(Times New Roman, 12 pt., bolt, majuscule, spațiu între linii – 1, alineat la stânga)
1.1. Sursele regenerabile – baza aprovizionării cu energie pe termen lung
(Times New Roman, 12 pt., bolt, spațiu între linii – 1, +6before, alineat la stânga)
1.1.1. Tendinţe generale cu privire la promovarea surselor regenerabile la nivel European
(Times New Roman, 12 pt., bolt, spațiu între linii – 1, +6before, alineat la stânga)

Societatea umană a intrat într-o nouă era a energiei, în care generarea centralizata nu mai este
prioritară. În locul tehnologiilor de generare centralizata vine generarea distribuită (sau
descentralizata), ce include surse noi şi surse regenerabile de energii. (Times New Roman, 12 pt., spațiu
între linii – 1,5, distanța între denumirea subpunctului și paragraf - +12before, distanța dintre paragrafe - +6before)

Sursele de energii regenerabile, într-un viitor mai îndepărtat, cu siguranţă vor domina în balanţa
energetică europeană şi mondială. Această tendinţă este determinata de mai mulți factori, principalii
fiind necesitatea reducerii gazelor cu efect de seră şi, respectiv, combaterii schimbărilor climatice,
epuizarea combustibililor fosili, creşterea costului energiei şi sporirea continuă a consumului de energie.

Potenţialul energetic al surselor regenerabile la nivel mondial este foarte mare (energie solară,
eoliană, geotermală, biomasă, energia valurile etc.) şi depăşeşte cu mult necesarul actual de energie.

Întreaga comunitate conştientizează faptului că utilizarea SRE este o necesitate şi nu o ambiţie, iar
această responsabilitate contribuie deja la creşterea capacităţilor instalate SRE în întreaga lume. La
sfârşitul anului 2011, la nivel mondial, cota energiei consumului final de energie a constituit 19%,
din care aproape jumătate reprezintă biomasa tradiţională (fig. 1.1).

Figura 1.1. Cota SRE în consumul final de energie la nivel global, anul 2011 [6]
(Times New Roman, 11 pt, bolt. Denumirea figurii - Times New Roman, 12 pt., spațiu între linii – 1, +6before)

1
La nivel European există un cadru politic bine-definit în ceea ce priveşte promovarea SRE. Astfel,
Directiva 2010/31/EU privind performanţa energetică a clădirilor, stabileşte standarde pentru
implementarea măsurilor de eficienţă energetică şi introducerea schemelor de certificare energetică,
iar Directiva 2009/28/EC privind promovarea energiei din surse regenerabile, intrată în vigoare în
iunie 2009, ca parte a Pachetului Energetic şi de Mediu, prevede 3 obiective fixe ce trebuie atinse
până în anul 2020:

 reducerea gazelor cu efect de seră cu cel puţin 20% comparativ cu anul 1990;
(Times New Roman, 11,5 pt., spațiu între linii – 1,5, distanța între paragrafe - +6before, distanța punctului de la
maginea stângă a paginii – 0,5 cm, distanța textului de la punct - 0,5 cm)
 creşterea cotei energiilor regenerabile în consumul final de energie până la 20%;
 sporirea eficienţei energetice cu 20%.
(Times New Roman, 11,5 pt., spațiu între linii – 1,5 pt)

Pornind de la obiective de bază ale acestei directive, Statele Membre ale UE au stabilit planuri
naţionale de sporire a cotei energiilor regenerabile în consumul final brut de energie. Conform
acestor planuri, a fost stabilit volumul şi rata anuală de creştere a energiei produse din SRE către
anul 2020 – tabelul 1.1. (Times New Roman, 12 pt., spațiu între linii – 1,5, +12before)

Tabelul 1.1. Planificarea dezvoltării SER, în conformitate cu planurile naţionale ale statelor UE [7]
(Times New Roman, 11 pt, bolt. Denumirea tabelului - Times New Roman, 12 pt., spațiu între linii – 1, +6before, +3after)

Energia livrată (TWh) Rata medie anuală de creştere (%) Cota (%)
Forme de
energie din SER
2005 2010 2015 2020 2005/2010 2010/2015 2015/2020 2020
Electricitate 492 652 902 1,216 5,8 6,7 6,2 34
Încălzire/apă caldă 635 789 985 1297 4,4 4,6 5,7 21,4
Transport 36 164 230 345 35,0 7,1 8,5 10,2
Total 1163 1605 2117 2859 6,6 5,7 6,2 20,7

Conform statisticilor oficiale UE [8], în anul 2011, cota energiei produse din surse regenerabile în
Uniunea Europeană a ajuns nivelul de 20%. Cei mai mari producători de energie regenerabilă au
fost Germania, Franţa, Suedia, Finlanda. (Times New Roman, 12 pt., spațiu între linii – 1,5, distanța între tabel
și paragraf - +12before)

1.1.3. Tariful energiei la sursa de referinţă (Times New Roman, 12 pt., bolt, spațiu între linii – 1, +12before)

Evaluarea fezabilităţii economico-financiare a surselor noi de energie presupune, în cele din urmă,
cunoaşterea costului/tarifului nivelat TNAEREF al energiei termice la sursa de referinţă.

Pornind de la faptul că, sursa de referinţă este una operaţională, la care în anul de referinţă t0 tariful
constituie TQ,0, tariful nivelat se va determina cu expresia:

2
 TNAE REF = TQ,0  T T,x /T T,i , (1.1)

unde: TQ ,0 reprezintă valoarea de referinţă a tarifului la energia termică la sursa de referinţă,

raportată la anul 0; (Times New Roman, 11,5 pt., spațiu între linii – 1,15, +6before)
T T ,x - durata recalculată (actualizată) a perioadei de studiu, ce reflectă durata calendaristică a
perioadei de calcul, rata de actualizare şi dinamica tarifului la energia termică:
(Times New Roman, 11,5 pt., spațiu între linii – 1,15)
T T,x1  1  (1  x1 )  T  / x1 ; (1.2)
(Times New Roman, 11,5 pt., spațiu între linii – 1, +3before, +3after)
x1 - rata sintetică de recalculare a duratei perioadei de studiu:
x1  (1  i) / (1  rO&M )  1 ; (1.3)
i - rata de actualizare;
rO&M - rata anuală de creştere a cheltuielilor de operare şi mentenanţă;
T - durata calendaristică a perioadei de studiu;
T T ,i - durata actualizată a perioadei de studiu:
T T,i  1  (1  i)  T  / i . (1.4)

Exemplu de calcul a tarifului nivelat la sursa de referinţă este prezentat în anexa 2.2.
(Times New Roman, 12 pt., spațiu între linii – 1,15, +12before)

1.1.4. Calculul economiilor băneşti rezultate

Economia brută totală (Times New Roman, 12 pt., spațiu între linii – 1, +9before)

Economia bănească, obţinută în urma implementării proiectului, este determinată în totalitate de

reducerea consumului de gaze naturale cu 1 740 m3 pe an. Valoarea economiei totale actualizate
EcTA, ce ţine cont atât de factorul timp, cât şi de creşterea continuă a tarifului la gazele naturale pe
parcursul perioadei de studiu de 20 de ani, se determină cu formula:

EcTA = V0  T T,x2 = 626,4 · 16,64 = 10 423,3 €,

unde: V0 reprezintă valoarea de referinţă a economiei anuale brute, raportată la anul 0, şi obţinută
în urma reducerii cheltuielilor cu gazele naturale, ca rezultat al implementării
proiectului:
V0 = Bgaze,0 · Tgaze,0 = 1 740 · 0,36 = 626,4 €/an;
Bgaze,0 - valoarea de referinţă a economiei anuale de gaze naturale;
Tgaze,0 - valoarea de referinţă a tarifului la gazele naturale;
T T ,x2 - durata recalculată a perioadei de studiu, determinată la rata x2 :
T T,x2  1  (1  x 2 )  T  / x 2 = 1-(1+0,0182)-20/0,0182 = 16,64 ani;

x2 - rata sintetică de recalculare a duratei perioadei de studiu:

x 2  (1  i) / (1  rgaze ) 1 = (1+0,12)/(1+0,1) – 1 = 0,0182;
rgaze - rata anuală de creştere a tarifului la gazele naturale.

3
 ***

Procesul de gazeificare se începe în materialul fierbinte, fluidizat prin injectarea unui agent de
fluidizare (aer sau abur) cu un conţinut redus de oxigen ( fig. 1.2).

Unul din principalele avantaje ale acestei tehnologii constă

în productivitatea ridicată a procesului, precum şi în faptul
că poate fi utilizată materie primă într-o diversitate mult
mai largă, cu un conţinut ridicat de umiditate (până la
30%).

Instalaţiile de gazeificare a bio-masei sunt utilizate la

Figura 1.2. Schema de principiu
a tehnologiei de gazeificare
(Times New Roman, 10 pt, bolt.
Denumirea figurii - Times New Roman,
11 pt., spațiu între linii – 1, +6before)
producerea energiei electrice şi termice în instalaţiile de
cogenerare, bazate pe motoare cu ardere internă, turbine cu
gaze, motoare Stirling.
Instalaţiile de cogenerare pe baza gazeificării biomasei au,
de obicei, capacităţi sub 5 MW.

***

Condiţiile de comparare

Compararea a două sau mai multor proiecte sau variante de proiect în scopul alegerii soluţiei optime
este posibilă numai în cazul satisfacerii de către acestea a unor cerinţe comune.

Pachetul de cerinţe diferă de la caz la caz‚ însă‚ de regulă‚ el include următoarele condiţii majore:

1) Toate eforturile şi efectele economice (costuri‚ profit‚ energie)‚ dispersate în timp (pe ani)‚
necesită a fi actualizate. Momentul sau anul actualizării trebuie să fie unic pentru toate
opţiunile comparate.

2) În calculele tehnico-economice necesită a fi luate în consideraţie cheltuielile totale ce includ:

 cheltuielile în obiectivul de bază;

 cheltuielile în lucrările ce asigură funcţionarea obiectivului de bază.

3) Analiza proiectelor/variantelor de alternativă se efectuează pentru una şi aceeaşi perioadă de

timp‚ numită perioadă de studiu.

4) Dacă admitem că într-o variantă sunt aplicate soluţii tehnice optime‚ este necesar ca şi celelalte
variante să cuprindă soluţii, în prealabil, optimizate.

5) Deseori sunt stabilite efectele economice aşteptate‚ care trebuie considerate identice pentru
toate variantele de alternativă;

4
6) Factorii inflaţie‚ incertitudine şi risc se cere a fi luaţi în consideraţie şi interpretaţi în toate
variantele în acelaşi mod.

7) Criteriile de comparare – unice pentru toate variantele.

Proiectele sau variantele de proiect ce nu corespund acestor cerinţe generale nu pot fi admise spre
comparare şi‚ deci‚ rămâne ca ele să fie eliminate sau echivalate‚ ca mai apoi din nou prezentate
spre comparare.