Subiecte examen scris Zacaminte metalifere - Sem 2

1. Pe ce principiu se bazează studiile de izotopi stabili aplicate la zăcăminte:

Pe principiul fractionarii

2. Izotopii căror elemente pot fi folosiți pentru a obține informații de geotermometrie:

S;O;

3. Izotopii stabili ai O si H, utilizati impreuna, ofera informatii privind:

Originea si evolutia tipurilor de „ape” (solutii) implicate in geneza mineralizatiilor si a alteratiilor hidrotermale

4. Ce reprezinta notatia izotopica – valoarea δ:

Imbogatirea izotopica relativa

5. Ce semnifică valorile pozitive pentru valoarea δ:

Imbogatirea probei in izotopi mai grei, fata de standard

6. Ce semnifică valorile negative pentru valoarea δ:

Saracirea probei in izotopii mai grei , fata de standard

7. Care din tipurile de „ape” (solutii mineralizante) se proiecteaza dupa o dreapta in diagrama de variatie izotopica δ
D / δ 18O:

Apa meteorica

8. Care din tipurile de „ape” (solutii mineralizante) se proiecteaza in diagrama de variatie izotopica δ D / δ 18O ca un
punct (coord. 0-0) sau intr-o zona foarte restransa in jurul acestuia:

Apa marina

9. Investigațiile asupra incluziunilor fluide prin metoda racirii (inghetarii) pot da informații despre:

Gradul de salinitate al solutiei

Tipul de sare dizolvata

10. Investigațiile asupra incluziunilor fluide prin metoda incalzirii pot da informații despre:

Temperatura de omogenitate

11. Care din urmatoarele trei metode de investigare a incluziunilor fluide este o metoda non-distructiva:

▪ microtermometria
▪ spectroscopie/microscopie in IR
▪ μLRS = micro-laser Raman Spectroscopy
▪ FTIR = Fourier transform infrared spectroscopy
▪ UVFS = UV fluorescence spectroscopy
▪ PIXE = proton induced X-ray emission
▪ PIGE = proton induced γ-ray emission
▪ SXFMA = synchrotron X-ray fluorescence microanalysis
12. Ce anume din compozitia mispichelului/arsenopiritei poate fi folosit ca geotermometru:

Arsenopirita = prin continutul ei de As

13. Ce anume din compozitia blendei/sfaleritului este in prezent utilizat ca geobarometru:

Fe S

14. Mineralele tipomorfe pot da informatii privitoare la:

fizico-chimice si conditiile de formare, conditiile in care s-au format prin modul lor de prezentare (habitus,
tracht), chimism, structura, proprietati fizice,

15. Blenda (sfaleritul), ca mineral tipomorf, are următoarea culoare când este formată la temperatură mai ridicată:

Culoare mai inchisa

16. Blenda (sfaleritul), ca mineral tipomorf, are urmatoarea culoare cand este formata la temperatura mai scazuta:

Culoare mai deschisa

17. Care din urmatoarele metale sunt acumulate prin procese de cristalizare fractionata:

Protocristalizare: sunt urmadoarele

Platina ,cromit, corindon, +diamante

Histerocristalizarea :sunt urmatoarele

ilmenit, magnetit (uneori cu apatit), uneori cromit si platina, in roci de tip dunite,
peridotite, gabbrouri, anortozite
- apatit si nefelin sau grafit in roci alcaline

18. Care din urmatoarele succesiuni de cristalizare este specifica procesului de protocristalizare (cristalizare timpurie)
a mineralelor metalice:

ex.: cromitul, Pt + elem platinice, diamantele

19. Care din urmatoarele succesiuni de cristalizare este specifica procesului de histerocristalizare (cristalizare tardiva)
a mineralelor metalice:

Plg bazic → silicati Fe-Mg → oxizi de Fe, Ti

20. Ce metale sunt acumulate prin procese de licuatie:

Cu, Ni, Fe ± EGP*

21. In cazul zacamintelor ortomagmatice de sulfuri de Cu Ni Fe, modelul bilelor de biliard (Naldrett, 1973) explica:

Mecanismul de aparitiei a variatiei texturale pe verticala a sulfurilor de Fe-Ni-Cu

22. Modelul Irvine (1977) de explicare a formarii benzilor monominerale de cromit din acumularile ortomagmatice
de crom presupune:

Intr-o secventa normala de cristalizare dintr-o magma bazaltica, procesul de cristalizare incepe prin depunerea
olivinei (A), apoi si a cromitului (B-C, in cantitate mica), urmate de ortopiroxeni (C-D) si mai tarziu plagioclazi.
Aceasta secventa de cristalizare nu poate duce insa la formarea benzilor monominerale de cromit de mari
dimensiuni sau a acumularilor podiforme. Cromitul va fi doar component accesoriu in primele cumulate.
23. Cu ce tipuri de roci sunt asociate acumulările de cromit ortomagmatice:

Peridotite bazice si ultrabazice (peridotite , dunite, piroxenite )

24. În ce tip de zone, din punct de vedere tectonic, apar intruziunile care conțin zăcăminte de crom stratiforme:

Regiuni stabile tectonic(cratoane)

25. Ce anume explică Modelul Irvine (1977) de formare a acumulărilor stratiforme de cromit:

Explica aparitia unei perioade de cristalizare abundenta a cromitului prin impingerea compozitiei magmei in
interiorul campului cromitului.

26. În ce tipuri de roci sunt cantonate zăcămintele de cromite podiforme:

Calcar,Bazalt, Gabbro, cumulate ultramafice, habsburgite, lherzolite

27. În ce tip de zone din punct de vedere tectonic apar intruziunile ce contin zăcăminte de crom podiforme:

apar in complexe ofiolitice sau in peridotite de varsta alpina.

Amplasate in regiuni orogenice, instabile tectonic.

28. În ce portiune din succesiunea ofiolitică apar acumulările de cromit podiforme:

→ in partea superioara a harzburgitelor tectonizate

→ in partea inferioara a succesiunii de cumulate
Succesiune ofiolitica ideala:
- sedimente marine
- pillow lave
- dyke-uri de diabaze
- roci mafice non-cumulate si cumulate
- cumulate ultramafice (dunitice mai ales)
- tectonite ultramafice (harzburgitice)

29. În ce tipuri generale de roci sunt cantonate zăcămintele ortomagmatice de Fe-Ti:

Zacaminte de Ti-Fe (ilm si mgt-Ti)

– gazduite de complexe intruzive masive si stratiforme cu 2 subtipuri separate pe baza min utile principale si
a petrologiei intruziunilor gazda (Gross, 1996)
– si acumulari asociate cu roci mai acide, sienitice ce contin magnetit si apatit

30. În care din următoarele tipuri de roci sunt cantonate zăcămintele ortomagmatice de Ti (ilmenit):

1- zacaminte de Ti (ilm) – in anortozite

31. În care din următoarele tipuri de roci sunt cantonate zăcămintele ortomagmatice de Fe (magnetit titanifer):

zacaminte de Fe (mgt-Ti) – in gabbrouri si leucogabbrouri (gabbro-anortozite)

32. Prin ce se deosebesc de celelalte tipuri de acumulări de Fe-Ti ortomagmatice, zăcămintele de Fe tip Kiruna din
punctul de vedere al rocilor gazdă:
Asociate cu roci acide, indeosebi cu intruziuni alcaline (sienitice)
Formate in urma diferentierii la mare adancime a unei “magme oxidice” bogata in componente usor volatile.
Fractiunea de “magma minereica” - separata prin licuatie de magma parentala –
– licuatie oxizi-silicati.
• injectata de-a lungul contactelor dintre formatiunile inconjuratoare
33. Cum este explicată geneza zăcămintelor de Fe tip Kiruna, spre deosebire de celelalte subtipuri de zacaminte de
Fe-Ti ortomagmatice:

Formate in urma diferentierii la mare adancime a unei “magme oxidice” bogata in componente usor volatile.
Fractiunea de “magma minereica” - separata prin licuatie de magma parentala –
– licuatie oxizi-silicati.
• injectata de-a lungul contactelor dintre formatiunile inconjuratoare

34. Ce minerale utile principale conțin zăcămintele ortomagmatice de Ni-Cu:

Pirotina, pentlandit, calcopirita

35. Care din zăcămintele următoare de Ni-Cu ortomagmatice este asociat ca geneză cu o astroblemă (impact
meteoritic):

→ Sudbury – Ontario, Canada

36. Ce origine poate avea sulful din magmele generatoare de acumulari de Ni-Cu:

Magmele bazice si ultrabazice generate prin topire partiala in manta pot avea S din momentul formarii lor sau pot
capta S mai tarziu prin asimilare din crusta

37. In cadrul proceselor postmagmatice (ex. hidrotermale), un fenomen important pentru precipitarea componentilor
il constituie:

Fierberea retrograda=fierbere prin depresurizare si racire

38. Sub ce forma pot fi transportati componentii metalici in cazul unui fluid hidrotermal:

Elementele metalice pot fi transportate sub forma de diversi compusi: bisulfuri,cloruri,compusi de

amoniu,compusi organo metalici

39. In cazul formarii alteratiilor hidrotermale, care din urmatoarele minerale din roca gazda reactioneaza cel mai usor
cu solutiile hidrotermale slab acide:

▪ cel mai usor reactioneaza carbonatii, feldspatoizii si plagioclazii bogati in Ca;

40. In cazul formarii alteratiilor hidrotermale, care din urmatoarele minerale din roca gazda reactioneaza cel mai greu
cu solutiile hidrotermale slab acide:
muscovitul, plagioclazul sodic, feldspatii potasici
41. Alteratia propilitica este caracterizata de urmatoarea asociatie de neominerale:
epidot (uneori zoizit, clinozoizit), albit,clorit,carbonati.
Pirita, oxizi de fier, mont morilonit
42. Alteratia potasica este caracterizata de urmatoarea asociatie de neominerale:
Feldspati potasici, biotit, sericit, clorit, magnetit, anhidrit, carbonati de Fe.
43. In cazul zacamintelor de tip "porphyry copper" principalele zone de alteratii hidrotermale sunt dispuse de la
centru spre exterior in urmatoarea ordine:
alteratie potasica, alteratie propilitica, alteratie filica.
44. Cu ce tip de corpuri magmatice (d.p.d.v. compozitional) sunt asociate de obicei zacamintele din skarne:
Silicati calcici sau Ca-Mg in special granati,piroxeni,amfiboli.
45. In cazul zacamintelor asociate skarnelor (cf. modelului Evans, 1993), primele minerale metalice formate sunt:
Oxizii de Fe
46. In care din cele trei stadii de formare/evolutie a skarnelor proximale (modelul Evans, 1993) depunerea sulfurilor
inregistreaza un maximum:
Stadiul 3
47. Cu ce tipuri de intruziuni sunt asociate zăcămintele hidrotermale de Sn-W:
intruziuni granitice
48. În ce tip de cadru tectonic apar zăcămintele de Sn-W hidrotermale:
Cadrul geotectonic continental, in zone orogenice sau anorogenice
49. Care este principalul mineral util de Sn prezent in zăcămintele hidrotermale de acest tip economic:
Casiterit-ul
50. Care este principalul mineral util de W prezent in zăcămintele hidrotermale de acest tip economic:
wolframit
51. Care este alterația hidrotermala tipică asociata zăcămintelor de Sn-W hidrotermale:
alteratie hidrotermala de tip greisen.
52. In ce conditii geostructurale se formeaza zacamintele hidrotermale de tip porphyry copper:
Conexiune genetica cu stocuri magmatice de compozitie
53. Cu ce tip de cadru geotectonic este asociat modelul genetic Lowell-Guilbert (1970) de formare a zacamintelor de
tip porphyry:
Contacte convergente de tip andin
54. Cu ce tip de cadru geotectonic este asociat modelul genetic Hollister (1974) de formare a zacamintelor de tip
porphyry:
Arcuri insulare
55. La care din cele doua modele de formare a zacamintelor porphyry aparitia aurului este considerata importanta:
Modelul genetic Hollister
56. In cazul modelului Lowell-Guilbert de formare a mineralizatiilor de tip porphyry copper, rocile gazda sunt:
Monzogranite, granodiorite, diorite cuartifere

57. In cazul modelului Hollister de formare a mineralizatiilor de tip porphyry copper, rocile gazda sunt:

Sienite, monzonite,
diorite (mai rar)

58. Cum este considerata a fi originea/sursa fluidelor mineralizante in cazul zacamintelor epitermale de aur:

Origine meteorica

59. Care este tipul de alteratie hidrotermala principala in cazul zacamintelor epitermale aurifere de tip high
sulfidation (alunit-caolinit):

Alteratie argilitica avansata

(+- sericitica)

60. Care este tipul de alteratie hidrotermala principala in cazul zacamintelor epitermale aurifere de tip low sulfidation
(adular-sericit):

Alteratie sericitica la argilitica

61. Originea mineralizatiilor vulcanogen-sedimentare, de sulfuri masive, este considerata:

combinata → hidrotermala + sedimentar-submarina

62. Zacamintele de sulfuri masive de tip Kuroko sunt dominate de prezenta urmatoarelor componente minerale:

Acestea sunt minereuri de Cu-Zn-Pb, uneori cu Au si Ag.

63. In zacamintele vulcanogen-sedimentare (sulfuri masive) de tip Kuroko, rocile gazda sunt:

Vulcanice

64. Zacamintele de sulfuri masive de tip Besshi sunt dominate de prezenta urmatoarelor componente minerale:

. Minereurile ce apartin acestui tip sunt dominate de prezenta Zn si Cu.

65. In zacamintele vulcanogen-sedimentare (sulfuri masive) de tip Besshi, rocile gazda sunt:

vulcanite mafice
66. Zacamintele de sulfuri masive de tip Cipru sunt dominate de prezenta urmatoarelor componente minerale:

Mineralogic este dominat de pirita si subordonat calcopirita (deci: py-Cu).

67. In zacamintele vulcanogen-sedimentare (sulfuri masive) de tip Cipru, rocile gazda sunt:

Roci bazice din secventele ofiolitice

68. Care din urmatoarele minerale are comportament plastic in timpul proceselor de metamorfism regional:

calcopirita, galena, blenda, sulfosaruri diverse

69. Care din urmatoarele minerale are comportament casant in timpul proceselor de metamorfism regional:
Pirita,magnetitul, mispichel,hematit,cromit.
70. Procesul de secretie laterala de formare a acumularilor metalifere prin metamorfism consta in:
Derivarea materiei filonului din zona imediat invecinata.
71. In cazul modelului Fyfe & Henley (1973) de formare a acumularilor legate de zone de forfecare (acumulari
metamorfogene), sursa constituentilor majori ai acumularii o constituie:
Sunt derivate din sursa adanca (metabazitele)
72. Conditiile ce trebuiesc indeplinite de mineralele care se acumuleaza in placersuri sunt:
Greutate specifica/densitate mare
Rezistennta chimica mare
Rezistenta mecanica mare
73. Care din urmatoarele minerale se pot acumula in aluviuni (placersuri):
casiterit, cromit, columbit, magnetit, granati, aur, ilmenit, safir, monzait, pectina ,rubin, xenotin, zircon, Cu.
74. Urmatoarele situatii constituie capcane pentru minerale grele acumulate in placersurile aluviale:
- La iesirea dintr-un canion (chei) a raului respectiv.
- In zonele cu praguri, in paturi in patul raului
- In zonele cu cascade si goluri in patul raului
- In zona confluentei unui afluent mai rapid cu un curs principal mai lent.
- Cursurile meandratecu curgere rapida si migrare laterala a meandrelor.

75. Cum trebuie sa fie viteza agentului de transport in cazul transportului eolian fata de cel acvatic:

Mult mai mare

76. In cazul proceselor sedimentare de precipitare chimica/biochimica, transportul elementelor metalifere (cazul Fe,
Mn, Al) se realizeaza in principal sub forma de:

Coloizi

77. In ce tip de mediu depozitonal sunt formate minereurile sedimentare de fier oolitice:

Medii marine putin adanci si in zone deltaice

78. In ce constau procesele reziduale de formare a acumularilor metalifere:

► proc. reziduale = levigarea din roci a elementelor solubile si ramanerea “in situ” a unor acumulari de
elemente insolubile → laterite nichelifere, ferifere …
bauxite

79. Pe ce fel de substrat (roci) se formeaza acumularile reziduale de nichel:

Roci ultrabazice (peridotitele)

80. Acumularile reziduale de bauxita se formeaza pe substrat de roci bogate in:

Alumosilicati (in special feldspat)

81. Ce procese apar in zona de oxidare a unei acumulari metalifere expusa conditiilor exogene:

-circulatie descendenta a apelor de infiltratie , incarcate cu O si CO2 care dizolva (nu este egal elem chimice
din minereurile si rocile inconjuratoare)
-sulfurile devin instabile -> solubilizate

82. Ce procese apar in zonei de cimentatie a unei acumulari metalifere expusa conditiilor exogene:
Este caracterizat prin lipsa O (conditii reducatoare ) si prin circulatia descendenta a solutiilor de sulfati metalici
formati in zona de oxidatie.
- Din acesti sulfati se depun modele sub forma de sulfuri noi, secundare, in cantitati deseori exploatabile.
83. In zona de oxidare a zacamintelor primare de sulfuri, principalele mineralele utile acumulate sunt de tipul:
Sulf, psilomelan, cuprit, hematit, goethet, lepidocrocit,malachit,azurit,ceruzit,anglezit.
Cu, Au, Argint,calcedonie,opal,gips,min.argiloase.
84. Care din urmatoarele zone se afla deasupra nivelului hidrostatic in cazul unei secvente de alteratie supergena
instalate pe o acumulare metalifera:
Zona de oxidatie
85. Care din urmatoarele zone se afla dedesubtul nivelului hidrostatic in cazul unei secvente de alteratie supergena
instalate pe o acumulare metalifera:
Zona de cimentatie (zona de imbogatire supergena)
86. In care din zonele ce se formeaza in cazul proceselor de imbogatire supergena care afecteaza o acumulare
cuprifera, apar continuturi de Cu foarte mari (mai mari decat in celelalte):
Zona de cimentatie.