UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Facultatea de Geologie si Geofizica

Cartografie Geologica
-Laborator II-
Stratele si busola geologica
Tema 1
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Geologie si Geofizica

Stratele = corpuri de roci de forma plata, omogene din pdv

litologic, limitate prin 2 suprafete de stratificatie, plane (mai
mult sau mai putin paralele).
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Geologie si Geofizica

Functie de grosimea stratului (G) si extinderea sa in suprafata

(Es), corpurile stratiforme, sedimentare, pot fi de 3 tipuri:

 Strat propriu-zis;
 Strat lenticular;
 Lentila.
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Geologie si Geofizica

Elementele unui strat sunt urmatoarele:

Fetele stratului = suprafetele prin care un strat vine in contact

cu stratul superior (fata superioara) si cu cel inferior (fata
inferioara);

Talpa stratului = portiunea mai veche din strat aflata la baza

acestuia si care, la limita, corespunde cu fata inferioara;
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Geologie si Geofizica

Crestetul stratului = portiunea mai noua din strat aflata la

partea superioara si care, la limita, corespunde cu fata
superioara;
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Geologie si Geofizica

Grosimea stratului = distanta minima dintre talpa si crestet

(masurata intre suprafetele stratului):
• culcusul sau patul stratului = stratul imediat inferior;
• acoperisul = stratul imediat superior.
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Geologie si Geofizica

Elementele de pozitie ale stratelor

In momentul formarii lor, sedimentele, se dispun in mod
obisnuit sub forma de strate orizontale.

Fig. 1.1. Strate orizontale

(Dinu et.al., 1988)
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Geologie si Geofizica

Dupa consolidarea sedimentelor, datorita miscarilor tectonice

ale scoartei terestre, stratele sunt deranjate din pozitia lor initial
orizontala, rezultand strate inclinate, strate verticale sau strate
rasturnate.
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Geologie si Geofizica

Stratele inclinate = caracteristice regiunilor cutate. Formate in

urma actiunii fortelor tectonice de compresiune asupra stratelor.

Fig. 1.2. Strate inclinate

(Dinu et.al., 1988)
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Geologie si Geofizica

Stratele verticale = caracterizeaza regiunile tectonizate, in care

depozitele sedimentare sunt aduse la verticala.

Fig. 1.3. Strate verticale

(Dinu et.al., 1988)
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Geologie si Geofizica

Stratele rasturnate = caracteristice regiunilor intens cutate si

tectonizate, in care stratele au fost supuse unor forte de
compresiune care au determinat modificarea pozitiei astfel incat
partea initial inferioara a stratelor a devenit partea lor
superioara; succesiunea stratelor fiind, in acest caz, inversata.

Fig. 1.4. Strate rasturnate

(Dinu et.al., 1988)
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Geologie si Geofizica

Pozitia in spatiu a unui plan inclinat este determinata de 2 linii

care apartin acelui plan si care pot fi paralele, concurente sau
perpendiculare intre ele.

Cazul unui strat inclinat, pozitia acestuia in spatiu este

determinata de directia si inclinarea acelui strat (directia si
inclinarea sunt 2 linii perpendiculare cuprinse in planul
stratului).
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Geologie si Geofizica

Directia unui strat inclinat este o linie orizontala, cuprinsa in planul

stratului. Aceasta rezulta din intersectia surafetei (planului) stratului
cu un plan orizontal.

Fig. 1.5. Directia unui strat inclinat:

a. planul stratului;
b. planul orizontal;
c. directia stratului [o linie rezultata din
intersectia planului stratului cu un plan
orizontal (o linie orizontala cuprinsa in
planul stratului)]
(Dinu et.al., 1988)
 Orientarea directiei se poate exprima in 2 feluri:

Ex: N 600 E

a. Clasic = prin unghiul

ascutit format intre
directia data si planul
meridian al locului (se
indica si punctele
cardinale intre care se
formeaza unghiul).
1
Fig. 1.6. Exprimarea clasica a orientarii directiei (N 600 E)
in functie de punctele cardinale.
b. Prin Azimutul directiei
= prin unghiul masurat
in sensul acelor de
ceasornic, de la directia
N-magnetica pana la
directia data.
Unei directii oarecare ii
corespund 2 azimute (A1
si A2), care difera intre Fig. 1.7. Exprimarea orientarii directiei (AB) a unui strat, prin
azimutul directiei.
ele prin 1800. N mg = nordul magnetic;
A1 si A2 = Azimutele directiei (A1 = 60 0 ; A 2 = 240 0 )
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Geologie si Geofizica

Inclinarea (caderea unui strat) = linia de cea mai mare

panta a stratului; aceasta linie este intotdeauna
perpendiculara pe linia directiei acelui strat.

Inclinarea este definita prin unghiul de inclinare si sensul de

inclinare.
Unghiul de inclinare = unghiul format intre linia de cea mai
mare panta a stratului si proiectia acesteia pe un plan orizontal.

Unghiul format intre planul stratului si planul orizontal al locului.

Fig. 1.8. Unghiul de inclinare a stratului

(Dinu et.al., 1988)
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Geologie si Geofizica

Sensul inclinarii unui strat se exprima prin punctul cardinal

spre care coboara stratul (ex: NV), sau prin azimutul inclinarii.

Azimutul inclinarii = unghiul masurat in sesnsul acelor de

ceasornic de la directia N-magnetica pana la proiectia pe
planul orizontal a liniei de cea mai mare panta a stratului.
 Busola geologica
Metoda azimutului inclinarii (azimutul caderii = Az.c.).

Busola se aseaza in plan orizontal, cu latura S pe strat

(“metoda cu S pe strat"), sau cu latura N sub strat, astfel incat,
intotdeauna (fie ca se aseaza busola pe strat sau sub strat, N
inscris pe cadran sa fie orientat in sensul inclinarii stratului).
Se citeste nr de grade inscris pe cadran in dreptul capatului N
al acului magnetic.
Daca se aseaza busola cu latura S sub strat, citirea se va face in
dreptul capatului S al acului magnetic.
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Geologie si Geofizica

Fig. 1.15. Determinarea pozitiei stratului cu busola prin metoda azimutului

inclinarii. a. Determinarea azimutului inclinarii; b. Determinarea unghiului de
inclinare cu clionometrul.
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Geologie si Geofizica

Fig. 1.16. Utilizarea busolei microtectonice pentru determinarea pozitiei

stratelor
 Transformari din metoda clasica in metoda azimutului
inclinarii

N 400 E / 250 SE Az.c. = 400 + 900 = 1300

Az.c. 1300 / 250

N 400 E / 250 SE = 1300 / 250

 Transformarea din metoda clasica in metoda
azimutului inclinarii

N 400 E / 250 NV Az.c. = 3600 - 500 = 3100

Az.c. 3100 / 250

N 400 E / 250 NV = 3100 / 250

Transformari din metoda azimutului inclinarii in metoda
clasica

3000 / 350
Az.c. = 3600 - 3000 = 600
Az.c. = 900 - 600 = 300

Az.c. N 300 E / 350 NV

3000 / 350 = N 300 E / 350 NV

 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Geologie si Geofizica

360° N 0°

NS / 45° E

270°V 45° E 90°

S 180°
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Geologie si Geofizica

Tema 1:

Pag. 24: « Tema 1 » (cele 10 pozitii);

Pag. 25: « Tema 2 » (cele 10 pozitii).

Spor!
Va multumesc pentru atentie !